În urmă cu câteva ore, în largul coastelor Mexicului, o falie tectonică a cedat brusc. În câteva zeci de secunde, blocuri uriașe de rocă s-au deplasat cu până la câțiva metri, eliberând o energie uriașă. Dar ceea ce urmează este și mai interesant.
Doamne. Ia-mi vălul de pe ochi şi voi înţelege minunatele lucruri din legea Ta. Doamne arată-mi mie cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale!
În urmă cu câteva ore, în largul coastelor Mexicului, o falie tectonică a cedat brusc. În câteva zeci de secunde, blocuri uriașe de rocă s-au deplasat cu până la câțiva metri, eliberând o energie uriașă. Dar ceea ce urmează este și mai interesant.

Protejarea Portului Constanța înseamnă protejarea României
De mai mulți ani am sesizat, în calitate de Ofițer Port și avertizor în interes public, existența unor vulnerabilități privind securitatea și siguranța Portului Constanța și a Portului Midia, infrastructuri critice și obiective strategice ale statului român.
Aceste sesizări au fost adresate conducerii companiei, Ministerului Transporturilor, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Departamentului pentru Situații de Urgență, Gărzii Naționale de Mediu, Administrației Prezidențiale și altor instituții competente.
De-a lungul timpului, o parte dintre aspectele semnalate au fost confirmate prin controale și răspunsuri oficiale ale autorităților competente, care au dispus măsuri și sancțiuni acolo unde au constatat nereguli.
După incidentul din data de 05.05.2026 produs în Portul Constanța, când o dronă marină a explodat în apropierea unor obiective de importanță strategică, este evident că securitatea infrastructurilor critice de la Marea Neagră a devenit o prioritate națională.
Administrația Prezidențială mi-a comunicat că sesizările mele privind vulnerabilitățile infrastructurii critice au fost analizate instituțional și că, în acest context, Președintele României a convocat o ședință de lucru dedicată evaluării incidentelor produse în Portul Constanța și măsurilor necesare pentru consolidarea apărării și securității litoralului românesc.
Nu afirm că această ședință a fost convocată ca urmare directă a sesizărilor mele. Însă consider că evenimentele recente au demonstrat importanța analizării cu seriozitate a tuturor avertizărilor formulate în timp de persoane care își desfășoară activitatea în teren și care semnalează vulnerabilități privind infrastructura critică.
Astăzi observăm o implicare tot mai accentuată a autorităților responsabile în domeniul securității și siguranței naționale privind Portul Constanța, unul dintre cele mai importante obiective strategice ale României și un nod logistic esențial pentru regiunea Mării Negre. Consider că această evoluție este benefică pentru securitatea statului și pentru protecția cetățenilor.
Am ales să nu public răspunsul primit de la Administrația Prezidențială. Deși documentul nu este marcat ca fiind clasificat, din punctul meu de vedere conține referiri la vulnerabilități și aspecte care privesc infrastructura critică și securitatea națională. Din respect pentru aceste considerente și din responsabilitate față de interesul public, consider că este mai important ca asemenea vulnerabilități să fie remediate decât expuse în spațiul public.
În tot acest timp, în loc ca avertizările să fie analizate exclusiv prin prisma interesului public, am fost supus unor cercetări disciplinare și altor demersuri pe care le contest pe căile legale. Am încredere că instanțele și instituțiile competente vor analiza obiectiv toate documentele și probele existente.
România are nevoie de instituții puternice, dar și de oameni care au curajul să semnaleze riscuri înainte ca acestea să se transforme în tragedii.
Prevenția este întotdeauna mai valoroasă decât explicațiile oferite după producerea unui incident. Protejarea infrastructurii critice și a securității naționale trebuie să fie un obiectiv comun, dincolo de orice interes personal sau instituțional.
Un avertizor în interes public nu este împotriva instituțiilor. Este de partea interesului public.

Un cetățean german cu pseudonumul EMCY pe X, care se ocupa cu Web3 Dev DeFi Trader | Deținător de licență B din 2018
🇩🇪 La revedere, Germania 👋
Astăzi am finalizat procedura de radiere. Mi-a ajuns.
Definitiv!
Încă din perioada pandemiei de coronavirus, țara s-a îndreptat din ce în ce mai mult spre control și supraveghere.
Acum urmează noi măsuri:
- Se promovează din nou controlul conversațiilor din chat – cu posibilitatea de a scana sistematic mesajele private.
- Se elimină perioada de deținere de un an pentru criptomonede, astfel încât profiturile și tranzacțiile vor fi impozabile.
- În plus, intră în vigoare Legea privind transparența fiscală a criptomonedelor (KStTG / DAC8): începând din 2026, platformele de tranzacționare de criptomonede vor trebui să raporteze automat către administrația fiscală toate tranzacțiile, sumele și codurile fiscale.
- Extinderea recunoașterii faciale în spațiul public, în gări, în aeroporturi – peste tot!
Pentru mine, această combinație de supraveghere masivă, control și povară fiscală tot mai mare nu mai este acceptabilă.
Eu „fug” – Vă doresc tot ce e mai bun pentru viitorul vostru aici
▪️Mai sunt doar 16 zile – apoi plec din Germania.
Uneori, când mă gândesc la asta, mi se pare o nebunie și o idee prostească.
Apoi citesc puțin ziarul sau mă uit la știri și îmi amintesc imediat de ce vreau să emigrez de ani de zile.
Mi-a ajuns👋🇩🇪


Un accident feroviar produs în apropierea Portului Constanța s-a soldat cu deraierea mai multor vagoane și împrăștierea unei cantități de sulf pe terasamentul căii ferate.
Sulful este o materie primă utilizată în principal la fabricarea acidului sulfuric, a îngrășămintelor și în numeroase procese industriale. În forma solidă, acesta nu se autoaprinde la temperaturile atmosferice specifice unei zile de vară, chiar și în condiții de caniculă.
Totuși, în prezența unei surse de aprindere – flacără, scântei sau suprafețe foarte încinse – sulful poate arde. În urma arderii se formează dioxid de sulf (SO₂), un gaz iritant pentru ochi și căile respiratorii și un poluant atmosferic reglementat.
Sulful transportat este, de regulă, sub formă de granule de câțiva milimetri. În urma unui impact puternic, o parte dintre acestea se poate sfărâma, rezultând fragmente mai mici și particule fine de praf. Temperaturile ridicate și vântul pot favoriza uscarea și resuspendarea acestor particule în aer.
La momentul producerii accidentului (ieri, ora 14:25) condițiile meteorologice indicau o atmosferă relativ calmă și un vânt slab. În aceste condiții, este de așteptat ca majoritatea granulelor și fragmentelor de sulf să fi rămas în apropierea locului accidentului, iar eventualele microparticule rezultate prin sfărâmare să se fi dispersat pe distanțe relativ reduse, cu depunere în principal în zona căii ferate și a platformei portuare.
În lipsa unui incendiu, principalul risc este reprezentat de praful de sulf și de expunerea locală la acesta. Delimitarea exactă a unei zone potențial afectate nu poate fi făcută fără măsurători ale calității aerului și fără o modelare de dispersie atmosferică. Cea mai apropiata statie APM, CT5 nu a masurat sau nu a afisat voncenteațiile de SO2. Iar concenteația de PM10 era în limite foarte bune. De regulă, la amiază, atmosfera este mai agitată iar poluanții sunt dispersați mai repede, motiv pentru care aerul e mai proaspăt.
Autoritățile trebuie să comunice public forma și granulația sulfului transportat, cantitatea împrăștiată, rezultatele măsurătorilor efectuate și concluziile evaluării privind impactul asupra populației și mediului învecinat.

Asociația Apador- CH a câștigat în instanță o acțiune formulată împotriva Guvernului, prin care instanța a obligat Guvernul să ne spună numărul și data hotărârilor prin care au fost acordate ajutoarele militare pentru Ucraina, începând cu anul 2020.
Felicitări celor de la APADOR-CH!
Sper ca soluția să rămână definitivă!
Constatăm că în ultimii 6 ani România s-a împrumutat de niște sume colosale, triplându-se datoria publică.
Datoriile României trebuie să fie achitate de generații și generații de români, prin intermediul impozitelor și taxelor care ne sunt mărite de la an la an.
Cu toate acestea, nu știm de la cine au împrumutat Româna, în ce condiții, cât și unde s-au dus banii.
Noi, copii, nepoții și strănepoți noștri și multe generații de aici înainte suntem buni de plată, dar când întrebăm de ce? Unde s-au dus bani și de ce? Și dacă totuși, întrebăm dacă înainte de a stabili decizii publice cu impact covârșitor asupra statului român și cetățenilor României, inclusiv financiar, ni se râde în nas oficial: ”e secret”, ”nu e destinat publicității”, ar voi plătiți, că v-am supraîndatorat noi, deținătorii de funcții publice de decizie.
În condițiile în care în ultimii 6 ani datoria publică a României a crescut de vreo 3 ani, datoria pe cap de locuitor crescând de la ca. 20.000 lei la pese 60.000 lei, iar venitul de trai și puterea de cumpărare a scăzut, netriplându-se și nouă veniturile ca să putem să suportăm creșterea datoriei publice, ni se răspunde că nu trebuie să știm de ce statul este supraîndaorat.
Procentul datoriei publice din PIB este irelevant.
Relevante sunt cifrele, pentru că noi avem de plătit sume, nu procente din PIB, iar cifrele ne arată că nu avem posibilitatea financiară să le achităm.
Cum hotărârile de Guvern sunt acte administrative, față de rolul constituțional pe care îl au instanțele de judecată în exercitarea controlului administrativ al actelor administrative, precum și impactul covârșitor al acestora asupra țării și, implicit, asupra fiecărui cetățean, consider că instanțele ar trebui să soluționeze în procedură de urgență astfel de cereri, cu atât mai mult cu cât Legea contenciosului administrativ prevede termene scurte.
În plus, legislația în domeniul documentelor clasificate conține multe norme care permit clasificarea arbitrară, după cum are chef oricine, încălcând și puținele norme care interzic astfel de practici abuzive.
Această legislație trebuie modificată, astfel încât ea chiar să aibă legătură cu siguranța și securitatea națională, nu să fie folosită de orice terchea-berchea care e în funcție în diverse structuri de securitate și siguranță națională ca să secretizeze orice are chef ca să își acopere ilegalitățile sau furtișagurile,
Mai mult, nu este normal ca să așteptăm ani ca să aflăm informații de interes public, cu impact asupra fiecărui cetățean.
Nu e normal să așteptăm zeci de ani ca să facem acțiuni peste acțiuni, pas cu pas (întâi să îi oblige instanța să ne spună actele secretizate - litigiu care durează ani, după care să facem acțiuni prin care să îi oblige instanța să desecretizeze actele respective - litigiu care durează alți ani, după aia să facem alt litigiu prin care instanța să anuleze actele respective - alți ani).
Și uite așa, deciziile și actele respective produc efecte niște ani, împrumuturile există și România trebuie să le ramburseze, banii fiind împrăștiați 9 mări și 9 țări, România este bună de plată în perioada asta, nouă ni se măresc impozitele și taxele ca să se plătească împrumuturile și dobânzile la ele, iar în final, chiar dacă anulezi actele nelegale (secretizate inițial) oricum România nu mai are de la cine să recupereze banii dați, că între timp dispar (proverbul prinde hoțul, scoate-i ochii - pauză).
La nivelul statului român, este bătaie de joc totală din partea celor care dețin funcții de decizie în stat și fac ce vor, considerând că țara este buticul lor pe care îl gestionează după cum au chef.
Aceste practici trebuie să înceteze!

Declarațiile făcute astăzi de Nicușor Dan, potrivit cărora o eventuală guvernare AUR ar genera o criză economică și probleme de securitate, reprezintă reluarea aceleiași strategii de comunicare utilizate în campania electorală: inducerea unui risc ipotetic pentru a evita analiza responsabilităților actualei puteri.
Din punct de vedere factual, AUR nu a exercitat niciodată actul de guvernare. Prin urmare, indicatorii economici ai României – deficitul bugetar, creșterea accelerată a datoriei publice, dezechilibrele fiscale, inflația și încetinirea investițiilor – sunt consecința politicilor adoptate de guvernele care au administrat țara în ultimii ani, nu ale opoziției.
În domeniul securității naționale, capacitatea de reacție a statului în fața incidentelor produse de drone care au afectat teritoriul României ține exclusiv de autoritățile aflate la conducere și de instituțiile cu atribuții în apărarea națională. Aceste responsabilități nu pot fi transferate asupra unui partid care nu a deținut puterea executivă.
În același timp, acuzațiile formulate constant la adresa lui George Simion și a AUR nu sunt însoțite de fapte care să demonstreze existența unei răspunderi guvernamentale, tocmai pentru că aceasta nu a existat.
În schimb, președintele își asumă public susținerea unor lideri ai actualei majorități, inclusiv a lui Sorin Grindeanu, și promovează continuitatea unui model politic care a produs actualele dezechilibre economice și instituționale. Vizitele și poziționările externe trebuie să consolideze interesele strategice ale României, iar criteriul de evaluare al oricărui președinte trebuie să rămână rezultatele obținute pentru statul român și pentru cetățenii săi, nu retorica îndreptată împotriva opoziției.

Ridic public aceste probleme de mult timp. Nu pentru că mă tem că vom fi atacați mâine și nici pentru că aș visa prea departe. Le ridic pentru că dezvoltarea tehnologică a unei națiuni înseamnă putere economică, independență și siguranță.
Dar beneficiile nu se opresc aici. Aceste tehnologii pot fi produse în România, exportate și valorificate pe piața mondială de înaltă tehnologie, o piață de sute de miliarde de euro anual. România poate deveni furnizor de tehnologie, nu doar cumpărător.
Adevărata provocare nu este dacă visăm prea departe. Adevărata provocare este dacă avem curajul să construim o țară care gândește pe termen lung și care investește în inteligența, cercetarea și industria propriilor cetățeni.
Să ajungi să proiectezi și să construiești laseri militari de putere, componente de sateliți, instrumente pentru cercetarea spațială sau tehnologii destinate explorării interplanetare înseamnă mult mai mult decât o realizare științifică. Înseamnă să ridici industria de vârf, cercetarea, educația, economia și calitatea produselor fabricate în România. În spatele unui satelit există mii de tehnologii, sute de companii și zeci de mii de locuri de muncă înalt calificate.
Înseamnă, în același timp, să îți construiești și să îți echipezi propria armată cu tehnologii moderne, pentru că orice stat are obligația de a-și apăra cetățenii și teritoriul. Capacitatea de a cuceri tehnologic spațiul și de a dezvolta sisteme avansate de observație, comunicații și apărare reprezintă o componentă esențială a siguranței naționale și a garantării suveranității.
Armele laser vor domina viitorul și vor cuceri spațiul. Mă voi asigura că țara mea va fi printre cele mai puternice state în acest segment. Costurile sunt mari, dar respectul de care România se va bucura la nivel internațional va fi pe măsura acestor investiții.
Nu trebuie să dormim în papuci. Timpul trece pe lângă noi, iar alții au înțeles acest lucru cu mult înainte. Au resursele, au cunoștințele și capacitatea de a dezvolta astfel de tehnologii. Și noi putem și trebuie să o facem. Viitorul aparține celor care investesc astăzi în cercetare, tehnologie și apărare.
Ce fac alții? Vedeți aici:Lasere de luptă împotriva dronelor și rachetelor / SUA și Germania accelerează dezvoltarea armelor cu energie dirijată