Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - SĂBĂOANI – DE O SĂPTĂMÂNĂ, PESTE 10.000 DE OAMENI TRĂIESC O CRIZĂ SEVERĂ DE APĂ

 

SĂBĂOANI – DE O SĂPTĂMÂNĂ, PESTE 10.000 DE OAMENI TRĂIESC O CRIZĂ SEVERĂ DE APĂ

La aproximativ patru kilometri de limita cu județul Iași, în zona Butea–Miclăușeni, Săbăoani, cea mai mare comună din județul Neamț, cu 10.619 locuitori, trăiește o adevărată dramă. De vinerea trecută, 7 august, oamenii nu mai beneficiază de o alimentare normală cu apă. În numeroase gospodării, robinetele au rămas complet uscate.

Noi am primit numeroase sesizări din partea locuitorilor comunei Săbăoani. Sunt familii cu copii, persoane în vârstă și bolnavi care caută zilnic apă pentru băut, pentru pregătirea hranei și pentru igiena elementară.

Comuna se află administrativ în județul Neamț iar drama acestor oameni nu poate fi ignorată. Situația este cunoscută și monitorizată îndeaproape de conducerea AUR Neamț și Iași. Împreună cu colegii noștri căutăm și susținem soluțiile necesare la toate nivelurile: în Consiliul Local Săbăoani, în Consiliul Județean Neamț și în Parlamentul României.

Criza a început oficial vineri, 7 august, când APA SERV a anunțat furnizarea apei numai între orele 06:00–10:00 și 18:00–22:00, ca urmare a diminuării rezervelor comunicate de APAVITAL Iași. În realitate, din cauza debitului și a presiunii reduse, în numeroase gospodării apa nu a ajuns nici în intervalele anunțate. Din 8 august au urmat, zi după zi, întreruperi de până la 23 de ore.

Ultimele informații ale Primăriei arată că în stația de înmagazinare se strânseseră aproximativ 160 de metri cubi de apă, deși pentru reluarea distribuției fusese indicat un minimum de 400 de metri cubi. Raportați la populația comunei, cei 160 de metri cubi înseamnă aproximativ 15 litri pentru fiecare locuitor, înainte de pierderile din rețea. Pompa montată la stația de clorinare a adus doar aproximativ 10 metri cubi, iar apa din magistrala Timișești continuă să vină cu debit și presiune reduse.

În același timp, s-a refăcut, în regim de urgență, legătura cu vechea captare Pildești–Simionești. Documentele oficiale APA SERV arată însă că stația de repompare Săbăoani poate fi alimentată atât din captarea Pildești–Simionești, cât și din aducțiunea APAVITAL. Trebuie explicat de ce această a doua sursă nu era pregătită să intre imediat în funcțiune și de ce racordarea, aerisirea și ridicarea presiunii se fac abia în timpul crizei.

Vulnerabilitățile sunt cunoscute de cel puțin 12 ani. Master Planul din 2014 recomanda pentru Săbăoani construirea unui rezervor nou, reabilitarea stației de pompare, realizarea conductei Pildești–Săbăoani și extinderea rețelei.

În 2022 au fost aprobate un rezervor nou de 200 de metri cubi și o stație de clorinare în Săbăoani, precum și o gospodărie de apă cu rezervor de 200 de metri cubi, stație de pompare și clorinare în Traian. În 2023, APAVITAL a anunțat un contract de 172,9 milioane de lei, cu o conductă de aducțiune de peste 31 de kilometri și investiții care ar trebui să deservească și Săbăoani. În august și septembrie 2024 au existat din nou restricții prelungite, iar în iunie 2026 conducta principală a fost relocată pentru lucrările la Autostrada A7.

Pentru toate aceste investiții trebuie prezentate stadiul fizic real, lucrările recepționate, sumele cheltuite și rezultatele probelor hidraulice.

Nici consumul ridicat nu poate fi invocat fără un bilanț local complet. Consumul excesiv poate agrava situația, dar trebuie să știm câtă apă intră în sistem, cât ajunge în rezervoare, cât este distribuit, cât este facturat și cât se pierde.

Raportul ANRSC pentru întregul operator APA SERV ar indica, pentru anul 2025, pierderi fizice pe rețelele de transport și distribuție de 50,49%, iar apa care nu aduce venituri ar reprezinta 61,65% din cantitatea intrată în sistem. Aceste valori sunt raportate la nivelul întregii companii, nu doar pentru Săbăoani, motiv pentru care este necesar un audit și un bilanț separat pentru această comună.

Cele zece bazine de câte 1.000 de litri amplasate de Primărie înseamnă numai 10 metri cubi la fiecare realimentare, adică mai puțin de un litru pentru fiecare locuitor. În plus, apa distribuită nu este potabilă. Este o măsură de urgență necesară, dar insuficientă pentru o comunitate atât de mare.

Anunțăm public că AUR Neamț și Iași am început să transmitem solicitări oficiale către APAVITAL Iași, APA SERV Neamț, Primăria Săbăoani, Consiliul Județean Neamț, ADI Aqua Neamț, Prefectură, DSP, ANRSC și Apele Române.

Vom solicita debitele măsurate în litri pe secundă și presiunile în bari la punctele de predare, nivelul rezervoarelor, bilanțul intrări–ieșiri, pierderile locale, consumurile facturate, starea pompelor, situația captării Pildești–Simionești, stadiul investițiilor aprobate începând din 2014 și rezultatele probelor efectuate după relocarea conductei pentru Autostrada A7.

În regim de urgență trebuie asigurată apă potabilă, inclusiv prin cisterne și distribuție îmbuteliată, cu prioritate pentru persoanele vulnerabile. Alimentarea din cele două surse trebuie pusă efectiv în funcțiune, iar după umplerea rețelei sunt obligatorii spălarea, dezinfecția și analizele de laborator.

Pe termen mediu sunt necesare rezervoare dimensionate pentru populația actuală, pompe și conducte reabilitate, monitorizarea permanentă a debitelor și presiunilor, sectorizarea rețelei și identificarea rapidă a pierderilor.

Apa poate reveni la robinete, dar, dacă infrastructura și modul de administrare rămân neschimbate, criza se va repeta. Oamenii din Săbăoani au nevoie acum de apă potabilă, de răspunsuri bazate pe măsurători și de termene precise pentru fiecare lucrare.

Toate interpelările noastre parlamentare către toate instituțiile enumerate, răspunsurile și demersurile începute vor fi comunicate populației.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - 100 de zile de interimat. România nu poate rămâne într-un vid de putere executivă.

100 de zile de interimat. România nu poate rămâne într-un vid de putere executivă. La 100 de zile de la retragerea încrederii Parlamentului, România continuă să fie administrată de un guvern interimar, lipsit de mandat deplin. Negocierile politice prelungite nu au generat o majoritate stabilă, iar provizoratul prelungit erodează predictibilitatea, capacitatea de guvernare și încrederea publică în instituții.

Constituția atribuie Președintelui României un rol esențial în desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru. Modul în care această atribuție a fost exercitată a contribuit la prelungirea blocajului și constituie unul dintre motivele pentru care AUR a inițiat procedura de suspendare.

Un sistem democratic nu poate funcționa pe termen lung pe baza unor formule provizorii sau a unor aranjamente de scurtă durată. Atunci când actuala configurație parlamentară se dovedește incapabilă să susțină un guvern cu puteri depline, soluția democratică legitimă este revenirea la votul cetățenilor.

România are nevoie de o majoritate rezultată din alegeri, de un guvern stabil și de un mandat clar, care să permită guvernarea până în 2030. Stabilitatea instituțională și legitimitatea populară nu pot fi amânate la nesfârșit.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Reacția României este una timidă, foarte lentă, mai mult de domnișoară decât de acțiune în cazul acestei drone

Drona pătrunsă dimineață în țară a fost lovită de unul dintre avioanele care au urmărit-o. Înțeleg că avioanele italiene au ratat ținta pe la Brăila și nu au doborât-o. Dar drona a ajuns totuși spre Fetești, adică la câțiva kilometri de centrala nucleară de la Cernavodă.

Este curioasă atât traiectoria dronei, cât și reacția armatei, care a pus în mișcare mai multe avioane pentru un purice (raportat la dimensiunea problemei și la raporturi de costuri). La sol nu mai avem nimic? Este incredibil să zboare o dronă 200 km peste spațiul aerian, timp de peste o oră, și să nu fie anihilată mult mai repede. Înseamnă că la frontierele țării pare că nu avem mai nimic.

Reacția României este una timidă, foarte lentă, mai mult de domnișoară decât de acțiune în cazul acestei drone. Este foarte grav ce se întâmplă în această țară. Totuși, se investesc, teoretic, procente importante din PIB în armament. Ce armament avem? Nici măcar o poză cu drona nu există. Capacitate de înregistrare optică, de analiză, de cunoaștere. Nu avem nimic. Pare că totul este făcut "ochiometric". Se pare că...(asta este răspuns?)! drona semăna cu...După 200 km prin zbor? Nu știu, întrebăm poate păstorii de pe câmp, poate au reușit ei să facă o poză mai bună.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Polonia investește în viitorul Europei iar România pierde teren.

 

Polonia investește în viitorul Europei iar România pierde teren. 

Pierdem tot mai mult teren!

În timp ce România continuă să își reducă implicarea în programele spațiale europene, Polonia face unul dintre cele mai importante pariuri strategice din istoria sa recentă.

Guvernul polonez a alocat 656 de milioane de euro (aproape 750 de milioane de dolari) pentru programul european IRIS², contribuție ce reprezintă aproximativ 10% din valoarea proiectului. Investiția va susține dezvoltarea unei părți importante din constelația europeană de comunicații satelitare securizate și va transforma Polonia într-un centru regional al industriei spațiale europene.

IRIS² este unul dintre cele mai importante programe strategice ale Uniunii Europene și ale ESA. Constelația va reuni aproximativ 290 de sateliți, oferind comunicații securizate pentru instituțiile europene, guverne, apărare, protecție civilă și infrastructuri critice. În jurul acestui program se vor dezvolta sute de companii poloneze, mii de locuri de muncă în industriile de înaltă tehnologie și un ecosistem puternic de cercetare și inovare. Polonia își consolidează astfel poziția printre liderii europeni ai industriei spațiale.

România a intrat în Agenția Spațială Europeană (ESA) înaintea Poloniei și, timp de câțiva ani, s-a aflat printre statele care au avut un rol important în dezvoltarea programelor europene. La un moment dat însă, direcția s-a schimbat radical. S-a creat impresia că, la nivelul unor decidenți, colaborarea și mecanismele ESA nu mai reprezentau o prioritate pentru România.

Au fost reduse sau abandonate programe naționale importante, precum STAR, România nu a ratificat extinderea mecanismului Incentive Scheme, instrument pe care Polonia l-a folosit cu succes pentru dezvoltarea industriei sale spațiale, iar contribuțiile la unele programe ESA au început să fie întârziate sau neplătite. Chiar și în aceste condiții, datorită prestigiului și rezultatelor acumulate în anii anteriori, România a continuat o perioadă să se bucure de respect în cadrul ESA, inclusiv după pierderea dreptului de vot în anumite structuri.

Din 2022 încoace, cercetarea spațială românească pare să fi intrat într-o etapă de declin accentuat. Conducerile unor instituții strategice au fost schimbate, deși acestea obținuseră rezultate recunoscute la nivel național și internațional. Agenția Spațială Română (ROSA), Institutul de Științe Spațiale (ISS) și Institutul Național de Cercetare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS) au trecut prin schimbări profunde, cu efecte care se resimt și astăzi.

Consecințele sunt vizibile: ROSA funcționează în prezent cu aproximativ o treime din personalul pe care îl avea în 2022, România participă tot mai puțin la numeroase programe importante ale ESA, ISS a fost reorganizat în cadrul unei alte structuri de cercetare, iar INCAS și-a diminuat capacitățile în domenii strategice, inclusiv în cercetarea propulsiei.

Diferența dintre cele două state nu este dată de valoarea cercetătorilor. România are specialiști de excepție, institute și universități cu tradiție. Diferența este dată de direcția strategică aleasă.

Spațiul nu înseamnă doar sateliți. Înseamnă comunicații securizate, apărare, navigație, observația Pământului, inteligență artificială, monitorizarea mediului, agricultură de precizie, energie și dezvoltare economică. Este una dintre industriile strategice care vor defini puterea economică și tehnologică a Europei în următoarele decenii.

În timp ce Polonia investește sute de milioane de euro și creează oportunități pentru sute de companii, institute și specialiști, România riscă să rămână un simplu spectator într-un domeniu în care, cândva, avea șansa de a fi un lider regional.

Viitorul aparține statelor care investesc în cercetare, tehnologie și industrie. România încă poate recupera terenul pierdut, dar timpul nu mai are răbdare.

Link pentru articolul cu investiția poloneză:

Poland commits $745 million to EU’s IRIS² constellation project

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Avocat Elena Radu - Dreptul la aparare in Romania - lipsa, pauza.

Dreptul la aparare in Romania - lipsa, pauza. 

Ti se sechetreaza tot si trebuie sa te aperi, dar ca sa te aperi, ti-ar cam trebui bani, dar ce sa vezi, ca si pe ce aveai sau ce o sa mai castigi a pus procurorul sechestru, pe tot. 

Ca sa nu mai zic de necomunicarea de copii de pe dosarul de urmărire penala. 

Sau dacă binevoieste sa iti comunice, ti le da contra-cost, tot pe bani pe care nu ii ai. 

Asta in conditiile in care cheltuielile judiciare efectuate zice codul de procedura penala ca te obliga instanta la plata lor, daca e cazul 

Accesul la dosarul de urmărire penala si copia acestuia trebuie sa fie gratuit si sa fii obligat sa plătești cheltuielile judiciare (inclusiv contravaloarea copiilor) numai  la final, daca esti condamnat sau in conditiile codului de procedura penala. 

Pe site-ul Ministerului Public exista si un ordin  care prevede ce e cu cheltuielile judiciare: ca trebuie sa existe documente justificative, sa se faca procese -verbale, fise. 

Numai ca nimeni nu face asta. 

Practica este urmatoarea: procurorul ca sa iti dea vreo copie din dosar (chiar pe CD, scanat) iti cere bani. Nu platesti, nu iti da. Nu ai bani sa plătești nu iti da. 

Dupa, aia, cand esti trimis in judecata, procurorul baga din burta niste sume reprezentand cheltuieli de judecata, de ordinul sutelor de mii. 

Daca ii scrii procurorului de ordinul de pe Ministerul Justitiei si ii zici de ordinul de pe MJ, iti răspunde: "ca ai obligatia sa achiți cheltuielile judiciare" si ca "dispoziția de obligare a patentul la cheltuieli judiciare este definitiva" (Devine procurorul si judecator care te obliga la plata. Am dovada data de curand). 

Daca ii soliciti instantei sa ii dispună procurorului sa  depună dovada cheltuielilor judiciare, componenta detaliata si documentele justificative privind cheltuielile judiciare, raspunde procurorul in 3 cuvinte in care insira ca s-au facut audieri, s-au facut rapoarte de expertiza (unele inexistente in cauza si incepi sa te intrebi daca nu cumva a ascuns probe in favoarea inculpatului, daca el zice ca s-a facut un anumit raport de expertiza care nu e la dosarul cauzei), ca a scanat documentele (pentru care iti luase deja banii, plus ca ii luase de n ori de la toti inculpatii), ca a pus coperte la dosarele de UP. 

Nicio suma indicata la vreo activitate din asta, niciun document justificative depus. 

(Ce va scriu aici, va spun din propria experienta, ca am cerut eu). 

Si uite asa ai avut drept la aparare pauza, dar esti obligat sa plătești sumele inventate de procuror. 

Halal drept la aparare in Romania!

Am vorbit cu un coleg care fusese in Germania acum câțiva ani ca sa il apere o persoana reținută. Intalnire in biroul judecatorului care i-a zis ca se traducea toate actele din dosar si il întreba cum si unde vrea sa i le trimită cand sunt gata? (Cu curierul, pe fax, pe e-mail). In Romania asta ar fi diferit trafic de influenta. 

 Al meu coleg, obișnuit din România unde lipsa pauza sa i se dea avocatului ceva fara bani si sa i le mai si trimita unde vrea el, i-a zis nu, nu, vin eu la instanta sa le iau si cat costa? Cum sa veniți domnule? Spuneți,ne unde si cum vreti sa vi le trimitem, gratis. 

Dar, nah, ce contează dreptul la aparare in Romania? 

Pe aici conteaza numai câți condamnați sunt per kilogram, pe bune sau nebune, iar drepturile mai in cui așa. Sa viseze ce e in actele acuzarii si sa isi faca apărarea după cum a visat. 

In dosarul Pasca, cică de saptamana viitoare se faca audieri in toata tara. Asa ca av Doseanu are nevoie de ajutor, iar Pasca pauza bani ca sa angajeze alti avocati. 

A facut apel colegul Doseanu, ca daca sunt alti colegi avocati dispuși ca pro bono sa participe la audieri, sa il contacteze. Daca nu sunteti in concediu, poate puteți sa dați o mana de ajutor. 

S-au gândit ei aia de la Diicot, ce ataa aparare? 

Oricum ei l-au condamnat deja, la cat material din dosarul de UP au dat drumul in presa si au avut grija sa le si transmita. 

In plus, au făcut peste 100 audieri, fara sa informeze avocatul, fara aa participe avocatul, iar de acces la dosarul penal mai ușurel asa, ca avocatul trebuie sa se ducă in instanta și sa faca aparare pe ce viseaza (i-au dat acces cu nici 24 ore inainte de termenul de judecata). 

Nenea ala de la Consiliul Europei, Comisarul pe drepturile omului, pe astea nu le vede, ba le aplauda prin aberatiile de hartii pe care le trimite lui Bolojan. 

Sunt curioasă dacă va respecta DIICOT obligatia legala de a integistra audio-video declaratiile cu ocazia audierilor. Sau si asta vor incalca. 

Mai sunt curioasa si dacă cu ocazia fiecarei audieri va pune la dispoziție dovada ca persoana este sănătoasă la cap sau vor audia și persoane bolnave psihic (ca pe mine nu ma mai mira nimic). 

Mai sunt curioasa daca dupa ce ai ridicat tot la perchezitie ii vor pune colegului Doseanu la dispoziție lista cu cele 409 persoane (ca inculpații nu mai au niciun document) sau vor inventa persoane vătămate care au stat la Dumbrava  si le vor audia?

Il vor informa despre cine e fiecare persoana audiata dinainte si unde, ca sa încerce sa se pregateasca pentru audiere, sa verifice daca respectiva persoana este sau nu persoana dintre cele "ridicate" si "sechestrate" se pare de la Dumbrava, ca sa isi poată pregăti audierea. 

(Zic sechestrate pentru ca am vazut ca a scris Pâslaru ca o persoana "fugise" din centrul social si il cautau cu politia. Cum asa? Nu avea voie omul sa plece din centrul social unde l-ati băgat voi? Pai de Pasca ati zis ca le "sechestrase", le ținuse in stare de aservire, dar voi ii căutați cu politia.

Săracii oameni, au ajuns sa fie pentru aia de la DIICOT simple bunuri, marfă, "ridicati" si "sechestrati". 

Eu as vrea sa vad si evaluări privind efectele asupra stării emoționale si psihice asupra acestor persoane față de modul in care a procedat DIICOT. 

 Si nu, nu de experții DIICOT care scriu pe net totul din dosar si se plâng ei ca acum un an cand l-au "prins" ei pe Pasca la o conferinta, n-a vrut Pasca sa le răspundă la la întrebările lor. 

Rapoartele si evaluările experților astora ar trebui înlăturat, ca numai dovada de impartialitate si obiectivitate nu dau. 

Mai mult, cred ca ar trebui sa li se ridice putin si dreptul de libera practica pentru ca numai expert evaluator nu mai esti tu cand te apuci sa scrii pe net cum demult te "suparase" pe tine inculpatul că nu se comportase cu tine ca si cand ai fi Dumnezeu, ca nu te iti rapsunsese la ce intrebari aveai tu chef, pe la un colt de masa. 

Voi nu faceți expertize si evaluări, voi nenonorociti oameni, ca nu mai are treaba cu vreo expertiza sau evaluare ce faceti voi, ci va impuneti propria vointa  scriind hartii cărora le dati titlul de raport de expertiza sau evaluare ca sa fie folosite ca probe in acuzare in dosarul penal si care numai realitatea nu o mai reflecta (daca voi scrieti pe net ca de un an "nu va placea" inculpatul)

Ps: atașez si dovezile.

Pe noul site al Ministerului Public nu mai este secțiunea de ordine cu caracter normativ, dar nicio problema, ca va atașez eu ordinul 288/2019.

Avocat Elena Radu

Iulian Nicolae ŞUCHEA Ofițer I Port Avertizor în interes public - Protejarea Portului Constanța înseamnă protejarea României

Protejarea Portului Constanța înseamnă protejarea României

De mai mulți ani am sesizat, în calitate de Ofițer Port și avertizor în interes public, existența unor vulnerabilități privind securitatea și siguranța Portului Constanța și a Portului Midia, infrastructuri critice și obiective strategice ale statului român.

Aceste sesizări au fost adresate conducerii companiei, Ministerului Transporturilor, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Departamentului pentru Situații de Urgență, Gărzii Naționale de Mediu, Administrației Prezidențiale și altor instituții competente.

De-a lungul timpului, o parte dintre aspectele semnalate au fost confirmate prin controale și răspunsuri oficiale ale autorităților competente, care au dispus măsuri și sancțiuni acolo unde au constatat nereguli.

După incidentul din data de 05.05.2026 produs în Portul Constanța, când o dronă marină a explodat în apropierea unor obiective de importanță strategică, este evident că securitatea infrastructurilor critice de la Marea Neagră a devenit o prioritate națională.

Administrația Prezidențială mi-a comunicat că sesizările mele privind vulnerabilitățile infrastructurii critice au fost analizate instituțional și că, în acest context, Președintele României a convocat o ședință de lucru dedicată evaluării incidentelor produse în Portul Constanța și măsurilor necesare pentru consolidarea apărării și securității litoralului românesc.

Nu afirm că această ședință a fost convocată ca urmare directă a sesizărilor mele. Însă consider că evenimentele recente au demonstrat importanța analizării cu seriozitate a tuturor avertizărilor formulate în timp de persoane care își desfășoară activitatea în teren și care semnalează vulnerabilități privind infrastructura critică.

Astăzi observăm o implicare tot mai accentuată a autorităților responsabile în domeniul securității și siguranței naționale privind Portul Constanța, unul dintre cele mai importante obiective strategice ale României și un nod logistic esențial pentru regiunea Mării Negre. Consider că această evoluție este benefică pentru securitatea statului și pentru protecția cetățenilor.

Am ales să nu public răspunsul primit de la Administrația Prezidențială. Deși documentul nu este marcat ca fiind clasificat, din punctul meu de vedere conține referiri la vulnerabilități și aspecte care privesc infrastructura critică și securitatea națională. Din respect pentru aceste considerente și din responsabilitate față de interesul public, consider că este mai important ca asemenea vulnerabilități să fie remediate decât expuse în spațiul public.

În tot acest timp, în loc ca avertizările să fie analizate exclusiv prin prisma interesului public, am fost supus unor cercetări disciplinare și altor demersuri pe care le contest pe căile legale. Am încredere că instanțele și instituțiile competente vor analiza obiectiv toate documentele și probele existente.

România are nevoie de instituții puternice, dar și de oameni care au curajul să semnaleze riscuri înainte ca acestea să se transforme în tragedii.

Prevenția este întotdeauna mai valoroasă decât explicațiile oferite după producerea unui incident. Protejarea infrastructurii critice și a securității naționale trebuie să fie un obiectiv comun, dincolo de orice interes personal sau instituțional.

Un avertizor în interes public nu este împotriva instituțiilor. Este de partea interesului public.

Iulian Nicolae ŞUCHEA 

Ofițer I Port

Avertizor în interes public

Avocat Elena Radu - Asociația Apador- CH a câștigat în instanță o acțiune formulată împotriva Guvernului, prin care instanța a obligat Guvernul să ne spună numărul și data hotărârilor prin care au fost acordate ajutoarele militare pentru Ucraina, începând cu anul 2020.

 

Asociația Apador- CH a câștigat în instanță o acțiune formulată împotriva Guvernului, prin care instanța a  obligat Guvernul să ne spună numărul și data hotărârilor prin care au fost acordate ajutoarele militare pentru Ucraina, începând cu anul 2020. 

Felicitări celor de la APADOR-CH!

Sper ca soluția să rămână definitivă!

Constatăm că în ultimii 6 ani România s-a împrumutat de niște sume colosale, triplându-se datoria publică. 

Datoriile României trebuie să fie achitate de generații și generații de români, prin intermediul impozitelor și taxelor care ne sunt mărite de la an la an.

Cu toate acestea, nu știm de la cine au împrumutat Româna, în ce condiții, cât și unde s-au dus banii. 

Noi, copii, nepoții și strănepoți noștri și multe generații de aici înainte suntem buni de plată, dar când întrebăm de ce? Unde s-au dus bani și de ce? Și dacă totuși, întrebăm dacă înainte de a stabili decizii publice cu impact covârșitor asupra statului român și cetățenilor României, inclusiv financiar, ni se râde în nas oficial: ”e secret”, ”nu e destinat publicității”, ar voi plătiți, că v-am supraîndatorat noi, deținătorii de funcții publice de decizie. 

În condițiile în care în ultimii 6 ani datoria publică a României a crescut de vreo 3 ani, datoria pe cap de locuitor crescând de la ca. 20.000 lei la pese 60.000 lei, iar venitul de trai și puterea de cumpărare a scăzut, netriplându-se și nouă veniturile ca să putem să suportăm creșterea datoriei publice, ni se răspunde că nu trebuie să știm de ce statul este supraîndaorat. 

Procentul datoriei publice din PIB este irelevant. 

Relevante sunt cifrele, pentru că noi avem de plătit sume, nu procente din PIB, iar cifrele ne arată că nu avem posibilitatea financiară să le achităm. 

Cum hotărârile de Guvern sunt acte administrative, față de rolul constituțional pe care îl au instanțele de judecată în exercitarea controlului administrativ al actelor administrative, precum și impactul covârșitor al acestora asupra țării  și, implicit, asupra fiecărui cetățean, consider că instanțele ar trebui să soluționeze în procedură de urgență astfel de cereri, cu atât mai mult cu cât Legea contenciosului administrativ prevede termene scurte. 

În plus, legislația în domeniul documentelor clasificate conține multe norme care permit clasificarea arbitrară, după cum are chef oricine, încălcând și puținele norme care interzic astfel de practici abuzive. 

Această legislație trebuie modificată, astfel încât ea chiar să aibă legătură cu siguranța și securitatea națională, nu să fie folosită de orice terchea-berchea care e în funcție în diverse structuri de securitate și siguranță națională ca să secretizeze orice are chef ca să își acopere ilegalitățile sau furtișagurile, 

Mai mult, nu este normal ca să așteptăm ani ca să aflăm informații de interes public, cu impact asupra fiecărui cetățean. 

Nu e normal să așteptăm zeci de ani ca să facem acțiuni peste acțiuni, pas cu pas (întâi să îi oblige instanța să ne spună actele secretizate - litigiu care durează ani, după care să facem acțiuni prin care să îi oblige instanța să desecretizeze actele respective - litigiu care durează alți ani, după aia să facem alt litigiu prin care instanța să anuleze actele respective - alți ani).  

Și uite așa, deciziile și actele respective produc efecte niște ani, împrumuturile există și România trebuie să le ramburseze, banii fiind împrăștiați  9 mări și 9 țări, România este bună de plată în perioada asta, nouă ni se măresc impozitele și taxele ca să se plătească împrumuturile și dobânzile la ele, iar în final, chiar dacă anulezi actele nelegale (secretizate inițial) oricum România nu mai are de la cine să recupereze banii dați, că între timp dispar (proverbul prinde hoțul, scoate-i ochii - pauză). 

La nivelul statului român, este  bătaie de joc totală din partea celor care dețin funcții de decizie în stat și fac ce vor, considerând că țara este buticul lor pe care îl gestionează după cum au chef. 

Aceste practici trebuie să înceteze!

Avocat Elena Radu

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - dezvoltarea tehnologică a unei națiuni înseamnă putere economică, independență și siguranță.

Ridic public aceste probleme de mult timp. Nu pentru că mă tem că vom fi atacați mâine și nici pentru că aș visa prea departe. Le ridic pentru că dezvoltarea tehnologică a unei națiuni înseamnă putere economică, independență și siguranță.

Dar beneficiile nu se opresc aici. Aceste tehnologii pot fi produse în România, exportate și valorificate pe piața mondială de înaltă tehnologie, o piață de sute de miliarde de euro anual. România poate deveni furnizor de tehnologie, nu doar cumpărător.

Adevărata provocare nu este dacă visăm prea departe. Adevărata provocare este dacă avem curajul să construim o țară care gândește pe termen lung și care investește în inteligența, cercetarea și industria propriilor cetățeni.

Să ajungi să proiectezi și să construiești laseri militari de putere, componente de sateliți, instrumente pentru cercetarea spațială sau tehnologii destinate explorării interplanetare înseamnă mult mai mult decât o realizare științifică. Înseamnă să ridici industria de vârf, cercetarea, educația, economia și calitatea produselor fabricate în România. În spatele unui satelit există mii de tehnologii, sute de companii și zeci de mii de locuri de muncă înalt calificate.

Înseamnă, în același timp, să îți construiești și să îți echipezi propria armată cu tehnologii moderne, pentru că orice stat are obligația de a-și apăra cetățenii și teritoriul. Capacitatea de a cuceri tehnologic spațiul și de a dezvolta sisteme avansate de observație, comunicații și apărare reprezintă o componentă esențială a siguranței naționale și a garantării suveranității.

Armele laser vor domina viitorul și vor cuceri spațiul. Mă voi asigura că țara mea va fi printre cele mai puternice state în acest segment. Costurile sunt mari, dar respectul de care România se va bucura la nivel internațional va fi pe măsura acestor investiții.

Nu trebuie să dormim în papuci. Timpul trece pe lângă noi, iar alții au înțeles acest lucru cu mult înainte. Au resursele, au cunoștințele și capacitatea de a dezvolta astfel de tehnologii. Și noi putem și trebuie să o facem. Viitorul aparține celor care investesc astăzi în cercetare, tehnologie și apărare.

Ce fac alții? Vedeți aici:Lasere de luptă împotriva dronelor și rachetelor / SUA și Germania accelerează dezvoltarea armelor cu energie dirijată

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - România poate, iată încă o dovadă că putem juca în liga mare mondială. Acum trebuie să avem și curajul de a construi.

România poate, iată încă o dovadă că putem juca în liga mare mondială. Acum trebuie să avem și curajul de a construi.

În urmă cu câteva zile a fost lansată cu succes misiunea CyberCUBE (3C), prima misiune a Agenției Spațiale Europene (ESA) realizată cu o companie din România în calitate de prime contractor, prin GMV România. Satelitul va testa în spațiu tehnologii de securitate cibernetică destinate protejării infrastructurii spațiale împotriva atacurilor informatice, a bruiajului și a tentativelor de preluare a controlului sistemelor orbitale.

CyberCUBE reprezintă un nou pas într-o evoluție începută în urmă cu mai bine de un deceniu. În 2011 a fost lansat GOLIAT, primul satelit românesc, dezvoltat de Institutul de Științe Spațiale. A urmat EMISAR, înregistrat de Institutul de Științe Spațiale și operat de RISE, iar astăzi CyberCUBE confirmă că România poate coordona proiecte spațiale europene de înaltă complexitate.

În același timp, cercetători, universități, institute și companii din România participă la proiecte ale Agenției Spațiale Europene și contribuie la dezvoltarea unor tehnologii utilizate în cadrul marilor programe spațiale internaționale, inclusiv în jurul programului Artemis, care va asigura revenirea omului pe Lună și pregătirea viitoarelor misiuni spre Marte.

Toate aceste realizări au un mesaj comun: România are valoare, are oameni capabili să concureze la cel mai înalt nivel mondial.

Dar aici începe adevărata provocare.

Dacă putem construi sateliți, putem construi și o industrie aerospațială puternică. Dacă putem dezvolta tehnologii pentru spațiu, putem produce sisteme optice, laseri militari de cercetare spațială sau de apărare, senzori, electronica avansată, inteligență artificială, comunicații securizate și tehnologii pentru apărare.

De aceea, România are nevoie de Programe Revoluționare pentru Industria Spațială și Tehnologiile Strategice, susținute prin investiții de ordinul miliardelor de euro și printr-o strategie pe următorii 20–30 de ani.

Vorbesc despre investiții care dezvoltă simultan cercetarea, industria, educația, economia și securitatea națională. Vorbesc despre produse românești cu valoare adăugată ridicată, despre exporturi, despre locuri de muncă înalt calificate și despre independență tehnologică.

Marile puteri au înțeles de mult că spațiul cosmic nu este doar un domeniu al cercetării. Este un domeniu al economiei, al securității și al suveranității tehnologice.

România are cercetătorii, are inginerii și companii solide, are tineri dar trebuie să aibă și bani cât și voința de a investi în propriul viitor, viitor care nu se cumpără ci va trebui să-l construim aici în România!

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Iulian Nicolae ŞUCHEA - 🇷🇴 În timp ce liderii celor 32 de state aliate se reunesc la Summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie 2026), România se află într-unul dintre cele mai importante puncte strategice ale Flancului Estic al Alianței.

În timp ce liderii celor 32 de state aliate se reunesc la Summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie 2026), România se află într-unul dintre cele mai importante puncte strategice ale Flancului Estic al Alianței.

Marea Neagră nu mai este doar o frontieră geografică. Ea reprezintă una dintre principalele linii de apărare ale Europei, iar România joacă un rol esențial prin infrastructura sa strategică.

⚓ Portul Constanța este astăzi cel mai important hub logistic al Uniunii Europene la Marea Neagră. Prin el tranzitează echipamente militare, ajutoare pentru Ucraina, mărfuri strategice și fluxuri comerciale vitale pentru securitatea regională. În paralel, portul este conectat la coridoarele europene de transport și la Dunăre, devenind un punct-cheie pentru mobilitatea militară și economică.

✈️ România contribuie la securitatea Alianței și prin:

• Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu – una dintre cele mai importante facilități NATO din regiune;

• Sistemul antirachetă de la Deveselu;

• Forțele Navale Române și supravegherea spațiului maritim din Marea Neagră;

• Exercițiile multinaționale și prezența permanentă a aliaților pe teritoriul național.

În contextul războiului din Ucraina și al provocărilor de securitate din regiune, summitul de la Ankara pune accent pe consolidarea apărării colective, dezvoltarea industriei de apărare și întărirea Flancului Estic al NATO.

România nu este doar beneficiar al securității colective. România este furnizor de securitate.

Iar pentru ca acest rol să fie îndeplinit la cele mai înalte standarde, infrastructura critică trebuie protejată, modernizată și administrată cu maximă responsabilitate. Siguranța portuară, securitatea transporturilor maritime, reziliența infrastructurii și pregătirea instituțiilor nu sunt simple obligații administrative, ci componente esențiale ale securității naționale și euroatlantice.

Un Port Constanța sigur și performant înseamnă o Românie mai puternică.

O Românie mai puternică înseamnă un Flanc Estic mai sigur.

🤝 Iar un Flanc Estic mai sigur înseamnă o Alianță Nord-Atlantică mai puternică.

#NATO #Ankara2026 #Romania #PortulConstanta #MareaNeagra #FlanculEstic #Securitate #Defence #Constanta #MobilitateMilitara 

Iulian Nicolae ŞUCHEA

Avocat Elena Radu - Tot ceea ce se întâmplă în societate este efectul unor legi, unor norme existente în lege sau inexistenței lor în lege - situația celor 400 oameni care erau la Pașca se trage de la Legea nr. 7/2023

 

Legal (pentru că tot ceea ce se întâmplă în societate este efectul unor legi, unor norme existente în lege sau inexistenței lor în lege) - situația celor 400 oameni care erau la Pașca se trage de la Legea nr. 7/2023, de la politicile publice ale statului român și angajamentele pe care și le-a luat pe plan internațional Guvernul României  (acceptarea a ceea ce au impus creditorii, fără a analiza impactul la nivelul societății românești raportat la condițiile și posibilitățile actuale ale statului român). 

Legea nr. 7/2023 prevede dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități. 

Adică, să nu mai fie oameni cu dizabilități în aziluri de stat. 

România și-a luat angajamentul să nu mai facă asemenea aziluri publice și să reducă numărul de locuri din cele existente. 

Chiar, dacă teoretic, psihologic pentru aceste persoane ar fi mai bine într-un mediu privat, individual, ”tehnic” ca nivel de pregătire și educație al societății românești nu este posibil. 

Nici ca locuri la privat , ”aziluri private” , cu atât mai mult că condițiile legale de autorizare sunt exagerate, cât și ca scop: dacă e azil privat sau de stat nu are nicio relevanță din punct de vedere psihologic.

Nici ca mentalitate a societății. 

Nu suntem pregătiți nici mental și nici nu avem un nivel de trai foarte ridicat ca să fim pregătiți să luăm la noi în familie un străin bolnav de care să avem grijă. 

Chiar dacă poate moral, ca intenție, unii cetățeni ar vrea, posibilitățile financiare nu le permit celor mai mulți. 

Așa că oricât ați vrea voi să îl băgați pe Bolojan în propoziție, problema nu a fost generată de Bolojan. 

Bolojan a apărut ”în lanț” mult mai târziu. 

Problema se trage de la acceptarea de către Guvernul României a politicii de stat impuse de creditori, fără nicio analiză a impactului social și posibilităților statului român și societății. 

Problema se trage de la Parlament care a adopatat Legea nr. 7/2023, fără să facă cea mai mică analiză pe impact. 

Nu puteți să condamnați ”localii” cărora nu le-au fost alocate resurse financiare de la bugetul de stat, nu au fost adoptate legi speciale pentru a putea crea alternativa la dezinstituțonalizare. 

Mai mult, dezinstituționalizarea asta a fost impusă și ca o ”descentralizare” a serviciilor, adică să nu mai fie finanțare de la nivel central, ci de la nivel local, când e o aberație. 

Voi care sunteți guvernanți și parlamentari, cazul ăsta ar trebui să vă pună pe gânduri, dacă mai aveți conștiință. 

Pentru că vedeți care sunt consecințele când voi adoptați legi fără a face cea mai mică analiză de impact și când ne ignorați e cei care vă tragem semnale de alarmă cu privire la impactul pe care îl vor avea proiectele de legi, dacă sunt adoptate. 

Adoptarea unei legi nu trebuie să fie o simplă formalitate de 2 secunde în care votezi pentru , contra sau te abții. 

Adoptarea unei legi ar trebui să fie rezultatul unei analize ample, mai ales de impact: se poate sau nu pune în aplicare și ce se poate întâmpla dacă se pune în aplicare legea dacă o adoptați, dacă trebuie adoptat proiectul așa cum vi s-a depus sau trebuie amendat sau respins pentru că nu poate să atingă scopul legii care s-ar dori. 

Terminați cu adoptare legilor pe ”negociere politică”!

Nu pe ”negociere politică” trebuie să adoptați legile, ci raportat la studii de impact amănunțite!

Avocat Elena Radu

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Să ținem pasul cu technologia

 

România trebuie să aibă o strategie de securitate și de înzestrare a Armatei cu echipamente capabile să răspundă provocărilor de mâine. Deja, atunci când investim astăzi, suntem cu un pas în urmă față de ceea ce folosesc alte state puternice. Sunt puternice pentru că au cercetare, pentru că investesc constant și pentru că își folosesc inteligent resursele și specialiștii.

România trece printr-o perioadă complicată. Suntem într-un spațiu geopolitic sensibil și complex, iar noi suntem vulnerabili. Am văzut dronele din ultimele săptămâni, care puteau aduce mari nenorociri. Puteau fi interceptate mai bine, putea fi analizată mai profund turbulența aerului, efectele produse în atmosferă și alte detalii care le-ar fi făcut mai vulnerabile și mai ușor de anihilat.

În atmosferă, obiectele aflate în mișcare influențează caracteristicile fizico-chimice ale aerului. Nu toate aceste efecte pot fi observate cu radarele sau instrumentele clasice. Perturbațiile și „umbra” lor se disting cu sisteme LIDAR, cu lasere adaptate ferestrelor optice atmosferice și cu tehnologii capabile să citească în profunzime atmosfera. Apoi, tehnologiile de inteligență artificială de care dispunem astăzi pot realiza o identificare de mare finețe a spațiului din vecinătatea traiectoriei, a mișcării obiectului, a rotațiilor sale, a vibrațiilor structurii sau ale componentelor sale.

Poți identifica în fracțiuni de secundă vulnerabilități și poți acționa asupra țintei cu fascicule laser pulsate de mare putere, folosind optică adaptată condițiilor atmosferice și turbulenței din acel moment. Raza de scanare și de acțiune poate ajunge la zeci de kilometri, iar cei care investesc în cercetare, în tehnologia laserilor, a amplificatoarelor optice, a telescoapelor cu oglinzi adaptive și a tratamentelor optice de înaltă performanță vor putea crește atât raza de cercetare a spațiului, cât și capacitatea de identificare și neutralizare a obiectelor considerate periculoase.

Este simplu. Multe țări investesc masiv în tehnologiile viitorului, care vor acționa chirurgical, fie de la sol, fie din avioane, fie chiar din sateliți. Provocările tehnologice sunt mari. Se cunosc. Dar vor fi depășite. Important este să înțelegem și noi necesitatea de a investi, în sfârșit, într-o armată modernă și eficientă. Ceea ce am prezentat este doar un exemplu strategic privind siguranța spațiului aerian și dezvoltarea unor capabilități tehnologice de nouă generație.

M-a surprins însă ANCOM, care a avut un comunicat foarte entuziast privind așa-numitul interes pentru tehnologiile spațiale de deasupra României. Cumva ne amăgim. Companiile respective nu par să transfere tehnologie către România. Nu par să investească în construirea de sateliți în România și nici să contribuie direct la dezvoltarea tehnologiilor naționale, a industriei sau a cercetării românești. Sigur că există interes pentru spațiul românesc. Suntem cea mai mare țară din regiune, ne aflăm într-o zonă geopolitică de mare interes și suntem parte a uriașului malaxor informațional global.

Rămâne însă de înțeles ce facem noi pentru a investi în firmele românești și pentru ca România să fie reprezentată la sol, în aer și în spațiu prin propriile capacități de cercetare, de securitate, de inteligență artificială, de comunicații, de senzori, de sateliți și de tehnologii avansate.

Cum ne protejăm de meteori sau deșeurile spatiale?

Devine tot mai cunoscut, inclusiv în comunitatea științifică internațională, faptul că orbita joasă a Pământului (LEO) a ajuns într-un punct critic.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Despre desemnarea unui premier care nu are susținere parlamentară…

 

Despre desemnarea unui premier care nu are susținere parlamentară… 

Constituția, la art. 103, permite președintelui să desemneze teoretic orice persoană pentru a fi premier, cu condiția să „consulte” partidele parlamentare. 

Curtea Constituțională, prin decizii din 2014 și, respectiv, 2020, a statuat că acest drept nu este deloc discreționar. Desemnarea trebuie să se facă, în virtutea principiului loialității constituționale, cu intenția de a se obține o majoritate parlamentară, care să ducă la investirea unui guvern.

Dacă intenția este alta, de exemplu, aceea de a se obține un „guvern al meu”, atunci Constituția este încălcată în spiritul său. Din păcate, am avut astfel de situații și pe vremea lui Iohannis (care i-a pus premieri, fără a ține cont de partide, pe Cioloș, respectiv, Orban), și pe vremea lui Băsescu* (premierul lui Băsescu s-a numit Boc). 

Acum, să vedem cum stau lucrurile din perspectiva a ceea ce au spus (sau n-au spus) partidele: 

-AUR a declarat explicit și ferm că a cerut să i se acorde mandat pentru constituirea unui guvern și a și publicat un program de guvernare în 10 puncte; 

-PNL a spus că nu susține un guvern tehnocrat (mă rog, dl. Tomac nu e un tehnocrat, ci „un independent de partidele parlamentare”, în expresia dlui Dan); mai mult chiar, PNL îl vrea în continuare premier pe dl. Bolojan; 

-USR este singurul partid care ar vrea să facă parte dintr-un guvern tehnocrat (ceea ce este, pur și simplu, un oximoron, căci nu există guvern tehnocrat cu politicieni în el); 

-UDMR a spus că nu vrea un guvern tehnocrat. 

Singura (mare) necunoscută este PSD. 

Dacă PSD a făcut propunere de premier și a spus că are posibilitatea constituirii unei majorități apte să voteze investirea, atunci dl. Dan a încălcat Constituția și trebuie de urgență supus procedurii suspendării în vederea demiterii prin referendum. 

Mai degrabă cred în varianta doi: PSD, prin vocea și talentul dlui Grindeanu, a continuat tangoul penibil pe care îl practică de vreo 7-8 luni, de când s-a pus într-o aparentă opoziție cu Bolojan și Nicușor. Nu a cerut clar să i se încredințeze mandatul de premier, dar i-a lăsat de înțeles lui Dan că ar susține guvernul Tomac. 

Dacă a făcut asta, PSD va deconta electoral. Nu deplâng destinul PSD - merită scăderea la sub 10%, mai ales că PSD a fost parte din nemernicia anulării alegerilor și, de altfel, pentru că PSD este sistemul, PSD este la putere chiar și când este în opoziție. 

Oricum, doar cu voturile PSD, dl. Tomac nu va obține investitura, de unde concluzia că va urma o a doua nominalizare - iar asta ar fi lovitura de șah mat la PSD, căci va fi în (fum) alb sau negru: votați cu Bolojan II (sau cu Cioloș sau cu Dragu) sau mergeți la alegeri anticipate. Iar aici veți lua sub 10%. La fel cum sub 10% va lua și PNL. 

Notă de final: dacă trece guvernul Tomac, România va intra în cartea recordurilor ca unica țară din lume care va fi avut toate partidele parlamentare în opoziție. Asta ar fi de râs. De plâns a fi faptul că, retroactiv, România ar ajunge în postura de țară cu două tipuri de alegeri anulate - cele prezidențiale, de CCR și UE, și cele parlamentare, de Dan și PSD, complicele său. Cu ocazia acestor alegeri anulate, românii au achitat peste 700 de milioane de euro cu titlu de subvenții pentru partide și costuri ale organizării alegerilor. Mesajul pentru cetățeni ar fi catastrofal: nu mai mergeți la alegeri, că votul vostru este complet inutil. “Politica o facem noi, (pseudo)elitele” - ziseră statul paralel și complexul industrial al cenzurii compus din ONG - urile finanțate cu zeci de miliarde de euro de birocrația UEropeană. 

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Patrimoniul istoric nu înseamnă doar trecut. Înseamnă identitate, memorie și capacitatea unui popor de a-și înțelege rădăcinile. Cu atât mai valoroase sunt proiectele care aduc în atenția publicului contribuția civilizației dacice și legăturile istorice profunde dintre spațiul românesc și Roma.

Patrimoniul istoric nu înseamnă doar trecut. Înseamnă identitate, memorie și capacitatea unui popor de a-și înțelege rădăcinile. Cu atât mai valoroase sunt proiectele care aduc în atenția publicului contribuția civilizației dacice și legăturile istorice profunde dintre spațiul românesc și Roma.

Mă bucur să susțin și să promovez acest demers cultural de excepție, care reunește cercetarea științifică, educația, patrimoniul și tehnologiile moderne de valorificare a istoriei. Felicit organizatorii, cercetătorii și toți cei implicați pentru efortul de a aduce în prim-plan una dintre cele mai importante componente ale identității noastre culturale.

Redau mai jos prezentarea oficială a evenimentului:

„Visioni Daciche” la MoBU 2026: patrimoniul comun dintre Roma și România, prezent în standul oficial al Primăriei Romei.

În perioada 4–7 iunie 2026, Primăria Romei participă la MoBU – International Art Fair of Bucharest, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate artei contemporane din Europa Centrală și de Est. În cadrul standului oficial al Comune di Roma Capitale, publicul va putea descoperi expoziția „Visioni Daciche”, realizată de Asociația Spirit Românesc și finanțată de Roma Capitale – Zètema Progetto Cultura în cadrul Bando Giubileo 2025.

Expoziția propune o incursiune în universul reprezentărilor dacilor din sculptura romană, punând în valoare statuile monumentale de daci, friza Columnei lui Traian și patrimoniul excepțional păstrat în Forul lui Traian și la Mercati di Traiano. Prin fotografii artistice, cercetare istorică și tehnologii digitale, proiectul oferă o perspectivă contemporană asupra unuia dintre cele mai importante capitole ale patrimoniului comun româno-italian.

Un rol central în dezvoltarea proiectului îl are Prof. Dr. Leonard Velcescu, specialist internațional în iconografia dacilor în sculptura romană, care a coordonat activitățile de cercetare și formare desfășurate împreună cu elevii Liceului Artistic „Giulio Carlo Argan” din Roma. Alături de acesta, fotograful Daniele Coralli și inginerul Cristian Gheorghe au contribuit la documentarea și valorificarea patrimoniului prin metode moderne de fotografie și fotogrammetrie 3D.

Vizitatorii standului vor putea descoperi și povestea Lupoaicei Capitoline, simbol al latinității și al legăturii istorice dintre Roma și România. Prezența copiei oferite Bucureștiului în anul 1906 reprezintă una dintre cele mai importante mărturii ale relației speciale dintre cele două popoare și completează dialogul cultural propus de expoziția „Visioni Daciche”.

Un moment deosebit al participării la MoBU 2026 va avea loc pe 5 iunie, la ora 15:00, când în standul Primăriei Romei se va desfășura conferința „Iconografia Dacilor în Forul lui Traian: Identitate culturală comună româno-italiană – Trecut și Prezent”, susținută de Prof. Dr. Leonard Velcescu. Evenimentul va aborda simbolistica reprezentărilor dacilor, Columna lui Traian, relațiile dintre Roma și Dacia și cele mai recente cercetări internaționale dedicate acestui patrimoniu. Vor participa Dana Ioana Mihalache, președinta Asociației Spirit Românesc, și ing. Cristian Gheorghe, specialist în digitizarea patrimoniului cultural.

La inaugurarea standului va fi prezent Prof. Dr. Leonard Velcescu, iar în zilele de 6 și 7 iunie publicul și reprezentanții mass-media îi vor putea întâlni atât pe Leonard Velcescu, cât și pe Dana Ioana Mihalache, coordonatoarea programului „Visioni Daciche”.

Pentru Asociația Spirit Românesc, participarea la MoBU 2026 reprezintă o importantă recunoaștere instituțională și culturală. „Visioni Daciche” nu mai este doar un proiect expozițional, ci un program cultural și educațional permanent, care include cercetare istorică, expoziții, activități educaționale pentru tineri, digitalizare 3D, conferințe internaționale și producția documentarului „Mărturii identitare – Statuile de Daci din Forul lui Traian”.

Mulțumim Primăriei Romei pentru încrederea acordată și pentru alegerea expoziției „Visioni Daciche” ca parte a reprezentării sale oficiale la MoBU 2026. Această prezență confirmă valoarea internațională a proiectului și importanța promovării patrimoniului istoric ca instrument de dialog cultural și cooperare europeană

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Cronica unei explozii.

Cronica unei explozii. Este momentul zero al trezirii, al capacității de reacție și de protejare a populației. Suntem vulnerabili. Suntem în pericol. Celor care păziți spațiul aerian al țării: puneți și investiți în instalații laser de prevenție și acțiune fermă și faceți scut, construiți pentru această țară. Investiți în ceva util. 

Este dovada că România nu mai reușește să țină pasul cu ritmul în care evoluează amenințările și tehnologiile moderne. Ani la rând am vorbit despre securitate aproape exclusiv în termenii achizițiilor de avioane, tancuri și echipamente militare clasice. Între timp, lumea s-a schimbat. Amenințările de astăzi sunt rapide, inteligente, ieftine și greu de detectat. Răspunsul nu poate veni doar din tehnologia militară convențională, ci din cercetare, inteligență, senzori, sisteme satelitare, tehnologii optice, laseri, LIDAR, inteligență artificială și platforme integrate de supraveghere și intervenție.

Din păcate, România a investit prea puțin în aceste direcții. Cercetarea este subfinanțată. Institutele și laboratoarele se luptă pentru supraviețuire. Industria națională de apărare pierde competențe și capacități. Universitățile produc tineri excepționali, dar prea puțini sunt integrați în programe strategice naționale. În loc să dezvoltăm aici tehnologii de vârf, am ajuns să depindem de soluțiile altora.

Incidentul de la Galați arată o vulnerabilitate organizatorică și de capacitate fără precedent. Este exact ceea ce nu trebuia să se mai întâmple. Nu putem continua să constatăm și să explicăm după fiecare eveniment că situația este sub control. Rolul unui sistem modern de securitate este să prevină, să detecteze și să neutralizeze amenințările înainte ca acestea să ajungă să pună în pericol populația.

Este momentul zero pentru o schimbare de direcție. Avem nevoie de organizare, disciplină și investiții majore în cercetarea românească. Trebuie să punem tinerii de pe băncile facultăților să lucreze pentru România, să dezvolte tehnologii satelitare, sisteme optice avansate, senzori, platforme de analiză și avertizare, tehnologii laser și LIDAR, soluții autonome de monitorizare și protecție.

Nu este suficient să cumpărăm echipamente. Nu este suficient să importăm tehnologii. Și cu atât mai puțin nu este suficient să cumpărăm ceea ce alții consideră deja depășit sau nepotrivit provocărilor viitorului. O națiune puternică își construiește propriile capacități, propria expertiză și propria autonomie tehnologică.

Ajunge cu improvizația. Ajunge cu amânările. Ajunge cu subfinanțarea cercetării. Siguranța cetățenilor nu poate fi tratată ca o anexă bugetară.

Populația este în pericol atunci când statul nu anticipează, nu investește și nu se adaptează. Galați trebuie să fie ultimul semnal de alarmă ignorat. România are nevoie de tehnologie românească, de cercetare românească și de o viziune strategică pe măsura vremurilor pe care le trăim. Nu peste zece ani. Acum.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

A se vedea si 👉- Cum ne protejăm de meteori sau deșeurile spatiale?

A se vedea si 👉 - Devine tot mai cunoscut, inclusiv în comunitatea științifică internațională, faptul că orbita joasă a Pământului (LEO) a ajuns într-un punct critic.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Consumatorul român se confruntă cu facturi tot mai greu de suportat.

În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026, prețul energiei electrice pentru mulți consumatori va crește cu aproximativ 10%, conform notificărilor transmise de furnizori. Pentru un consum de 150 kWh/lună, costul energiei ajunge la aproximativ 263 lei/lună, față de aproximativ 239 lei/lună anterior. Diferența este de aproximativ 24 lei pe lună, respectiv aproape 290 lei pe an.

Am considerat util să comparăm această valoare cu situația din alte state europene pentru același consum. În Franța și Polonia, costurile sunt adesea mai reduse. În Austria și Elveția sunt comparabile, iar în Germania și Marea Britanie sunt de regulă ușor mai ridicate, dar nu cu mult. Însă comparația relevantă nu este doar cea a prețului pe kWh, ci și cea dintre factura lunară și venitul populației.

România dispune de hidroenergie, energie nucleară, gaze naturale, capacități eoliene și fotovoltaice. Dispune de resurse, de specialiști și de o tradiție industrială importantă în domeniul energetic. Cu toate acestea, consumatorul român se confruntă cu facturi tot mai greu de suportat.

Privind retrospectiv ultimele două decenii, merită să ne punem câteva întrebări. Câte capacități de producție am închis? Câte exploatări miniere am pierdut? Câte locuri de muncă au dispărut? Câte ramuri industriale au fost abandonate? Cât din valoarea adăugată a rămas în România și cât a fost transferată în afara țării? Și ce am câștigat? Că poluarea s-a înzecit! Vorbesc de poluarea aia care nu e măsurată dar e înghițită de atâta populație! Pe principiul ce nu se măsoară nu există! Dar, apropo, pe ce calcule se fac certificatele verzi? Măsoară cineva în România CO2? Cine!? Ah, estimări, din pix. 

Astăzi, o parte importantă din factura fiecărui consumator nu reprezintă doar costul energiei produse efectiv, ci și costuri asociate distribuției, transportului, certificatelor verzi, contribuțiilor și altor mecanisme construite de-a lungul timpului.

Poate că a venit momentul să evaluăm cu luciditate rezultatele acestor strategii. Să analizăm cine sunt câștigătorii și cine sunt perdanții. Să vedem dacă obiectivele asumate au adus mai multă competitivitate, mai multă independență energetică și facturi mai accesibile pentru populație.

Pentru că, privind situația de astăzi, românii au rămas cu costurile, în timp ce beneficiile au fost distribuite în altă parte.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui