Sfânta Biserica Ortodoxă

marți, 26 septembrie 2023

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Globalizarea poate avea avantajul transformării lumii într-un sat global în care toți suntem interconectați și, teoretic, avem acces la produse și servicii de aceeași calitate, dar poate determina consecințe nocive din multiple perspective


Globalizarea poate avea avantajul transformării lumii într-un sat global în care toți suntem interconectați și, teoretic, avem acces la produse și servicii de aceeași calitate, dar poate determina consecințe nocive din multiple perspective, cum ar fi:

(i) polarizarea economică și socială - un sat global în care o minoritate foarte redusă deține marea majoritate a resurselor și a bogățiilor, imensa majoritate a „sătenilor” neavând ca „bogăție” decât propria forță de muncă, nu este chiar o lume dezirabilă;
(ii) redistribuirea injustă a bogățiilor și resurselor dinspre marea masă a „sătenilor” către un număr redus de privilegiați ai satului global;
(iii) emanația unor monștri economici globali, care nu mai pot fi evitați, pentru că nu mai lasă alternativă (there is no alternative – efectul TINA), prin achizițiile ostile, agresive și chiar asasinatele economice;
(iv) protecționismul de stat, permis în mod „natural” în privința „campionilor” industriali, comerciali și tehnologici care își au sorgintea în statele cu economie puternică și militarizată (SUA, China) ori cu cetățeni care încă au putere mare de cumpărare (Japonia, Canada, Australia, economiile puternice ale UE, cum ar fi Germania, Franța și Olanda), dar interzis statelor cu economii slabe sau în perpetuu curs de dezvoltare.
În urmarea unei concentrări economice autorizată și, ulterior, încununată de succes, rezultă o întreprindere mai mare și mai puternică, un pol de interese economic, social, politic și chiar cultural care creează „gravitație proprie”, ceea ce poate explica efectul Matei* în ceea ce le privește, adică succesul implicit, în ciuda oricărei greșeli, a lipsei de calitate și de merit și a eforturilor concurenților și, respectiv, ale micilor întreprinzători. Unele concentrări economice, în ciuda faptului că sunt, în prealabil, autorizate, se dovedesc ulterior a fi mari eșecuri, din rațiuni sociale și judiciare (concedierile aferente nu sunt acceptate ușor și sunt atacate în justiție, cu efectul negativ de imagine consecutiv) sau chiar culturale (fuziuni transfrontaliere teoretic de succes se dovedesc a fi mari dezastre din cauza incompatibilităților culturale ale salariaților, ale administratorilor și ale stakeholders-ilor). În fine, unele concentrări economice de facto se dovedesc a fi de succes în ciuda faptului că nu fuseseră autorizate inițial, iar unele concentrări economice se realizează fără aprobarea autorităților, sub cuvânt că ar fi exceptate de la proceduri – este cazul concentrărilor din domeniul big pharma și din domeniul big tech care se realizează prin achiziționarea concurenților sau a brandurilor inovatoare, deseori cu intenția de fi închise definitiv.
Globalizarea a antrenat fenomenul asasinatelor economice și „sportul” preluărilor ostile perfectate de așa-numiții „vânători de control”, care sunt extrem de nocive pentru economiile mici și în curs de dezvoltare, mai ales pentru că determină, prin corupție și conflicte de interese, furtul masiv de resurse și captivitatea salariaților, obligați să muncească forțat și pe remunerații de mizerie.
În altă ordine de idei, globalizarea este generatorul dilemei dacă un stat cum este România, ca membru al UE, ar trebui să faciliteze sau nu crearea de campioni economici care să poată concura de la egal la egal cu campionii economici regionali sau globali. Cu condiția ca întreprinzătorii obișnuiți să nu fie afectați din perspectiva independenței economice în raport de campionii economici, sub raportul competiției și al inovației și sub raportul calității și al bunăstării consumatorilor prin prețuri rezonabile și accesibile, se poate accepta că o bună politică economică în domeniul concurenței ar putea facilita crearea de campioni economici.
(extras din referatul final privind teza de doctorat care se va susține la Facultatea de Drept a UB în data de 27 septembrie 2023, teză elaborată de doctorandul Andrei Alecu, sub coordonarea mea)
*Conform lui N. N. Taleb (Lebăda neagră, Editura Publica, 2010) compară acest efect al concentrării economice cu parabola dintr-un verset biblic, pe care îl regăsim în Evanghelia după Matei : cine are, i se va mai da; cui nu are, i se va lua și ceea ce nu are ...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu