Iulian Nicolae ŞUCHEA Ofițer Port I Avertizor de Integritate 212/DAIP/2025 - SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE OPINIA PUBLICĂ

 

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE OPINIA PUBLICĂ

Când am vorbit despre infrastructura critică, mi s-a spus că nu este o problemă de securitate națională. După explozia dronei din Portul Constanța, întreaga Românie a vorbit despre securitate națională.

Public astăzi răspunsul primit de la Administrația Prezidențială, documentul nr. DRA1/P/4004/17.03.2026, prin care eram informat că sesizările mele privind depozitarea neconformă a unor cantități mari de îngrășăminte chimice în Portul Constanța și vulnerabilitățile privind infrastructura critică nu intră în competența Consiliului Suprem de Apărare a Țării, fiind transmise Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

La acel moment avertizam asupra unor riscuri pe care le-am semnalat ani la rând în calitate de Ofițer Port Grad I și avertizor în interes public:

-depozitarea neconformă a îngrășămintelor pe bază de azotat de amoniu;

-lipsa unor măsuri eficiente de control și supraveghere;

-neclaritatea competențelor privind circulația și accesul în infrastructura portuară;

-vulnerabilități care puteau afecta funcționarea unui obiectiv strategic al României și al Alianței Nord-Atlantice.

Administrația Prezidențială nu a contestat existența problemelor semnalate.

Nu a afirmat că sesizările mele sunt false.

Nu a afirmat că riscurile nu există.

A precizat doar că responsabilitatea analizării și luării măsurilor aparține Ministerului Transporturilor și instituțiilor executive.

Astăzi însă trebuie pusă o întrebare simplă:

Ce s-a schimbat între momentul sesizărilor și momentul exploziei dronei din Dana 78?

După incidentul care a zguduit Portul Constanța, întreaga dezbatere publică s-a mutat exact în zona despre care avertizam de ani de zile:

-securitatea infrastructurilor critice;

amenințări hibride;

-vulnerabilități strategice;

-protecția porturilor maritime;

-siguranța operațională în contextul războiului din regiunea Mării Negre.

Inclusiv Președintele României și autoritățile statului au discutat ulterior despre necesitatea protejării infrastructurii critice și despre riscurile la care este expus Portul Constanța.

Așadar, dacă după explozia dronei subiectul a devenit unul de securitate națională, de ce avertizările transmise anterior nu au fost tratate cu aceeași seriozitate?

De ce un ofițer portuar a fost nevoit să transmită zeci de sesizări către autorități locale, centrale, Guvern, Parlament, instituții de control și structuri ale statului?

De ce autorități precum ISU, DSU și Garda Națională de Mediu au confirmat ulterior aspecte semnalate anterior în rapoartele și sesizările mele?

Și, mai ales, cine răspunde pentru faptul că ani de zile aceste avertismente au fost ignorate, minimalizate sau chiar negate?

Nu public acest document pentru a critica instituția prezidențială.

Îl public pentru a demonstra că problema a ajuns la cel mai înalt nivel al statului român și că existența sesizărilor nu poate fi negată.

Astăzi, după incidentul din Dana 78, după evacuări de urgență, după controale, sancțiuni și confirmări oficiale, cred că opinia publică are dreptul să cunoască adevărul.

Istoria va arăta cine a avertizat și cine a ales să ignore avertismentele.

Iulian Nicolae Șuchea

Ofițer Port Grad I

Avertizor în interes public – Legea nr. 361/2022

Constanța, România

#PortulConstanța #InfrastructurăCritică #AvertizorDeIntegritate #SecuritateNațională #Dana78 #MareaNeagră #Transparență #România #CSAT #SiguranțăPortuară 

Iulian Nicolae ŞUCHEA Ofițer Port I Avertizor de Integritate 212/DAIP/2025 Gestionarea azotatului de amoniu în Portul Midia – clarificări, comparații și necesitatea unor reacții instituționale rapide

Gestionarea azotatului de amoniu în Portul Midia – clarificări, comparații și necesitatea unor reacții instituționale rapide

În calitate de ofițer port, încă din anul 2019, am redactat și transmis către autoritatea portuară zeci de rapoarte oficiale privind modul de manipulare și depozitare a azotatului de amoniu din porturile maritime.

Deși aceste documente au semnalat în mod constant neconformități și riscuri, intervențiile instituționale concrete au apărut abia începând cu luna iunie 2025, ca urmare a sesizărilor mele repetate și a semnalării publice a situației.

Pentru corecta informare a publicului, sintetizez mai jos datele oficiale și contextul național.

1. Confirmarea DSU – 627 tone depozitate în aer liber

Prin adresa transmisă la 31.07.2025, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a confirmat:

existența unei cantități de 627 tone de azotat de amoniu, depozitate în aer liber la temperaturi foarte ridicate;

efectuarea de controale la nivelul IGSU, ISU Dobrogea, Prefecturii Constanța și Gărzii de Mediu;

dispunerea măsurilor imediate de evacuare, aplicate începând cu luna iulie 2025;

necesitatea verificării autorizațiilor și documentațiilor tehnice ale operatorului economic.

Este important de menționat că aceste acțiuni au avut loc după sesizările mele repetate din iunie 2025, în contextul în care semnalasem aceeași problemă încă din 2019 prin rapoartele profesionale interne.

2. Volumele operate în Portul Midia (2018–iunie 2025)

Conform adreselor oficiale ale CN APMC, în terminalul Midia Internațional au fost manipulate:

344.443 tone de azotat de amoniu în 7 ani, astfel:

2018 – 1.000 tone

2019 – 48.308 tone

2020 – 40.211 tone

2021 – 77.360 tone

2022 – 27.231 tone

2023 – 32.880 tone

2024 – 77.653 tone

01.01–30.06.2025 – 39.830 tone

Este vorba despre volume foarte mari, care justifică o atenție crescută din partea structurilor cu atribuții în domeniu.

Ca urmare a sesizărilor mele oficiale din iunie 2025:

Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase (SAESP) Constanța a deschis un dosar penal, am fost audiat în calitate de martor, cercetările vizează modul în care au fost respectate procedurile privind substanțele periculoase.

Acesta este un demers necesar și firesc, raportat la natura materialului depozitat și la cantitățile implicate.

Pentru a înțelege contextul, este util să vedem cum au procedat SAESP-urile din țară atunci când au descoperit depozitări neconforme de azotat de amoniu:

🔹 Brăila – 29 tone

– depozitare în aer liber → dosar penal

🔹 Galați – 35 tone

– depozitare improprie → dosar penal

🔹 Ilfov – 127 tone

– depozitare lângă produse petroliere → dosar penal + confiscare

🔹 Sălaj – 35 tone

– depozitare necorespunzătoare → dosar penal + indisponibilizare

🔹 Caraș-Severin – 200–368 tone

– depozitare neconformă, inclusiv în aer liber → dosar penal

🔹 Arad – 30.000 kg

– depozitare neconformă pe paleți, pe drum public → dosar penal

🔹 Constanța Sud (2020) – 4.908 tone

– manipulare/depozitare fără autorizare → dosar penal instrumentat chiar de SAESP Constanța

În toate aceste cazuri, chiar și pentru cantități relativ mici (29, 35, 127 tone), reacția SAESP a fost imediată și fermă: dosare penale, confiscări, indisponibilizări.

Prin comparație, în Portul Midia: s-au manipulat 344.443 tone în 7 ani, au existat 627 tone depozitate în aer liber în 20.06 2025, iar reacția autorităților a venit abia după sesizările repetate.

Salut faptul că instituțiile statului au acționat în cele din urmă, că:

✔ DSU a confirmat situația și a dispus măsuri imediate,

✔ 627 tone au fost relocate,

✔ SAESP a demarat o anchetă penală,

✔ iar operatorul este supus verificărilor prevăzute de lege.

În același timp, consider important ca:

rapoartele tehnice întocmite de personalul de specialitate (inclusiv cele transmise de mine începând cu 2019) să fie luate în considerare de la momentul semnalării, intervențiile instituționale să fie prompte, regimul substanțelor periculoase să fie aplicat unifom în toată țara, porturile maritime să fie tratate cu maximă atenție, având în vedere cantitățile mari manipulate.

Voi continua să colaborez responsabil cu toate instituțiile competente, în interesul siguranței portuare și al comunității.

Iulian Nicolae ŞUCHEA 

Ofițer Port I

Avertizor de Integritate 212/DAIP/2025

#PortulConstanta #Responsabilitate #azotatdeamoniu