Sfânta Biserica Ortodoxă

miercuri, 12 august 2026

dosarul Nr. 3444/299/2022 a fost admisă cererea de sesizare a CCR cu excepția de neconstituționalitate a OG Nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor😇



In dosarul Nr. 3444/299/2022 a fost admisă cererea de sesizare a CCR cu excepția de neconstituționalitate a OG Nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor😇

Ne-au fost admise în alte dosare și cererile de sesizare cu privire la excepția de neconstituționalitate a Legii Nr. 550/2004, privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române dar și ale Legii Nr. 155/2010, poliției locale și cu privire la alte acte de nivel Lege și OUG!😇

Sa vedem când o să fie judecată cererea de CCR având în vedere că această lucrează, de obicei "Încet, Încetișor și Foarte Încet" având dosare "in Prăfuire" de peste 6 ani și la o verificare pe diagonala a site - ului CCR am găsit încă vreo 500 de dosare!

Fi-mi-ar scârbă!😷

Dan Băzăvan

Domnul Băzăvan este unul dintre cei mai perseverenți oameni pe care îi cunosc.


Domnul Băzăvan este unul dintre cei mai perseverenți oameni pe care îi cunosc. A incercat și încearcă "imposibilul", adică să facă justiția să funcționeze, astfel încât depturile oamenilor sa fie respectate. Acțiunile dumnealui au fost în interesul fiecăruia dintre noi. Oare cum ar fi stat lucrurile acum dacă mai mulți avocati s-ar fi implicat la fel de determinat, dacă mai mulți români și-ar fi folosit cu smerenie și inteligență creielele? Este inacceptabil să fii europarlamentar avocat si sa te rezumi doar la a comenta pe pagina de FB ororile prin care traim. Acțiunile, faptele unde sunt? Cine ar trebi sa acționeze daca nu intelectualitatea?  Este inacceptabil sa fii intelectual si creștin si sa nu faci nimic decat sa postezi niste informatii preluate de la altii, să te lauzi sau sa te bucuri ca nu te-ai vaccinat, sa-i blamezi, să fii intolerant cu frații tăi,  care mai mult sau mai puțin presați sau manipulați s-au lăsat țepuiți și acum regretă,  să astepti venirea salvatorilor și sa afirmi ca    nu exista soluție omenească la abuzurile prin care trecem, să te complaci in lene intrlectuală afirmând că acum este "cernerea" și că pe cei "drepți" nu-i va atinge răul. Nu vedeți că experimentul continua asupra tuturor? Se pare ca sunt mulți cei care se cred perfecți considerând că Divinitatea este obligată sa-i salveze... Greu de inteles de ce inteligenta noastra nativă a scăzut atat de mult și am devenit atât de răi - manipulare de tot felul, otrava din aer, alimente , medicamente, undele ce influențeaza creierul, dezumanizarea treptată..

Hagima Geanina

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Am acordat un interviu pe tema energiei.

 

Ieri am acordat un interviu pe tema energiei. Nu este o noutate, dar trebuie spus clar: efectul este dublu.

Pe de o parte, pierdem o capacitate importantă de producție. Pe de altă parte, poate chiar mai grav, se diminuează inerția sincronă a Sistemului Energetic Național. Frecvența rețelei este stabilizată în principal de marile generatoare cu rotor din centralele nucleare, hidrocentrale și termocentrale.

În lipsa unor capacități suficiente de stocare și a invertoarelor de tip „grid-forming”, capabile să imite răspunsul inerțial al generatoarelor clasice, sistemul devine mai vulnerabil la variațiile rapide ale producției fotovoltaice și eoliene, dar și la creșterile bruște ale consumului.

Așadar, pericolul este dublu: pierdem energie disponibilă și, simultan, slăbim stabilitatea întregului sistem energetic. Tranziția energetică nu poate fi făcută prin eliminarea capacităților clasice înainte de a construi soluțiile tehnice care să le înlocuiască inclusiv rolul de stabilizare a rețelei.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

vineri, 7 august 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Pe 5 august 2026, treapta superioară a unei rachete Falcon 9 de la SpaceX (lansată în ianuarie 2025) s-a prăbușit pe Lună, lângă craterul Einstein, cu o viteză de aproximativ 8.700 km/h. Obiectul de circa 4 tone a creat un crater nou și a ridicat un nor de praf și gaz.


Pe 5 august 2026, treapta superioară a unei rachete Falcon 9 de la SpaceX (lansată în ianuarie 2025) s-a prăbușit pe Lună, lângă craterul Einstein, cu o viteză de aproximativ 8.700 km/h. Obiectul de circa 4 tone a creat un crater nou și a ridicat un nor de praf și gaz.

În ciuda faptului că a fost un eveniment de o asemenea amploare, deocamdată nu există imagini sau filmări detaliate ale impactului propriu-zis.

Fenomenul putea fi urmărit de mai multe sonde aflate pe orbită în jurul Lunii:  

- Danuri (KPLO) – Coreea de Sud (a reușit imagini înainte/după)  

- Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) – NASA  

- eventuale sonde chinezești din programul Chang’e  

Totuși, nicio sondă nu a capturat flash-ul sau plume-ul în timp real.

Așa cum am menționat miercuri dimineață, în emisiunea de la Euronews, norul de particule în expansiune – specii atomice și moleculare excite, ionizare – putea fi analizat de la distanță. Emisia lor ar fi permis determinarea naturii fizico-chimice, a fenomenelor și a temperaturii.  

Și exact asta s-a întâmplat.

Singura tehnologie care a reușit să „bată” investițiile de zeci sau sute de milioane de euro este spectroscopia. Observațiile au fost realizate de Very Large Telescope (VLT) al Observatorului European de Sud (ESO) din Chile, sub coordonarea astronomului Carl Schmidt de la Boston University. Chiar și în variantă pasivă, a reușit să surprindă semnătura sodiului din rocile lunare și a litiului din rămășițele treptei de rachetă după prăbușire. Cu siguranță vor apărea și alte semne în spectru – alte elemente chimice, alte molecule.

Rămân surprins că nu avem încă amprente optice, spectrale sau electrice clare rezultate din lovirea rachetei de Lună. Să nu mai vorbim de studii gravitaționale sau de unde seismice. Acestea ar putea fi, teoretic, înregistrate de instrumentele de la bordul sondelor menționate mai sus.

La aproape trei zile de la impact, imaginile Danuri rămân singurele disponibile public, iar datele detaliate de la LRO sau analiza spectrală completă încă nu au apărut. Este un eveniment excepțional, dar, paradoxal, extrem de banal din perspectiva vizualizării și a cercetării optice sau spectrale.

Informațiile întârzie să apară în spațiul public, poate tocmai din cauza tehnologiilor implicate sau a importanței istorice a prezentării datelor. Așteptăm cu interes următoarele clarificări.

Fizician Claudiu Tănăselia "> eventuale sonde chinezești din programul Chang’e"

China nu are sonde Chang'e orbitale active pe orbita Lunii, ci doar doi sateliți de telecomunicații, Queqiao-1 și Queqiao-2, relee pentru landerele și roverele active pe suprafața Lunii (fără camere la bord). Pe lângă sonda LRO americană și sonda Danuri sud-coreeană, pe orbita Lunii mai sunt cele două sonde DRO A/B chinezești (probabil fără camere la bord), Tiandu 1/2, satelitul pakistanez ICUBE-Q și sonda indiană Chandrayaan-2 (probabil singura, pe lângă LRO și Danuri, care are camere).

Autor Silviu Gurlui catre Claudiu Tănăselia Nu exclud posibilitatea ca unele platforme chineze aflate în spațiul cislunar sau pe orbita Lunii să fi înregistrat indirect efecte fizice ale impactului, precum perturbări ale plasmei din vecinătatea Lunii (generate de interacțiunea cu vântul solar), modificări ale fluxurilor de particule energetice, ale atomilor neutri energetici sau alte semnale din mediul electromagnetic, cu condiția să fi dispus de instrumentația adecvată și să se fi aflat într-o poziție favorabilă în momentul producerii evenimentului. Până în prezent, însă, nu am cunoștință de o confirmare oficială sau de o publicație științifică ce să prezinte astfel de rezultate. Tocmai de aceea consider că merită urmărite viitoarele analize și publicații ale echipelor implicate.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

miercuri, 5 august 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Astăzi, în Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, am dezbătut PL-x nr. 532/2026 – Proiectul de lege privind aprobarea Strategiei Naționale și a Planului de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030, un document strategic care poate influența în mod direct dezvoltarea agriculturii, silviculturii, turismului, gestionarea resurselor de apă, securitatea energetică, economia și calitatea vieții din România pentru următoarele decenii.

 

Astăzi, în Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, am dezbătut PL-x nr. 532/2026 – Proiectul de lege privind aprobarea Strategiei Naționale și a Planului de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030, un document strategic care poate influența în mod direct dezvoltarea agriculturii, silviculturii, turismului, gestionarea resurselor de apă, securitatea energetică, economia și calitatea vieții din România pentru următoarele decenii.

Protejarea biodiversității este o obligație față de generațiile viitoare. Tocmai de aceea, o asemenea strategie trebuie construită pe cercetare științifică solidă, monitorizare permanentă, modele predictive și o evaluare realistă a capacității de implementare. Nu este suficient să stabilim ce ne propunem; trebuie să știm cum, prin cine, cu ce infrastructură, cu ce specialiști și cu ce resurse financiare vor fi atinse obiectivele asumate.

Noi am atras atenția asupra unor omisiuni majore ale Strategiei. Poluarea aerului, a apei și a solului, precum și efectele cumulative ale contaminanților asupra habitatelor naturale și speciilor sunt tratate insuficient, deși reprezintă factori esențiali care influențează biodiversitatea. În același timp, Strategia nu valorifică suficient noile tehnologii de observare și monitorizare prin imagistică satelitară, programele spațiale europene Copernicus, teledetecție, inteligență artificială și infrastructuri moderne de cercetare, instrumente indispensabile pentru fundamentarea deciziilor și evaluarea permanentă a stării ecosistemelor.

De asemenea, Strategia tratează insuficient impactul evoluției climei asupra biodiversității din România. Modificările regimului temperaturilor și precipitațiilor, intensificarea secetelor, schimbarea regimului hidrologic și fenomenele meteorologice extreme pot modifica profund ecosistemele, distribuția speciilor și resursele de apă. Aceste evoluții impun monitorizare continuă și actualizarea permanentă a modelelor climatice și ecologice utilizate în fundamentarea deciziilor.

Biodiversitatea nu reprezintă doar protecția speciilor și habitatelor naturale. Ea stă la baza agriculturii, prin polenizare și fertilitatea solurilor, susține turismul și economia locală prin valorificarea patrimoniului natural, contribuie la securitatea alimentară și influențează dezvoltarea durabilă a comunităților. Din acest motiv, orice strategie în domeniu trebuie să fie fundamentată pe cercetare, pe date științifice și pe o evaluare realistă a impactului economic și social al măsurilor propuse.

AUR a subliniat, de asemenea, legătura indisolubilă dintre biodiversitate, resursele de apă și securitatea energetică a României. Apa înseamnă viață pentru ecosisteme, dar și alimentarea populației, agricultură, protecție împotriva secetei și inundațiilor, precum și producție de energie hidroelectrică. Strategia tratează insuficient rolul amenajărilor hidrotehnice, al acumulărilor de apă, al regimului debitelor, al transportului sedimentelor și al impactului acestora atât asupra biodiversității, cât și asupra Sistemului Energetic Național.

De asemenea, documentul nu prezintă o evaluare convingătoare a capacității naționale de cercetare, a infrastructurii necesare, a resursei umane și a costurilor reale ale implementării. Fără aceste elemente, obiectivele asumate riscă să rămână simple declarații de intenție.

Biodiversitatea nu poate fi separată de apă, iar apa nu poate fi separată de energie. Conservarea patrimoniului natural trebuie să fie susținută de cercetare, tehnologie, investiții și o viziune integrată asupra dezvoltării României.

Din aceste motive, în urma dezbaterilor din Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, raportul adoptat a fost unul de respingere a PL-x nr. 532/2026, urmând ca decizia finală să fie luată mai târziu (azi) în plenul Camerei Deputaților.

România are nevoie de politici de mediu solide, dar acestea trebuie construite pe rigoare științifică, responsabilitate, realism și o viziune integrată asupra mediului, economiei și dezvoltării durabile.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

marți, 4 august 2026

Avocat Elena Radu - Acordul de împrumut SAFE cu UE este o combinație de PNRR cu contract privind achiziție de vaccinuri.


Acordul de împrumut SAFE cu UE este o combinație de PNRR cu contract privind achiziție de vaccinuri. 

Noi plătim 85 milioane euro, imprumutul primit de forma. Ne alegem cu datoria publica pentru contractele încheiate si cred eu ca prin intermediul lui finantam mascat războiul cu Ucraina. 

Coincidenta a facut ca in guvernarile USR sa încheiem contracte de împrumut, precum PNRR si altele. 

La fel ca la PNRR, USR - istii fac planuri de actiune, planuri in care baga JALOANE, jaloane care nu au nicio treaba cu interesul national. 

Si in contractul de imprumut SAFE, se face referire la progrese si la respectarea jaloanelor de catre Romania. 

La fel ca la PNRR cand nici dracu nu stia care sunt jaloanele alea, si in contractul SAFE se vorbeste de jaloane. 

Jaloanele nu au fost enumerate in contractul in imprumut, asa ca Parlamentul habar nu are ce a votat. 

Jaloanele au fost indicate in planul de investiții pe care nici dracu nu l-a prezentat parlamentarilor, ca sa stie ce  voteaza. 

Tot in contract se face referire la acordurile operaționale. Ce  conțin alea, iar nu au habar parlamentarii, ca nu le-a spus nici dracu. 

Nicio problema, ca vor afla pe parcurs, dupa ce Romania creează datoria, incheind contractele de achiziție, iar atunci vom da din colt in colț si se va impune adoptarea unor alte legi idioate care pun țara in cap si pe noi odata cu ea, cand vor incepe, la fel ca si cu PNRR ul, ca trebuie neapărat sa fie votate de parlament legi de cacao, pe motiv de transe din imprumut SAFE conditionate de îndeplinirea jaloanelor. 

(Se face referire la ele la art. 7 din Contractul de imprumut). 

UE ne va da transele din imprumut, DACA ARE BANI.  Daca nu are, vedem cioaca, sa ne imprumutam de unde vom putea, daca mai putem, ca sa plătim datoria generata. 

In plus, in contractul de imprumut scrie ca tot contractul trebuie interpretat ca se interzice asumarea oricăror angajamente juridice cu trusturile de interes public. Trimiterea pe care o fac la o Decizie a Consiliului lămurește cu nimic ce inseamna "trusturi de interes public". 

Insa, probabil inseamna exact societati la care statul roman are vreo participație. Asa intelegeti si de ce banii ajung numai formal in Romania, ca se duc la furnizori straini. La nivel intern va ramane ciuciu bani, ne vedem ceafa, finantare a societatilor romanesti pauza, suntem doar buni sa plătim imprumutul. 

Planul de îndatorare a Romaniei ca sa isi vadă ceafa, ca in schimb va primi probabil nimic sau cand deja sunt uzate moral prostiile contractate, este facut demult. 

In bugetul MApN pe anul 2026 sunt prevazute atat contractarea imprumutului, cat si achizițiile. 

(Legea bugetului de stat pe anul 2026, MApN are buget de 111 miliarde lei, cu toate astea in el). 

S-a lăudat Miruta in plenul Camerei Deputatilor cu asta. Cu alte cuvinte le-a zis: ma doare in cot daca votati imprumutul,  ca achizițiile oricum le am bugetate, asa ca Romania este buna de plata si sa plătească de unde o avea, ca putin imi pasa. V-am tapit deja fraierilor!

In ceea ce priveste relația cu modalitatea de achizitie a vaccinurilor: 

In anexele la contract cu modele de diverse sunt niste chestii interesante, ca de exemplu: daca sunt subcontractori angajați in ACHIZITIA COMUNA. 

Pai, exact asa s-au achizitionat vaccinurile, prin achizitie comună. Ursula a negociat ce au vrut mușchii ei si a stabilit ce preturi a vrut, iar fraierii de la conducerea Romaniei s-au conformat si ne-au supraindatorat. Încă plătim pentru vaccinuri. 

De ce zic ca finantam mascat războiul cu Ucraina? 

Pentru ca tot in anexele la contractul de imprumut mai sunt niste mențiuni interesante, ca de ex: daca costul produselor contine mai putin de 35% din costul componentelor achiziționate din afara UE sau UCRAINA, iar de asta depinde eligibilitatea produselor achiziționate cu bani din contractul de imprumut SAFE.  

Asa ca luați cu pâine!

Ne imprumuta ca sa facem jocurile Ursulei si sa finantam mascat razboiul. 

Parlamentul a dat un cec in alb si se vor da mirați parlamentarii după aia cu ce balarii trebuie îndeplinite. Acum putin le-a păsat. 

Vă mirati de ce jocul de-a pitulusul: uite Guvernul Bolojan, nu e guvernul Bolojan? 

Nu va mai mirați, ca e un joc pentru a ii tine pe astia in functie ca sa mai puna o cărămidă la ingroparea Romaniei! 

Avocat Elena Radu

Avocat Elena Radu - Cea mai mare teapa la bugetul de stat au dat-o angajatii ANAF si va voi explica cum


 Cea mai mare teapa la bugetul de stat au dat-o angajatii ANAF si va voi explica cum

La fel ca minunata lege pe care o anunță acum cu surle si trambite, exista in legislație o prevedere potrivit căreia angajatii ANAF aveau "stimulente" 15% din sumele recuperate din executării silite. Cica bonus ca recuperau. Recuperau pe dracu, inventar datorii pe care se faceau ca le recuperau pe calea executării silite. 

Va explic cum procedau (ce stiu eu dinainte de anul 2009): 

- tu, bun contribuabil, aveai termen de declarare si plata a obligațiilor pe 25 ale lunii. Declarai si plateai; 

- pe 27 ale lunii primeai somația de plata, ca nu ai platit ce ai declarat. Uite asa se deschidea dosarul de executare silita; 

- te duceai cu ordinul de plata in brate la ANAF, supărat fiind ca tu ai plătit la timp si ai somație de plata. Angajatul de la ghiseu iti spunea ca ai dreptate, dar, nah, birocrația, durează 2-3 săptămâni până se remediază. 

Ce se intampla de fapt? 

Tineau banii incasati in trezorerie, nu ii descarcat pe fisa contribuabilului. 

Deschideau dosar de executare silita fictiv. 

Stăteau cu el deschis vreo 2-3 săptămâni, ca să pară că "recuperarea" sumelor a fost rezultatul muncii lor de executare silita, pe cand tu plătisem încă de la inceput si nu aveau de ce sa deschida dosar de executare silita. 

Dupa 2-3 săptămâni, descarcat banii incasati demult, de la scadenta, pe fisa, ii raportau ca "executare silita de succes" si aveau 15% din ei ca stimulente. 

Ăia 15% nu rămâneau numai la administratia financiara care deschidea fictiv dosarele de executare silita, ci se împărțeau pe tot lanțul, de la al mic, până sus, la "al mare". 

Vreun dosar penal pe delapidarea bugetului de stat pe tema asta? 

Nici gând, pentru ca banii se împărțeau la toti. 

De unde stiu? 

Pentru ca la momentul respectiv colaboram cu niste contribuabili buni platnici. 

Primul trimestru: declarat, platit, la termen. Somație de plata primita a treia zi. Suparare mare, dus la ghiseu, se va rezolva, dar durează.

Al doilea trimestru: la fel. 

Al treilea trimestru: la fel. I-au apucat nervii si le-a zis ca, daca se mai intampla, vor face plângere penala pe abuz in serviciu. 

Am intrebat si eu de ce se intampla asta. Mi s-a povestit de angajat al fiscului ca se intampla cum am descris mai sus. 

Am fost reticenta, asa ca am întrebat si un director  de la fisc, din alt judet, mi-a confirmat ca e asa. In plus, mi-a zis si ca cei de la ghiseu sunt nesimțiți si ridica tonul la contribuabil. Le zisese ca măcar sa bage capul intre umeri si sa tacă,  că stiu care este realitatea si ca are dreptate contribuabilul. 

Așa că "bunele practici" de furt din bugetul de stat s-au legalizat, din nou. In surle si trambite, normal, că doar ei își umplu buzunarele, iar noi plătim si tot plătim. 

Ganditi-va ce au însemnat 15% stimulente din macar 20% din veniturile statului cu care au procedat asa. 

A însemnat 3% din toate veniturile la bugetul de stat din impozite si taxe. 

Așa că liber la furt si se mai si laudă că au legiferat furtul. 

Nicușor Dan avertizează că ar putea retrimite în Parlament Legea decarbonizării: „Voi uza de toate prerogativele constituționale”. Miza - miliarde de euro din PNRR

Avocat Elena Radu