Probabil că ați observat ieri, în București, în anumite condiții – atunci când lumina ambientală era mai difuză, cerul mai înnorat, iar intensitatea radiației reflectate direct de suprafața zăpezii era mai redusă – apariția unor zone albastre-verzui în cavitățile din zăpadă, în porțiunile mai compactate sau în straturile cele mai joase.
Aceste nuanțe se vedeau clar în tăieturile și urmele din zăpadă, așa cum apar și în imaginile surprinse de mine ieri, în timp ce dezăpezeam o stradă sau megeam dimineața (lumină ambientală redusă) prin zapada proaspătă.
Explicația este dată de modul de atenuare a luminii care pătrunde în zapada compactată și imprasierea ei.
Lumina solară care pătrunde în zăpadă și gheață este absorbită diferit în funcție de lungimea de undă (culoare) și de adâncime (densitatea). Componentele spectrale cu lungimi de undă mai mari – roșu și portocaliu – sunt absorbite mai mult de gheață decât componentele din domeniul albastru. Pe măsură ce lumina pătrunde mai adânc în masa de zăpadă, fasciculul incident este „sărăcit” progresiv de componentele roșii, rămânând dominat de lungimi de undă mai scurte.
Gradul de compactare al zăpezii joacă un rol esențial: cu cât structura este mai densă (prin tasare, topiri și recongelări succesive sau prin presiunea straturilor superioare), cu atât fracția de gheață pe unitatea de volum este mai mare, iar drumul optic parcurs de fotoni în gheață crește. În consecință, absorbția selectivă a radiației în domeniul roșu este crescută, iar efectul cromatic devine astfel mai pronunțat în straturile adânci sau în zonele compacte ale masei de zăpadă.
Culoarea albastră sau cian observată în cavitățile, tăieturile sau straturile adânci ale zăpezii nu este o „culoare proprie” a gheții, ci rezultatul unui proces combinat de absorbție selectivă și împrăștiere multiplă. Lumina care a pierdut deja componentele roșii este împrăștiată pe fețele cristalelor de gheață în multiple direcții (inclusiv spre observator), astfel încât radiația emergentă este dominată de lungimi de undă mai mici (albastru–verde), care au fost mai puțin absorbite în drumul lor prin mediu.
Fenomenul este mai rar observat în mediul urban tocmai pentru că, de regulă, straturile de zăpadă sunt subțiri, slab compactate sau rapid perturbate. În episoadele cu ninsori abundente, strat gros și perioade de topire, compactarea crește semnificativ, iar efectul optic devine vizibil. Condițiile de iluminare (cer acoperit, lumină difuză) pot, la rândul lor, favoriza perceperea nuanțelor albastre din interiorul masei de zăpadă.
Prezența unor aerosoli sau compuși chimici din atmosferă, depuși în zăpadă, poate modifica local proprietățile termice și de absorbție ale stratului, favorizând procesele de topire și recongelare care duc la compactare; totuși, mecanismul cromatic principal rămâne unul optic, legat de absorbția selectivă a radiației în gheață și de împrăștierea multiplă a luminii.
Astfel de imagini spectaculoase reprezintă un adevărat „deliciu vizual” în regiunile polare, în special în Antarctica, unde există așa-numitele zone de „blue ice” (gheață albastră). Acolo, vânturile puternice și sublimarea îndepărtează zăpada proaspătă, lăsând expusă gheața veche, extrem de compactată. Această gheață prezintă nuanțe intense de albastru și are proprietăți care împiedică acumularea ulterioară a zăpezii, motiv pentru care asemenea suprafețe sunt uneori utilizate drept piste naturale de aterizare pentru aeronave în expedițiile științifice.
Ps. Pentru că vazusem fenomenul, în timp ce dădeam la lopată surprindeam așa imagini să vi le prezint, așa cum am făcut-o mai sus! Și nu numai!!! Fotografiile sunt realizate în timp ce desfundam singur un drum oarecare. Era și o școală acolo. Am împrumutat o lopată și am curățat o stradă întreagă ca să pot ieși cu mașina. Nimeni de acolo nu a sărit să ajute. Mai mult, am fost amenințat, filmat, mi s-a filmat numărul de la mașină și mi s-a spus „ai să vezi tu, te voi urmări dacă dai zăpada în drum” 😊😒
Ce mi s-a întâmplat ieri după-amiază depășește pragul ridicolului și spune multe despre degradarea gestului uman și a spiritului civic. Imaginea muncitorilor de la acea școală, sprijiniți în lopeți, în fata ușii școlii care mă dojeneau alături de alți funcționari (director?)– unii că de ce pun zăpada în dreapta, alții că de ce nu în stânga, de ce pe mijloc, de ce pe margine, de ce aici, de ce nu dincolo, peste gardul celălalt... – mi-a rămas în minte.
Am curățat drumul și l-am lăsat practicabil, fără să blochez pe nimeni. Cel mai important: după „isprava” mea, acum poate ajunge, la nevoie, inclusiv o ambulanță sau o mașină de intervenție.
Cred că și acum bombăne unii pe acolo că „le-a făcut ieri curat pe stradă” un profesor universitar din Iași și deputat în Parlamentul României.💥👉Aici postarea integrala plus video👈
