Un lider marcant AUR a publicat acum câțiva ani o analiză sumară a unui subiect puțin abordat - activele Bisericii Ortodoxe Române. Bisericile - ca activitate economică privată (deși personalul lor e plătit din fonduri publice - deci bugetar) al cărei scop principal nu este profitul sunt parte a economiei sociale. O parte importantă, cu beneficii fiscale importante, despre care vorbim prea puțin.
Citez
Vedem cu totii, in deceniul din urma, tot felul de atacuri, mai mult sau mai putin subtile, asupra locului pe care Biserica Ortodoxa Romana (BOR) il ocupa in viata materiala a poporului: ca ar fi prea multe biserici in raport cu numarul de scoli sau de spitale, ca statul si societatea in general ar cheltui prea mult cu finantarea bisercilor, ca este megalomanic sa se construiasca acum Catedrala Mantuirii Neamului etc.
Oare cum arata realitatea cifrelor?
In primul rand, hai sa incercam sa aflam (sau sa estimam, mai bine zis) avutia BOR: in Romania exista putin peste 16.400 de lacasuri de cult ortodoxe (ceea ce reprezinta 60% din lacasurile de cult din tara, desi ortodocsii reprezinta peste 86% din populatie, conform recensamantului din 2011), dintre care aproximativ 13.500 sunt biserici parohiale (din parohii si filii), restul reprezentand alte tipuri de lacasuri (capele de cimitir, de exemplu), 3.200 dintre ele fiind ridicate dupa 1989; asta inseamna cam 1.300 de credinciosi pentru fiecare biserica, in medie.
In Bucuresti, avem cam 300 de biserici (cele mai multe intr-o capitala din UE), deci cam una la 6.000 de ortodocsi.
Dupa valoarea medie a constructiei din grila de impozitare (vorbim doar de constructie), valoarea insumata a acestor lacasuri de cult este de aproximativ 4 miliarde de dolari (16 miliarde de lei) ; aici putem adauga inca 1 miliard de dolari valoarea activelor manastiresti (avem peste 400 de manastiri si peste 180 schituri) si inca jumatate de miliard de dolari valoarea terenurilor detinute (forestiere, 40.000 ha estimate la 10.000 de dolari/ha si agricole, 40.000 ha estimate la 3.000 de dolari/ha), ceea ce conduce la un total de 5,5 miliarde de dolari.
Respectand regula valabila la bisericile occidentale si la cea greaca, conform careia valoarea artistica si a obiectelor de cult reprezinta cam 80% din valoarea imobiliara pura, rezulta ca am avea inca aproximativ 4 miliarde de dolari active de natura artistica sau/si de patrimoniu cultural.
Practic, suma activelor corporale (cele intangibile fiind mai greu de evaluat din motive lesne de inteles) detinute de catre BOR este undeva intre 9 si 10 miliarde de dolari. E mult, e putin?
Daca ne gandim ca in Romania populatia detine active de 200 miliarde de dolari (jumatate sunt financiare), iar companiile inca 340 miliarde de dolari si statul aproximativ 60 miliarde de dolari, putem vorbi de un total al activelor din Romania de aproximativ 600 miliarde de dolari (sau 300% din PIB).
Din acest punct de vedere, ponderea activelor detinute de BOR in acest ansamblu este de numai 1,6-1,7%, egalata doar de ponderea activelor detinute de catre cea mai mare companie din tara,OMV Petrom (tot 9-10 miliarde de dolari).
Acum 15 ani, BOR nu se numara printre primii 5 detinatori de active din Romania si nu detinea un procent din activele romanesti.
Ce s-a intamplat intre timp? BOR a renovat majoritatea lacasurilor de cult, unele foarte vechi si de mare importanta istorica, si a finalizat constructia a vreo 2.500 de noi lacasuri de cult, intr-un avant impresionant de efervescenta a dezvoltarii; in tot acest timp (fara intentia de a face comparatii deplasate), marile firme romanesti si-au imputinat averea printr-o actiune autodevoratoare de demolare fara precedent. De exemplu, OMV Petrom si-a redus la o treime avutia din 2004, prin demolarea uneia din cele 2 rafinarii detinute si a intregii petrochimii….
Practic, BOR a devenit cel mai mare detinator de active din Romania (altul decat statul roman, evident) datorita bunei gospodariri si cresterii constante a propriei avutii, dar si „ajutata” de mania autodistructiva a celorlalti proprietari din tara (este vorba evident de marile companii din sfera energiei sau a industriei).
Veniturile atat de hiperbolizate ale BOR nu sunt decat de 100 milioane de dolari pe an, dintre care 20 milioane de dolari realizate de catre Administratia Patriarhala si alte 80 milioane de dolari realizate de catre arhiepiscopii si episcopii (entitatile care fac raportari la ANAF) ; spre comparatie, OMV Petrom are pe 2015 venituri de aproape 5 miliarde de dolari la care raporteaza pierderi, dupa ce isi realizeza „optimizarea fiscala”…
Exista si in cadrul BOR unitati cu pierderi (trei din 29), Arhiepiscopia Craiovei, Episcopia Severinului si Strehaiei si Episcopia Alexandriei si Teleormanului).
Mai trebuie sa mentionam si alte date interesante si utile dezbaterilor aprinse din societate: Costul pe metru patrat al lucrarilor de refacere la lacasurile de cult (incluzand refaceri de structuri si de pictura de multe ori) este, in medie, cu 30% mai scazut decat cel platit pentru acelasi metru patrat de catre institutiile publice.
Asta ca sa nu mai metionam si faptul ca BOR a reabilitat cam 80% din constructiile detinute, iar autoritatile de stat de abia au depasit procentul de 40%. Sa fie oare de vina risipa asociata investitiilor publice?
Acelasi raport intre eficientele cheltuirii banilor de investitii se mentine si in cazul scolilor (cu 30% mai mare in cazul unitatilor de invatamant) si devine enervant de mare in cazul unitatilor spitalicesti (cu 40% mai mult costa sa reabilitezi un metru patrat de spital decat unul de biserica).
In ceea ce priveste calitatea lucrarilor, oricine poate observa cum arata bisericile refacute si cum arata scolile sau spitalele reabilitate…
Pai nu ar fi mai bine sa vedem de ce sunt costuri atat de mari la reabilitarea spitalelor si scolilor (unde se cheltuie numai bani publici) decat sa cerem reducerea numarului de biserici (finantate in general privat)?
Catedrala Mantuirii Neamului in cifre
In fine ar fi, poate, util sa vedem si cateva cifre referitoare la mult discutata Catedrala a Mantuirii Neamului. Aceasta va avea o suprafata de 38.000 mp, de 10 ori mai putin decat Palatul Parlamentului.
Costul lucrarilor la Catedrala este astazi estimat la 100 milioane de dolari „la rosu” si probabil inca 100 milioane de dolari pentru finisaje, adica un cost total de 4.500-5.000 de dolari/mp.
Spre comparatie, Palatul Parlamentului (Casa Poporului pe stil vechi) a costat cam 25.000 de dolari/mp in anii ’80 ceea ce poate insemna dublu acum, in dolari 2016.
Daca facem o comparatie cu catedralele recent ridicate in Europa, o sa constatam urmatoarele:
– Catedrala Nuestra Senora de Almudena (construita intre 1879 si 1993), punctul central al catolicismului spaniol contemporan, are un cost estimat la peste 1 miliard de dolari (dolari 2016) si dimensiuni comparabile cu viitoarea Catedrala a Mantuirii Neamului;
– Catedrala „Iisus Mantuitorul”, mandria Moscovei contemporane, care poate gazdui 10.000 persoane odata (dublu fata de cea care se ridica la Bucuresti) a costat 360 milioane de dolari la valoarea dolarului din anul 2000;
– Catedrala Sfantul Sava din Belgrad a costat 250 milioane de dolari in anii ’90 si este centrul ortodoxiei unui popor de doua ori mai mic decat al nostru si cu 45% atei declarati.
In fine, poate ar fi util sa mentionam si faptul ca cea mai scumpa constructie ridicata in Romania dupa 1989 este mall-ul AFI Cotroceni Parc, care a costat cam 350 milioane de dolari (aproximativ 80.000 mp), iar urmatoarea – mall-ull Baneasa – a costat 200 milioane de dolari (pentru 70.000 mp).
Iata, cred, suficiente motive pentru o abordare mai echilibrata a discutiilor care infierbanta societatea noastra:
Da, Biserica Ortodoxa Romana este cel mai mare detinator privat de active, dar ponderea acestuia in avutia nationala este sub 2%.
Da, Biserica Ortodoxa Romana si-a crescut constant ponderea in avutia nationala, dar a facut-o pe seama autodistrugerii avutiei statului si a avutiilor marilor companii.
Da, bisericile se renoveaza si infloresc, iar scolile si spitalele se renoveaza mai greu si rezultatele deseori dezamagesc, dar asta pentru ca administratorii statului, ai scolilor si ai spitalelor cheltuie prea mult si prea ineficient in raport cu administratorii bisericilor.
Si da, Catedrala Mantuirii Neamului este scumpa, dar nu mai scumpa decat cele similare din Europa si mult mai putin scumpa decat mall-urile (temple ale altor zei si ale altor credinte).
Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).
