Iulian Nicolae ŞUCHEA Ofițer Port I Avertizor de Integritate 212/DAIP/2025 - SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE OPINIA PUBLICĂ

 

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE OPINIA PUBLICĂ

Când am vorbit despre infrastructura critică, mi s-a spus că nu este o problemă de securitate națională. După explozia dronei din Portul Constanța, întreaga Românie a vorbit despre securitate națională.

Public astăzi răspunsul primit de la Administrația Prezidențială, documentul nr. DRA1/P/4004/17.03.2026, prin care eram informat că sesizările mele privind depozitarea neconformă a unor cantități mari de îngrășăminte chimice în Portul Constanța și vulnerabilitățile privind infrastructura critică nu intră în competența Consiliului Suprem de Apărare a Țării, fiind transmise Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

La acel moment avertizam asupra unor riscuri pe care le-am semnalat ani la rând în calitate de Ofițer Port Grad I și avertizor în interes public:

-depozitarea neconformă a îngrășămintelor pe bază de azotat de amoniu;

-lipsa unor măsuri eficiente de control și supraveghere;

-neclaritatea competențelor privind circulația și accesul în infrastructura portuară;

-vulnerabilități care puteau afecta funcționarea unui obiectiv strategic al României și al Alianței Nord-Atlantice.

Administrația Prezidențială nu a contestat existența problemelor semnalate.

Nu a afirmat că sesizările mele sunt false.

Nu a afirmat că riscurile nu există.

A precizat doar că responsabilitatea analizării și luării măsurilor aparține Ministerului Transporturilor și instituțiilor executive.

Astăzi însă trebuie pusă o întrebare simplă:

Ce s-a schimbat între momentul sesizărilor și momentul exploziei dronei din Dana 78?

După incidentul care a zguduit Portul Constanța, întreaga dezbatere publică s-a mutat exact în zona despre care avertizam de ani de zile:

-securitatea infrastructurilor critice;

amenințări hibride;

-vulnerabilități strategice;

-protecția porturilor maritime;

-siguranța operațională în contextul războiului din regiunea Mării Negre.

Inclusiv Președintele României și autoritățile statului au discutat ulterior despre necesitatea protejării infrastructurii critice și despre riscurile la care este expus Portul Constanța.

Așadar, dacă după explozia dronei subiectul a devenit unul de securitate națională, de ce avertizările transmise anterior nu au fost tratate cu aceeași seriozitate?

De ce un ofițer portuar a fost nevoit să transmită zeci de sesizări către autorități locale, centrale, Guvern, Parlament, instituții de control și structuri ale statului?

De ce autorități precum ISU, DSU și Garda Națională de Mediu au confirmat ulterior aspecte semnalate anterior în rapoartele și sesizările mele?

Și, mai ales, cine răspunde pentru faptul că ani de zile aceste avertismente au fost ignorate, minimalizate sau chiar negate?

Nu public acest document pentru a critica instituția prezidențială.

Îl public pentru a demonstra că problema a ajuns la cel mai înalt nivel al statului român și că existența sesizărilor nu poate fi negată.

Astăzi, după incidentul din Dana 78, după evacuări de urgență, după controale, sancțiuni și confirmări oficiale, cred că opinia publică are dreptul să cunoască adevărul.

Istoria va arăta cine a avertizat și cine a ales să ignore avertismentele.

Iulian Nicolae Șuchea

Ofițer Port Grad I

Avertizor în interes public – Legea nr. 361/2022

Constanța, România

#PortulConstanța #InfrastructurăCritică #AvertizorDeIntegritate #SecuritateNațională #Dana78 #MareaNeagră #Transparență #România #CSAT #SiguranțăPortuară 

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Un vulcan noroios subacvatic sau o punga de gaze, in Marea Neagra - cauza dezastrului din Turcia?

 

Un vulcan noroios subacvatic sau o punga de gaze, in Marea Neagra - cauza dezastrului din Turcia?

Despre cutremurul din Turcia. Va prezint un fenomen care a precedat cu peste 30 de ore (inainte) dezastrului cunoscut. Poate fi o coincidenta sau nu. Sunt mai multi parametri care au sens cronologic, spatial si fizic.

Privind de la inaltime, prin datele pe care le-am avut la dispozitie, putem sa ne imaginam o crestere locala a unui volum mare de apa care s-a deplasat usor, cu viteza de aproximativ 3m/s, aducind apa mai calduta, de la adincime si deplasind-o, in sensul curentului cunoscut, cu miscare in sens opus acelor de ceasornic.

Primul semn este inregistrat la Mangalia, o crestere a temperaturii apei dar si a nivelului, incepind cu 4 februarie, ora 19. Cresterea temp. a fost de aproximativ 1.6 gr C iar nivelul cu aproximativ 30 cm.

Al doilea semn este in zona Igneada (Turcia). Cam in acelasi timp, poate cu o ora mai tirziu. 4 februarie, ora 20- o incepere a cresterii, si aici, a nivelului marii.

Al treilea semn, apare mai tirziu, dupa aproximativ 14 ore, in zona Șile (Turcia), o zona apropiata de Strimtoarea Bosfor (40 km), adica pe 5 februarie, ora 10. Aici incepe sa creasca nivelul marii, ajungind la un maxim, pe la ora 20. O crestere de aproximativ 80 cm.

Dupa aceasta, nivelul ramine ridicat o perioada mai mare de timp. Dupa aproximativ 7 ore, are loc cutremurul devastator.

In opinia mea, tinind seama de timpul de relaxare a volumui de apa, fara a se inregistra nici un soc, nici un cutremur, nici o explozie, am putea lua in calcul un fenomen la adincime, natural: fie "inviererea" unui vulcan noroios subacvatic sau o punga de gaz, intr-o zona mai in nordul Marii Negre, cumva la o distanta egala de Mangalia si Igneada.

Temperatura in crestere, peste noapte, a marii, la Mangalia, la valori de 8-9 grade, ar putea fi explicata prin volumul de apa impins din adincime, acolo, unde, se stie, apa are o temperatura aproximativ constanta (din ce am analizat, aceasta este de 8.9 grade C).

Acest volum de apa, crescuta, acumulata in zona de nord a Turciei, posibil sa fi exercitat presiune suficienta catre faliile din sud, ca sa declanseze aceele miscari. Posibil, ca tocmai efectul elastic de amortizare al apei sa fi putut declansa si sa alimenteze repetat, tensiuni in falii, asistind fie si la acea replica colosala de 7.5, neobisnuita.

E un scenariu, nu sunt foarte multe date, ar trebui studiata concentratia metanului deasupra marii, a hidrogenului sulfurat, a omogenitatii termice, chimice, a marii, macar la tarm. Sunt si alte semne care ar trebui intarite sau investigate: radonul, CO2, cimpuri electrice si magnetice in zona tarmului dar mai ales in largul marii, poate chiar spre ionosfera de facut cercetari, mai departe, etc.

Aceast model este un sir de etape care par coerente si legate de intreg sirul de cutremure. Dar pot fi si fenomene pur de coicidenta. Din acest motiv, cer prudenta si doar un nou punct de reflectie, de analiza.

Un lucru pe care l-am cautat sa inteleg, mereu, ce se intimpla inainte de ...pentru a preveni. La fel ca mine, sunt atitia cercetatori care cauta acel ceva. Deocamdata, cercetam, cautam sa intelegem. E nevoie de infrastructura, de cheltuieli mai mari, de multa transpiratie. Toate astea merita cu atit mai mult cind, intr-un concurs de imprejurari, ai putea preveni sa salvezi, sa ajuti.

Nu as fi putut ajunge sa fac aceasta interpretare fara a avea alte discutii preliminare si acces la baze de date, informatii, surse de documentare.

Pentru datele puse la dispozitie, multumesc domnului cercetator dr. Victorin Toader, Institutul de Fizica Pamintului, www.infp.ro

Multumesc doamnei cercetator dr. Iren Adelina Moldovan (aceeasi afiliere). Felicit echipa proiectului PhENOMeNAL.

Am folosit, de asemenea, ca sursa de estimare a profilului nivelului marii: SEA LEVEL STATION MONITORING FACILITY

Va multumesc.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui