Avocat Elena Radu - Acordul de împrumut SAFE cu UE este o combinație de PNRR cu contract privind achiziție de vaccinuri.

Acordul de împrumut SAFE cu UE este o combinație de PNRR cu contract privind achiziție de vaccinuri. 

Noi plătim 85 milioane euro, imprumutul primit de forma. Ne alegem cu datoria publica pentru contractele încheiate si cred eu ca prin intermediul lui finantam mascat războiul cu Ucraina. 

Coincidenta a facut ca in guvernarile USR sa încheiem contracte de împrumut, precum PNRR si altele. 

La fel ca la PNRR, USR - istii fac planuri de actiune, planuri in care baga JALOANE, jaloane care nu au nicio treaba cu interesul national. 

Si in contractul de imprumut SAFE, se face referire la progrese si la respectarea jaloanelor de catre Romania. 

La fel ca la PNRR cand nici dracu nu stia care sunt jaloanele alea, si in contractul SAFE se vorbeste de jaloane. 

Jaloanele nu au fost enumerate in contractul in imprumut, asa ca Parlamentul habar nu are ce a votat. 

Jaloanele au fost indicate in planul de investiții pe care nici dracu nu l-a prezentat parlamentarilor, ca sa stie ce  voteaza. 

Tot in contract se face referire la acordurile operaționale. Ce  conțin alea, iar nu au habar parlamentarii, ca nu le-a spus nici dracu. 

Nicio problema, ca vor afla pe parcurs, dupa ce Romania creează datoria, incheind contractele de achiziție, iar atunci vom da din colt in colț si se va impune adoptarea unor alte legi idioate care pun țara in cap si pe noi odata cu ea, cand vor incepe, la fel ca si cu PNRR ul, ca trebuie neapărat sa fie votate de parlament legi de cacao, pe motiv de transe din imprumut SAFE conditionate de îndeplinirea jaloanelor. 

(Se face referire la ele la art. 7 din Contractul de imprumut). 

UE ne va da transele din imprumut, DACA ARE BANI.  Daca nu are, vedem cioaca, sa ne imprumutam de unde vom putea, daca mai putem, ca sa plătim datoria generata. 

In plus, in contractul de imprumut scrie ca tot contractul trebuie interpretat ca se interzice asumarea oricăror angajamente juridice cu trusturile de interes public. Trimiterea pe care o fac la o Decizie a Consiliului lămurește cu nimic ce inseamna "trusturi de interes public". 

Insa, probabil inseamna exact societati la care statul roman are vreo participație. Asa intelegeti si de ce banii ajung numai formal in Romania, ca se duc la furnizori straini. La nivel intern va ramane ciuciu bani, ne vedem ceafa, finantare a societatilor romanesti pauza, suntem doar buni sa plătim imprumutul. 

Planul de îndatorare a Romaniei ca sa isi vadă ceafa, ca in schimb va primi probabil nimic sau cand deja sunt uzate moral prostiile contractate, este facut demult. 

In bugetul MApN pe anul 2026 sunt prevazute atat contractarea imprumutului, cat si achizițiile. 

(Legea bugetului de stat pe anul 2026, MApN are buget de 111 miliarde lei, cu toate astea in el). 

S-a lăudat Miruta in plenul Camerei Deputatilor cu asta. Cu alte cuvinte le-a zis: ma doare in cot daca votati imprumutul,  ca achizițiile oricum le am bugetate, asa ca Romania este buna de plata si sa plătească de unde o avea, ca putin imi pasa. V-am tapit deja fraierilor!

In ceea ce priveste relația cu modalitatea de achizitie a vaccinurilor: 

In anexele la contract cu modele de diverse sunt niste chestii interesante, ca de exemplu: daca sunt subcontractori angajați in ACHIZITIA COMUNA. 

Pai, exact asa s-au achizitionat vaccinurile, prin achizitie comună. Ursula a negociat ce au vrut mușchii ei si a stabilit ce preturi a vrut, iar fraierii de la conducerea Romaniei s-au conformat si ne-au supraindatorat. Încă plătim pentru vaccinuri. 

De ce zic ca finantam mascat războiul cu Ucraina? 

Pentru ca tot in anexele la contractul de imprumut mai sunt niste mențiuni interesante, ca de ex: daca costul produselor contine mai putin de 35% din costul componentelor achiziționate din afara UE sau UCRAINA, iar de asta depinde eligibilitatea produselor achiziționate cu bani din contractul de imprumut SAFE.  

Asa ca luați cu pâine!

Ne imprumuta ca sa facem jocurile Ursulei si sa finantam mascat razboiul. 

Parlamentul a dat un cec in alb si se vor da mirați parlamentarii după aia cu ce balarii trebuie îndeplinite. Acum putin le-a păsat. 

Vă mirati de ce jocul de-a pitulusul: uite Guvernul Bolojan, nu e guvernul Bolojan? 

Nu va mai mirați, ca e un joc pentru a ii tine pe astia in functie ca sa mai puna o cărămidă la ingroparea Romaniei! 

Avocat Elena Radu

Avocat Elena Radu - Cea mai mare teapa la bugetul de stat au dat-o angajatii ANAF si va voi explica cum

 Cea mai mare teapa la bugetul de stat au dat-o angajatii ANAF si va voi explica cum

La fel ca minunata lege pe care o anunță acum cu surle si trambite, exista in legislație o prevedere potrivit căreia angajatii ANAF aveau "stimulente" 15% din sumele recuperate din executării silite. Cica bonus ca recuperau. Recuperau pe dracu, inventar datorii pe care se faceau ca le recuperau pe calea executării silite. 

Va explic cum procedau (ce stiu eu dinainte de anul 2009): 

- tu, bun contribuabil, aveai termen de declarare si plata a obligațiilor pe 25 ale lunii. Declarai si plateai; 

- pe 27 ale lunii primeai somația de plata, ca nu ai platit ce ai declarat. Uite asa se deschidea dosarul de executare silita; 

- te duceai cu ordinul de plata in brate la ANAF, supărat fiind ca tu ai plătit la timp si ai somație de plata. Angajatul de la ghiseu iti spunea ca ai dreptate, dar, nah, birocrația, durează 2-3 săptămâni până se remediază. 

Ce se intampla de fapt? 

Tineau banii incasati in trezorerie, nu ii descarcat pe fisa contribuabilului. 

Deschideau dosar de executare silita fictiv. 

Stăteau cu el deschis vreo 2-3 săptămâni, ca să pară că "recuperarea" sumelor a fost rezultatul muncii lor de executare silita, pe cand tu plătisem încă de la inceput si nu aveau de ce sa deschida dosar de executare silita. 

Dupa 2-3 săptămâni, descarcat banii incasati demult, de la scadenta, pe fisa, ii raportau ca "executare silita de succes" si aveau 15% din ei ca stimulente. 

Ăia 15% nu rămâneau numai la administratia financiara care deschidea fictiv dosarele de executare silita, ci se împărțeau pe tot lanțul, de la al mic, până sus, la "al mare". 

Vreun dosar penal pe delapidarea bugetului de stat pe tema asta? 

Nici gând, pentru ca banii se împărțeau la toti. 

De unde stiu? 

Pentru ca la momentul respectiv colaboram cu niste contribuabili buni platnici. 

Primul trimestru: declarat, platit, la termen. Somație de plata primita a treia zi. Suparare mare, dus la ghiseu, se va rezolva, dar durează.

Al doilea trimestru: la fel. 

Al treilea trimestru: la fel. I-au apucat nervii si le-a zis ca, daca se mai intampla, vor face plângere penala pe abuz in serviciu. 

Am intrebat si eu de ce se intampla asta. Mi s-a povestit de angajat al fiscului ca se intampla cum am descris mai sus. 

Am fost reticenta, asa ca am întrebat si un director  de la fisc, din alt judet, mi-a confirmat ca e asa. In plus, mi-a zis si ca cei de la ghiseu sunt nesimțiți si ridica tonul la contribuabil. Le zisese ca măcar sa bage capul intre umeri si sa tacă,  că stiu care este realitatea si ca are dreptate contribuabilul. 

Așa că "bunele practici" de furt din bugetul de stat s-au legalizat, din nou. In surle si trambite, normal, că doar ei își umplu buzunarele, iar noi plătim si tot plătim. 

Ganditi-va ce au însemnat 15% stimulente din macar 20% din veniturile statului cu care au procedat asa. 

A însemnat 3% din toate veniturile la bugetul de stat din impozite si taxe. 

Așa că liber la furt si se mai si laudă că au legiferat furtul. 

Nicușor Dan avertizează că ar putea retrimite în Parlament Legea decarbonizării: „Voi uza de toate prerogativele constituționale”. Miza - miliarde de euro din PNRR

Avocat Elena Radu

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui TRĂIM VREMURI TULBURI...

TRĂIM VREMURI TULBURI...

Ba ne plângem de secetă, ba că nu avem apă. Ori că trebuie să oprim curentul. Însă, la tot pasul întâlnești lucruri greu de înțeles.

Astăzi am fost în satul Osoi și am plecat cu mai multe întrebări decât răspunsuri.

În numai aproximativ 50 de metri am întâlnit trei fântâni care par a fi pe domeniul public.

Două dintre ele sunt practic închise accesului public. Una, aflată chiar lângă Căminul Cultural, are capacul sudat (figura 7). Cealaltă are capacul sudat și nu mai are găleată, însă este funcțională, fiind prevăzută cu un hidrofor (figura 😎. Cu alte cuvinte, este folosită într-un regim privat, deși pare a fi un bun care ar putea deservi toți localnicii aflați în nevoie, mai ales într-o perioadă în care apa devine o resursă tot mai prețioasă.

A treia fântână este o adevărată bijuterie (figurile 1-5). Pare să aibă cel puțin 100 de ani, este construită din piatră și are apă la aproximativ 10-15 metri adâncime. Din păcate, este abandonată. Acoperișul este într-o stare atât de degradată încât poate cădea peste primul om care încearcă să se sprijine de el. Mă întreb dacă într-un sat în care apa ar trebui prețuită, o asemenea sursă poate fi lăsată să se degradeze.

M-a surprins și starea Căminului Cultural (figurile 8-15). Din păcate, doar emblema mai amintește că este un cămin cultural. În realitate, pare mai degrabă o magazie în care sunt depozitate țevi, furtune, bazine pentru fose și alte materiale. Clădirea se află într-o stare avansată de degradare, iar în spate se observă geamuri sparte și alte semne evidente de lipsă de întreținere. Nici la avizierul din față nu există informații despre investițiile aflate în desfășurare. (figura 9).

Am aflat însă un lucru pe care doresc să îl confirme sau să îl infirme oficial Primăria. Localnicii mi-au spus că în Comarna, satul aflat peste deal, la aproximativ 10 kilometri de Osoi, în multe locuri apa din fântâni ar fi dispărut, iar apa curentă ar lipsi. Dacă informațiile primite sunt corecte, atunci cisternele se alimentează de la cișmeaua din spatele Căminului Cultural din Osoi (figura 16), iar apoi merg în Comarna, unde oamenii își umplu fântânile. Apa le asigură necesarul doar pentru câteva zile, după care alimentarea trebuie reluată. Deci ar fi o problemă gravă de alimentare cu apă a acelui sat. Oamenii ar avea apă foarte puțină.

Voi adresa o interpelare parlamentară prin care voi solicita Primăriei să prezinte situația tuturor fântânilor din comună: câte sunt funcționale, câte sunt dezafectate, câte sunt inaccesibile populației și ce măsuri există pentru întreținerea și conservarea lor.

Îmi doresc ca toți locuitorii comunei să aibă acces la apă, iar toate sursele de apă să fie îngrijite și păstrate.

În același timp, dacă informațiile primite sunt corecte, șantierul pregătit de aproximativ șase luni în vecinătatea Căminului Cultural va aduce localității, desigur, un plus de valoare și de normalitate prin realizarea rețelei de canalizare. Este un lucru pozitiv și necesar. Tocmai de aceea aș fi fost curios să găsesc la avizier informații despre această investiție, despre stadiul lucrărilor și despre beneficiile pe care le va aduce comunității.

Nu trag concluzii înainte de a primi răspunsurile oficiale. Dar apa este o resursă strategică, iar felul în care sunt administrate fântânile, izvoarele și infrastructura unei comune privește întreaga comunitate. De aceea consider că aceste întrebări merită puse, iar cetățenii merită răspunsuri clare.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Avocat Elena Radu - Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare

Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare

Rezerva de mobilizare este formata din rezerva operationala si rezerva generala. 

Rezerva generala este formata din cetatenii cu obligatii militare care nu fac parte din rezerva operationala. 

Obligatii milirare au bărbații si femeile cade au împlinit varsta de 18 ani. 

Legea nr 446/2006 LEGE nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populației pentru apărare

Si legea cu misiunile militare pe timp de pace de care nu au fost prea multi interesați cand era în faza de proiect, ca fusese depus odata cu aia cu donele si urlau usristii ca din gura de sarpe cand ziceai ceva si canalizare atentia numai pe aia cu drone

Lege 72/2025:LEGE nr. 72 din 19 mai 2025 privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român

Avocat Elena Radu

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Fac un apel către românii din Franța, către asociațiile comunității românești și către toți cei care au informații din teren: transmiteți informații verificate, semnalați cazurile persoanelor vulnerabile și sprijiniți-i pe cei care au nevoie de ajutor.

BORDEAUX ARDE. ÎNTREBAREA RĂMÂNE: UNDE SUNT ROMÂNII NOȘTRI ȘI CINE ARE GRIJĂ DE EI?

De aproape o săptămână, sud-vestul Franței se confruntă cu una dintre cele mai grave catastrofe naturale din ultimele decenii. Incendiile izbucnite în departamentele Gironde și Landes, în zona orașului Bordeaux, au distrus deja peste 42.000 de hectare de pădure, au determinat evacuarea a peste 220.000 de persoane, au afectat sute de locuințe și au mobilizat mii de pompieri, precum și resurse semnificative la nivel european.

Nu este un incendiu obișnuit. Regiunea este dominată de Pădurea Landes, cea mai mare pădure artificială de pini maritimi din Europa. Rășina arborilor, vegetația extrem de uscată, temperaturile care au depășit 40°C și vânturile puternice au creat condițiile unei propagări rapide și violente a focului. Numeroase localități sunt înconjurate de pădure, iar în unele cazuri accesul și evacuarea sunt limitate.

În această regiune trăiește și o importantă comunitate românească. Potrivit estimărilor vehiculate în cadrul comunității, aceasta ar putea ajunge la aproximativ 30.000 de români. Sunt oameni care muncesc în agricultură, viticultură, silvicultură, construcții, servicii și industrie, oameni care și-au construit acolo o viață.

În ultimele zile au apărut numeroase mesaje din partea românilor aflați în zonă. Sunt semnalate preocupări privind accesul la informații în limba română, comunicarea cu autoritățile, situația persoanelor evacuate, precum și dificultățile întâmpinate de persoanele cu boli cronice, dependente de tratamente și medicamente administrate zilnic. De asemenea, există semnale potrivit cărora restricțiile de circulație și evacuările ar putea afecta accesul la farmacii, unități medicale sau posibilitatea de a părăsi rapid zonele afectate. Toate aceste aspecte necesită o verificare atentă și responsabilă.

Din acest motiv, în calitatea mea de președinte al Grupului parlamentar de prietenie România–Franța, voi transmite dimineață o adresă oficială către Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada României în Franța și Consulatul General competent, solicitând o evaluare completă a situației cetățenilor români din zona Bordeaux–Gironde.

Cer următoarele răspunsuri:

- situația comunității românești și numărul estimat al românilor afectați;

- măsurile luate pentru informarea cetățenilor români în limba română;

- accesul la servicii consulare și la informații de urgență;

- situația persoanelor vulnerabile, în special a celor cu boli cronice, care au nevoie de tratamente și îngrijiri medicale continue;

- eventualele dificultăți privind accesul la medicamente, spitale, farmacii și servicii medicale;

- existența unor probleme legate de evacuare, transport și părăsirea zonelor afectate;

- colaborarea dintre autoritățile române și cele franceze pentru sprijinirea cetățenilor români.

Fac un apel către românii din Franța, către asociațiile comunității românești și către toți cei care au informații din teren: transmiteți informații verificate, semnalați cazurile persoanelor vulnerabile și sprijiniți-i pe cei care au nevoie de ajutor.

În astfel de momente, solidaritatea salvează vieți, dar trebuie dublată de responsabilitate instituțională.

Voi publica integral conținutul adresei oficiale, precum și răspunsurile pe care le voi primi din partea autorităților competente.

Niciun român nu trebuie uitat atunci când trece printr-o tragedie de o asemenea amploare.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Avocat Elena Radu - Ca să leșinăm puțin de râs și să se taie creaca de sub picioare propagandiștilor cu aoleu prescripția și cu rahaturile de hotărâri ale CJUE

Ca să leșinăm puțin de râs și să se taie creaca de sub picioare propagandiștilor cu aoleu prescripția și cu rahaturile de hotărâri ale CJUE: 

Parlamentul European a adoptat Directiva pe corupție care s-a publicat în Jurnalul Oficial al UE la 11.05.2026. 

În ea au trecut și termene de prescripție. 

Ce să vedeți că scrie în ea?

Termen prescripție: 

- pentru infracțiuni cu pedeapsa maximă de cel puțin 4 ani = 8 ani; 

- pentru infracțiuni cu pedeapsa maximă de cel puțin 3 ani = 5 ani. 

ȘI PUNCT. 

Păi în Codul nostru penal, avem termenele generle de prescripție așa: 

Articolul 154

Termenele de prescripție a răspunderii penale

(1) Termenele de prescripție a răspunderii penale sunt:

a) 15 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;

b) 10 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani;

c) 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani;

d) 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani;

e) 3 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda.

UE nu zice de termene mai mari de atât. 

Vrăjeala cu manipularea cu prescripția ale ălora care se tăvăleau pe jos prin presă și prin piață, nu este referitor la prescripția asta, ci la una în plus, cea specială, cu termene peste astea. 

Or, UE zice că statele membre iau măsurile necesare pentru a prevedea un termen de prescripție care să permită investigarea, urmărirea penală, judecarea și pronunțarea de hotărâri judecătorești în cazul infracțiunilor de corupție într-un termen suficient după săvârșirea acestor infracțiuni, astfel încât infracțiunile respective să poată fi combătute efectiv. Termenele respective fiind alea de 8 ani și 5 ani pe care le indică. 

Aoleu, măi băieți, ce vă făcură ai voștri de la UE? 

V-o deteră la picioare și vă lăsară fără argumente de manipulare. 

Puteți să vă băgați în dos hotărârile alea ale CJUE care încalcă orice, inclusiv Carta Drepturilor fundamentale a UE. 

NU zic ăia de la UE de dublul termenelor ăstora în vreo situație. 

Ăia de la UE zic că se pot stabili termen mai scurte, nu mai lungi. 

Iar la cum zic ei cu termenele alea scurte, dublul lor înseamnă exact termenele generale de prescripție de la noi (maxim 10 ani, în cazul în care s-ar aplica prescripția specială). 

Așa că vă puteți băga direct în dos manipularea pe tema prescripției, că vă arătă UE că termenul de prescripție generală din legea română nu e deloc mic, cum bateți voi câmpii.

Ah, și dacă vă doare cumva cu prescripția, îndreptati-vă spre prietenii voștri procurori, că pe acolo se doarme în papuci.

Avocat Elena Radu

Avocat Elena Radu - Datoria publică a României - subiect de actualitate și de stare de incertitudine, chiar teamă pentru unii cetățeni

Datoria publică a României - subiect de actualitate și de stare de incertitudine, chiar teamă pentru unii cetățeni 

De actualitate și de teamă trebuiă să fie demult, de când a început să crească valoric exponențial, adică de prin anul 2020. 

Eu am scris periodic despre cum și cât crește, dar nu a interesat pe nimeni. 

Acum că e aproprie intrarea în incapacitate de plată este cam târziu. 

Cetățenii trebuiau să se opună la politici, legi și legi de ratificare a împrumuturilor. Atâta timp cât nu s-au opus și ele s-au aprobat și semnat contractele, sunt buni de plată. 

Ai tăcut și ai acceptat să contracteze alții împrumutri în numele statului român, acum ești bun de plată. 

Tăcerea înseamnă acceptare tacită. 

Sunt buni de plată pentru că cetățeni fiind ai statului au și obligații, nu numai drepturi. 

Poveștile cu nu am semnat eu, nu plătesc, sunt tâmpenii susținute de unii. 

Nu te pune creditorul pe tine să îi plătești direct, ci te pune statul să îi plătești lui prin intermediul impozitelor și taxelor mărite, pentru ca statul să  plătească datoria către creditor. 

Și-acum, trecând la problema în sine, datoria publică: 

Văd că se manipulează în draci. 

Ies unii cu niște situații ca să îți arate cu niște grafice că minunatul Bolojan cât a fost premier nu ar fi crea cine știe ce datorie. Fac ei graficele în șa fel încât să îți arate că datoria publică generată sub Bolojan premier este mult mai mică decât cea generată de alții și că așa ar fi foarte bun de premier. FALS! Pentru că uită să îți spună în câte luni a generat datoria aia publică. Uită să îți spună și media lunară a datoriei publice. 

NU graficele contează, pentru că nu are nicio relevanță dacă unul ți-a creat în 6 luni de mandat jumătate din datorie publică generată de altul în 3 ani de mandat. 

CONTEAZĂ media lunară.

Mai mult, la Bolojan, pentru că avem datele oficiale numai la aprilie 2026, trag tare, până nu apare situația cu datoria publică a țării începând cu mai 2026, că dacă ați uitat, ne-a mai împrumutat Bolojan de vreo 17 miliarde lei, programul SAFE (adică încă vreo 85 miliarde lei în plus față de aprilie 2026). 

Așa că încearcă să bată fierul cât e cald și să  vi-l ridice acum în slăvi până când apar noile cifre.  

În plus, contează VALORIC datoria publică, NU procente din PIB. Procentele din PIB sunt vrăjeli. PIB-ul se estimează de Institutul Național de Statistică și se face din pix, după necesități, ca să dea bine în statistici. 

Pentru noi ca cetățeni contează  câți bani avem noi ca și locuitori de plătit pentru ca statul să își plătească datoria publică pe care o are, bani care trebuie plătiți peste ce plătim normal an de an pentru a se acoperi cheltuielile bugetare din anul respectiv. 

Eh, la 30.04.2026, fiecare locuitor al României (din cei 19 milioane care se susține că am fi), copil, adult sau pensionar, cu serviciu sau fără, cu proprietăți sau fără, avea de plată în medie 61.660,59 lei. Asta fără să punem și cele 85 miliarde lei - împrumutul lui Bolojan pentru SAFE, din care ne mai revine încă câte 4.473 lei de căciulă. 

Când vor apare oficial situațiile și pe lunile începând cu mai 2026, veți vedea că Bolojan i-a bătut la fund pe toți în anul ăla de mandat al lui. 

Vă atașez situații pe fiecare premier pe care l-am avut din noiembrie 2019 și până la 30.04.2026, centralizator datorie publică, ordinea premierilor în funcție de datorie publică generată, media datoriei publice generate, datele privind datoria publică fiind preluate de pe site-ul Ministerului Finanțelor (link în comentarii), cine nu mă crede, n-are decât să verifice cifrele. 

Întâi datoria publică generată în perioada 01.11.2019 - 30.04.2026. per fiecare premier și numărul lunilor de mandat. 

Îi pun în ordinea totalului datoriei publice generate (trec și partidul din care fac parte și numărul de luni de mandat). Detaliat găsiți informații în situațiile atașate postării. 

1. Marcel Ciolacu, PSD,  23 luni de mandat,  281,880 miliarde lei

2. Nicolae Ciuca, PNL, 19 luni de mandat,  207.786 miliarde lei

3. Ilie Bolojan  (până la 30.04.2026), PNL, 10 luni de mandat,  130.925 miliarde lei

4. Ludovic Orban, PNL, 13 luni de mandat, 99.059 miliarde lei

5. Florin Citu, PNL, 11 luni de mandat, 59.534 miliarde lei

6. Cătălin Predoiu,  PNL, 2 luni de mandat, 27.464 miliarde lei

TOTAL DATORIE PUBLICĂ GENERATĂ ÎN PERIOADA 1.11.2019-30.04.2026 = 806.646 MILIARDE LEI 

Pe când la 30.10.2019 aveam numai 364.905 miliarde lei. 

În 6 ani și jumătate au reușit să facă o datorie publică de 3,21 ori mai mare decât se făcuse în 30 ani. 

Din datoria asta publică de 806.646 MILIARDE LEI: 

- 524.767 miliarde lei este datoria publică generată de către premierii PNL 

- 281.879 miliarde lei este datoria publică generată de premierii PSD: 

Fac această precizare ca să se termine și cu manipularea: PSD v-a supraîndatorat. 

Cifrele ne arată că, de fapt, cea mai mare datorie publică a fost creată de PNL, nu de PSD, iar PNL nu se lasă dus de la guvernare, iar Bolojan nici atât. 

Și-acum despre MEDIA LUNARĂ a datoriei publice pe fiecare premier avut în perioada 01.11.2019 - 30.04.2026. Asta contează, pentru că așa vedem cât de bine a guvernat fiecare: 

1. Cătălin Predoiu, PNL, 2,  13.732 miliarde lei

2. Ilie Bolojan  (până la 30.04.2026),PNL, 10 luni de mandat,  13.093 miliarde lei

3. Marcel Ciolacu, PSD,  23 luni de mandat, 12.256 miliarde lei,

4. Nicolae Ciuca, PNL, 19 luni de mandat, 10.936 miliarde lei 

5. Ludovic Orban, PNL, 13 luni de mandat, 7.620 miliarde lei

6. Florin Citu, PNL, 11 luni de mandat, 5.412 miliarde lei. 

Din câte se poate observa, în cele 10 luni de mandat, Bolojan l-a bătut și pe Ciolacu și pe Ciucă, reușind performanța să ne îndatoreze, în medie, cu 13.093 miliarde lei pe lună (până la 30.04.2026). 

Dar asta nu e tot, pentru că nu sunt incluse cele 17 miliarde euro împrumut pentru SAFE. Atunci va fi câștigător detașat al supraîndatorării românilor. 

Cel mai urât dintre pământeni, Cîțu, în ale lui 13 luni de mandat a reușit să ne îndatoreze cu doar 59,5 miliarde lei, în medie cu 5,412 miliarde lei pe lună (cu toate vaccinurile și rahaturile lui), devenind astfel ”prostul clasei”. 

Deci, majoritatea covârșitoare a datoriei publice nu este creată de Cîțu, ci de Ciucă, Ciolacu și Bolojan, iar Bolojan va ajunge în curând să fie campionul absolut la neperformanță (media lunară a datoriei publice generată). 

Și-acum cum ne afectează pe fiecare dintre noi? 

La 01.11.2019 aveam o datorie publică per cap de locuitor de 19.205,52 lei. 

La 30.04.2026 aveam o datorie publică pe cap de locuitor de  61.660,59 lei. 

Adică în 78 luni (01.11.2019 -30.04.2026) a crescut datoria pe cap de locuitor de 42.455,07, adică de 3,21 ori. 

I-a crescut fiecăruia dintre noi venitul de 3,21 ori, ca să poată politicienii să ne mai vrăjească cu ”o duceți bine”, ”v-a crescut nivelul de trai”? 

Avem noi azi șanse mai mari ca in veniturile noastre să putem să plătim impozite și taxe mai mari pentru ca statul să plătească datoria publică? 

Răspunsul este NU!

Acest răspuns reiese tot din analizarea cifrelor.

Salariul minim net pe economie (lunar) a crescut în aceeași perioadă de numai 2,04 ori, pe când datoria publică pe cap de locuitor a crescut de 3,21 ori. 

Salariul mediu net pe economie (lunar) a crescut de numai 1,84 ori, pe când datoria publică  a crescut de 3,21 ori. 

Deci , datoria publică pe cap de locuitor în perioada 01.11.2019-30.04.2026 a crescut aproape dublu față de creșterea veniturilor medii ale locuitorilor. 

Așa că întrebarea este? 

Poate fiecare dintre noi să plătească 61.660,59 lei, cât îi revenea la 30.04.2026? 

(În lei vechi înseamnă 616 milioane 606 mii lei).

Aveți de unde?

Eu una nu am. 

Și-atunci ce făceam?

Tăcem în continuare? 

Acceptăm în continuare să tot crească exponențial datoria asta publică și odată cu ea și impozitele și taxele pe care trebuie să le plătim la stat prin legile pe care le adoptă? 

Sau ne revoltăm dată și le spunem tuturor ăstora că nu mai au ce să caute a guvernare, că ne-au arătat cum ne agă în groapă și pe noi și țara?

Avocat Elena Radu