Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Ce e în atmosferă?

 

Ce e în atmosferă?

N-am reușit sa intervin cu date și cu observații pe marginea furtunii Boris. Un eveniment atmosferic de asa proporții, de asa violenta cu așa distrugeri. Au fost date pina acum explicații meteo privind formarea acestor fronturi atmosferice care au generat și care au dus la o așa evoluție.

Din ce se vede, o temperatura foarte ridicata a apei (>25 gr C) în anumite întinderi din Marea Mediterane, din Marea Adriatica și din Marea Neagra (mai ales!) a accelerat un proces de evaporare, alimentând atmosfera cu foarte multă apă. In plus, o masa foarte mare de aer rece, polar, a "coborit" spre zona de nord a Italiei. S-a format un "ochi" atmosferic cu o presiune joasa, ochi care a evoluat spre estul continentului, producând pagube uriașe, in special in Austria, Ungaria si Romania, prin vijelii, descărcări electrice foarte violente și precipitații foarte mari, inundații.

În ultima perioadă, dincolo de aceste precipitații foarte mari, s-au observat descărcări electrice de o violenta extrema, chiar și după miezul nopții, pina dimineața. Aceasta reclama o energie cinetica a maselor de aer, a particulelor, a aerosolilor, la extrem, noaptea, nu ziua, fără ca Soarele sa alimenteze energetic acest scenariu! Temerea mea este ca, dincolo de conjunctura interacțiunii maselor de aer încărcate cu apă și a celor reci, dincolo de gradientii de presiune care iau naștere suplimentar, și în urma fenomenelor fizico-chimice din atmosfera, atmosfera este încărcată cu poluanți exotici care fărâmițează picăturile de apă, care înlesnesc dispersia de energie, prin ciocniri, care influențează concentrația aerosolilor, procesele de condensare/nucleatie, care induc transformari termodinamice majore.

Violenta descărcărilor electrice la care eu personal am asistat la Olimp, în noaptea/dimineața de 30/31august îmi sugerează ca peste fenomenele bănuite și măsurabile/satelit se suprapun poluanți în atmosferă care reprezinta catalizatori pentru modificarea/amplificarea turbulentelor atmosferice.

Am sa revin cu detalii și completări.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Grija la cum folosim butoaiele cu lichide care fermentează!

 

Am acordat un interviu posturilor de televiziune naționale, Kanal D și Prima TV . Tot mai multe victime cauzate de plasarea instalațiilor de fermentație în spatii închise. Niciodată nu folosiți spatiile închise pt asa ceva. Niciodată nu întrați în așa spatii dacă nu aveți plasat în încăpere sau legat de dvs, un senzor de CO2 de alarmă, cu sunet puternic de avarie. Niciodată nu întrați singur ci sa fiți cu o persoana care sa va supravegheze, aflata afara, în vecinătatea baciului. Niciodată nu întrați în așa încăperi unde aveți așa instalații dacă nu aveți la dvs un minim de siguranță, măcar o luminare, un felinar aprins, cit timp stați acolo, sa o supravegheați. 

Fermentația este însoțită la început de un consum de oxigen din camera și, apoi, se degaja cantități mari de CO2. Mai sunt și alte gaze, compuși aromatici volatili care dau o "personalitate" vinului, prin miros, gust, nuanțe de culoare. Însă, cel mai periculos este CO2. Peste 5-10% dacă e crescut, CO2 provoacă imediat dureri de cap, slăbiciune, pierderea cunoștinței, și, în concentrații în creștere, provoacă decesul. Gazul nu poate fi simțit sau detectat ușor de om. Pur și simplu, acționează și cauzează alterarea mobilității omului, pierderea cunoștinței.

O luminare nu mai poate arde cam de pe la 15% CO2. E o limită foarte mare la care omul deja își poate pierde echilibrul. Concentrația normala în aerul respirabil e de 4%. Peste 5% apar amețeli, confuzie, pierderea cunoștinței și dureri de cap intense. Peste 10% CO2 poate provoca rapid pierderea cunoștinței și este letală în câteva minute din cauza lipsei de oxigen și a acidozei respiratorii.

Exista detectoare de CO2, încă foarte ieftine. Cu câteva sute de lei se rezolva. Exista detectoare la purtător, gen tip (funcție de ce gaz se monitorizeaza) senzori purtați de mineri în mina sau de operatori la centralele nucleare. Exista senzori de orice tip. Exista senzori de COV (compuși aromatici volatili). Nu va zgârciți la 200 de lei și nu puneți în balanta viata dvs. 

Nu uitați ca în acea încăpere pot întra copii, persoane care nu știu de pericolul de acolo. Puneți detectori de alarmă în orice beci, în orice spațiu închis!

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Cum ne protejăm de meteori sau deșeurile spatiale?

Am acordat un interviu la postul de televiziune KanalD. Am vorbit despre corpul luminos care a străbătut atmosfera peste vestul tarii.

Din imaginile ieșite în spațiul public, forma tipica a corpului luminos în dezintegrare observat ieri noapte, dinspre Timișoara, Craiova, etc, corelat cu prognozata căderii unui satelit din rețeaua StarLink, creste probabilitatea ca cele doua fenomene sa fie legate.

Instrumentele de diagnoza în timp real sunt puține, ineficiente. Sigur, ar trebui o pinza laser peste o suprafață data, un scut terestru sa avem imediat un feedback de siguranță.

💥👉Am încercat sa construiesc o așa instalație la Iași, cu un laser asa puternic, cu doua telescoape care sa urmărească fenomenul, la înălțime mare, prin triangulatie, însă pentru evaluatori, asa ceva nu era de actualitate, nu prezenta interes.💥👈 Asa instalație poate "gidili" deșeurile cosmice, sa le schimbam traiectoria, sa le topim parțial, sa le induce un microimpuls, cit sa o ia pe alte direcții, sa nu producă pagube în spațiu, sau în cădere, pe Pământ. Stau și acum mărturie instalațiile electrice ramase nefolosite, mustatile alea de cabluri din pardoseala, din sala Laserilor, sala de forta electrica din intreaga cladire, de la Observatorul Astronomic. Am pregătit clădirea dar restul nu s-a mai putut.

Totuși, riscul sa fim loviți de un deșeu cosmic, de un fragment, este de 65000 de ori mai mic decât sa fim loviți de un fulger.

În atmosferă întra zilnic din Cosmos, peste 40 de tone de piatră, meteoriți/meteoriți, praf cosmic. Fiecare, poate produce, potentiale daune, funcție de natura lor, etc. Totuși, acestea au probabilitate mica, de asemenea, sa ne lovească.

Totuși, numărul deșeurilor cosmice ajunge la valori uriașe. Sunt zeci de mii de obiecte deșeuri, câteva mii de obiecte de dimensiuni mari. Funcție de orbita lor, au șansa mai mare sa cada în atmosferă (550-600 km). În cădere, prin frecarea cu aerul, temperatura creste foarte mult, iar aceste corpuri, în cea mai mare parte se topesc și se evapora. Se distrug.

Deoarece aceste deșeuri sunt tot mai multe, căci sunt tot mai mulți sateliți , este util sa ne gândim la o strategie națională extinsa la nivel european sa venim cu masuri de securitate. Astăzi doar se constata. Constatam după ce s-a consumat evenimentul. Și nu e suficient.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Superluna albastră! Spectacol total.

Culoarea ei va fi în funcție de cât de încărcată e atmosfera, cu particule de funingine din incendii, cu particule de praf sau cenușă vulcanica, cu pulberi rezultate din războiul învecinat, etc. 

În această noapte, cel mai probabil, vor fi condiții să putem observa o luna cu un aspect mai luminos și aparent mai mare. Așa cum se știe, dincolo de spectacolul oferit ochiului, în aceste condiții, asupra Pamântului nu sunt influențe majore (ne amintim de mareele oceanice, mărilor, dar si "mareele" terestre), decât tensiuni minore, deformări tipice, elastice iar micile perturbatii gravitaționale, teoretic, pot induce anumite tensiuni în învelișul sau scoarța sa subțire exterioară, însă e puțin probabil (măcar prin prisma cercetarilor și observatiilor de pina acum) ca să fie afectat echilibrul energetic intern al Pământului, adică NU pot fi induse cutremure de asa magnitudine. Excepție, acolo unde, pentru ruperea faliei, e deja tensiune acumulata foarte mare si mai e nevoie de un prag critic, un stres suplimentar minim, o cantitate minima de energie. Acest prag contează. 

Atunci când au loc, simultan, două evenimente astronomice care implică poziția Lunii față de Pământ (Luna va fi mai aproape de Pamint cu 23000 km, adică cu aproximativ 3.5 raze terestre) și respectiv Luna nouă sau plină, vorbim de o superlună. O superlună este mult mai strălucitoare ca de obicei, cu circa 30 %. O lună albastră apare la fiecare doi-trei ani, când există două luni pline într-o singură lună calendaristică sau patru luni pline într-un sezon.

Cu toate acestea, luna nu va apărea albastră, nu exista nici o legătură dintre aceasta poziție astronomica și culoare. Dimpotrivă, ieri, în Marea Britanie, Luna a avut nuanțe roșii/portocalii. 

E adevărat, uneori nuanțele pot și albastre însă orice culoare e legată strict de atmosfera terestră, de poluanții din atmosferă care împrăștie mai mult sau mai puțin radiațiile cu anumite lungimi de undă. Spre exemplu, fenomenul înregistrat ieri e legat de o masâ mare de fum, particule micrometrice, din atmosferă, care provin de la o serie de incendii, și care au împrăștiat mai mult radiațiile cu lungimi de unda mici (albastru) lăsând mai degraba sa se transmită, spre sol, radiațiile de lungimi mai mari (roșii, portocalii).

Condițiile meteorologice cele mai probabile fac ca acest eveniment să poată fi observat bine, in multe zone din țară, în această noapte, inclusiv din Iași.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Ce se întâmplă în aceasta zona, dincolo de Cercul polar?

Update 21.08.2024 În regiunea Cercului Polar de Nord, în insulele Rusiei,  în continuare, sunt emisii uriașe de microparticule și gaze toxice. Sunt mii de km de întindere și evoluția ale acestor formațiuni cu focarele pe câteva insule. Sunt cele mai mari ca intensitate și întindere de pe tot globul. Am semnalat acest fenomen de mai multa vreme și nu am gasit încă explicații. Nu sunt incendii, nu sunt înregistrate, în sol, în acea zona, cutremure, explozii, etc. Doua scenarii, cumva, poate, absurde. Se ard combustibili/gaz, în cantități uriașe sau/si e lansata o activitate industriala uriasa, fie, in atmosferă au loc teste complexe.

Update - In stinga, imagine CNN din 2023 când reporterii vorbeau de extinderi ale site-urilor nucleare!.În dreapta, nor de monoxid de carbon, cu rosu, la ora aceasta (sursa windy.com). Va reamintiți postarea mea cu poluarea imensa peste insulele Novaya Zemlya, spre est, cu  PM2.5, O3, NO2, etc, peste partea cea mai nordica a Europei, dincolo de Cercul Polar, poluare intinzindu-se pe mii de km lungime. E vorba, poate, în mod accidental, întâmplător (sau nu) de aceeași zona cunoscuta ca una dintre cele mai importante pentru testele  nucleare (in numar de peste 200) făcute de Rusia din 1955 pina în prezent.

Se mai fac și în prezent???? Nu sunt alte date și nu putem decât sa facem speculații.

Reportajul CNN: Exclusive: Satellite images show increased activity at nuclear test sites in Russia, China and US

👉Postarea mea unde ridicam câteva semne de întrebare👈

Cumva, se fac noi "teste nucleare" industriale, de armata sau de alta natura, de asa amploare???? Un fenomen ciudat, măcar prin prisma unei poluări colosale înregistrate (pentru ca nicăieri, pe glob, nu se mai observa asa ceva, nici măcar in China!), un fenomen destul de ciudat, se petrece acum în zona de nord a Europei, Oceanul Arctic, în Marea Kara, pe insula Novaya Zemlya, și pe alte insule, dincolo de Cercul Polar de Nord, regiuni ale Rusiei. 

Ce am constatat, concentrații inimaginabile de NO2, O3, PM2.5. Am urmărit sa vad incendii, dacă sunt. Nu sunt!!! Acești poluanți pot fi precursori ai unor activități exclusiv umane. Industriale sau de alta natura!

Deși Novaya Zemlya este cunoscuta ca zona de teste nucleare:

Satellite Imagery Points To Uptick In Activity At Russian Arctic Nuclear Testing Site

acum nu s-au înregistrat "focare", vibrații majore, cutremure de Pământ în acea zona (a se vedea rețeaua de senzori ShakeNet). Posibil, dacă sunt teste, acestea se fac mai ales in atmosfera. 

Imaginile sunt preluate de pe:

■Windy.com

■https://earth.nullschool.net/...

update. evenimentul e înregistrat incepind de duminica dimineața (ora 3, ora României), "focarele" fiind pe o raza de ~500 km.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Val de poluare ușoară cu dioxid de sulf

Din cauza a doua erupții vulcanice care au avut loc recent, de la Muntele Etna din Italia și de la vulcanul mai mic Stromboli, au fost degajate în atmosferă, la altitudini de pina la 4-5 km, cenușă vulcanica și gaze specifice, cum ar fi, mai ales, dioxidul de sulf/ SO2. O parte din norul cu SO2 va ajunge și peste tara noastră, începând din aceasta noapte, in zona de vest. Norul nu e consistent, nu sunt probleme. Prognoza meteo nu pare sa indice nici precipitații peste tara noastră, în urmatoarele 1-2 zile. Așadar, aceste gaze se vor dispersa mult în atmosferă iar efectul lor, la sol, va fi unul redus.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Un 9 iunie pus sub semnul întrebării!

 

Un 9 iunie pus sub semnul întrebării!

Tin sa va mulțumesc pentru vot, pentru sprijin, pentru încurajări, pentru ajutor. Am fost magulit de cite mesaje am primit. Acum, după asa scrutin şugubăț, fiecare cauta explicații. Posibil sa nu le avem, aici, in tara, pe toate. Posibil sa fi asistat cu toții  la o frauda atent orchestrata (manipulare) din te miri ce laborator iar noi toți sa ne fi impiedicat de aceeasi duminica a "orbului". Însă, poate cel mai important, in partidul AUR am cunoscut o familie asa mare, pentru ca am atitia prieteni din tara si de peste hotare, am cunoscut atit de mulți oameni exceptionali, am avut sansa sa stau la masa cu nume mari, artisti, sportivi, profesori, etc și sa am un asa cuvint de spus pe atitea scene in fața atâtor mulțimii de oameni. Am fost liber sa spun tot ce știu, tot ce gindesc. Doar timpul mi-a fost cel mai incomod dușman.

Așadar, n-am pierdut. Poate trebuie sa invatam din ce avem. Poate doar o lecție sa fim mai atenți cu istoria. Care se tot repeta, iar noi toți plătim pentru ca timpul, vrem sau nu, trece peste toți. Trec generații, se sting caractere, personalități, oameni cultivați, oameni care, altfel, la vremea lor, ar fi putut muta tara, dacă li s-ar fi dat atenție, încredere, respect. Și e păcat pe cita risipa am făcut. Tara asta e zdruncinata de atâtea trădări, ne-am vândut, neam vindut. E un păcat al nostru și parca o vrajba de care nu mai scăpăm sa ne macine existenta celebra capra a vecinului, moartea celebrului cioban moldovan, /Că-i mai ortoman, Ș-are oi mai multe Mândre și cornuțe, Și căi învătați Și câini mai bărbați

Votul de ieri este o victorie pentru unii și o mâhnire pentru majoritatea acestei țări. Este rezultatul abilitățile unora sa păcălească, sa însele sa minta, sa vopsească gardurile exact când trebuie, sa arunce cu dulcegării și vorbe alunecoase, implorind votul. Asa au făcut-o din 90. Asa li s-au dat votul. 

E abilitatea lor sa prostească acest popor. Un popor, de altfel, încercat, ignorat, înrobit,  îngenuncheat, îndatorat, alungat sau care nu -și mai găsește locul în propriile granițe. 

Nu trebuie sa ne mire nimic. Ne știm. Nu știm, încă, sa ne regăsim calea, parca nu mai știm cine suntem, nu mai știm ce vrem, nu mai știm unde sa mergem. Nu mai avem busolă. Sau busola este în mâinile altora. 

Cu toate astea, eu nu mi-am pierdut credința, nu mi-am pierdut nimic din tot ce m-a încărcat sa fiu asa cum sunt. Am spus-o pe o scena: "numele meu, aici, pe aceasta scena înseamnă o garanție pentru voi, pentru Iasi, pentru Moldova, pentru tara, ca voi schimba și voi aduce fie și un singur strop, o picătură în plus de speranța, bucurie, în inimile tuturora". 

Cu toții împărtășim valori care ne definesc, avem repere, limba, aceeași cultura, istorie, port, credința, respiram același aer, ne hrănim din același Pământ, ...sau poate nu la fel de mult, nu toți la fel, pentru ca uitam sa alergam mai mult ca sa fim pe cat alergam mai mult ca sa avem.

Urmează Alegerile Parlamentare și pentru Președintele României. Fiți alături de proiectele noastre AUR pentru România!

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - O noua explozie solara de foarte mare magnitudine

 

Astăzi a mai avut loc o explozie solara încă și mai violenta, catalogata la nivelul X8.7 (s-a produs la ora 12:51 pm ET). Totul e monitorizat, si din statia spatiala SOHO (situata între Soare și Pamint, la 1.5 mil km de noi), fluxului de particule, radiatia, densitatea, spectrul de energie, funcțiile de distribuție.

Totuși, in ciuda fortei acestei noi explozii solare, datorita pozitionarii sale, impactul direct asupra Pamintului, de aceasta data, va fi unul mai redus. Citeva rețele de telecomunicații de înaltă frecventa pot suferi perturbații (exemplu telecomunicații satelitare, GPS, etc).

Sunt fenomene naturale. Impactul lor, uneori, produce urme importante asupra atmosferei terestre, reflectate prin modificări fizico-chimice, prin modificări in densitatea sarcinilor încărcate, prin modificări locale ale cimpurilor magnetice, electrice, etc. Am văzut, efectele secundare de producere și a aurorelor boreala asa extinsa in toată Europa.

Ce trebuie sa facem? Simplu, asa cum suntem expusi atâtor altor fenomene naturale, unele chiar extreme, ce țin de modificări in straturile atmosferice sau la adincime, in Pamint, trebuie sa cunoastem, sa înțelegem și sa știm sa constientizam ca trebuie sa ne adaptam. Sa ne adaptam ca să fim in siguranță. Cind vorbim de clima, de fenomene meteo extreme de fenomene induse de căderea unor corpuri din spațiul extraterestru, cind vorbim de zecile de mii de tone de praf meteoric, care, prin depunere pe ghetari, modifica albedoul și temperatura ghetii, de fenomene care apar spontan sau chiar induse de om, trebuie sa știm cum să ne adaptam. Atit. E gresit sa intervenim asupra naturii (cu exceptia necesitatii vitale pentru dezvoltarea accelerata a vegetatiei, a cresterii tehnice a albedoului suprafetelor construite din marile infrastructuri urbane sau rutiere si a reducerii poluarii exotice din mari si oceane) fara sa fie facute uz de asa metode tehnologice asa barbare, cum se incearca sa se "corijeze" stihiile sau fenomenele meteo care sunt cum sunt. Nu facem nimic decit sa aminam o stare de fapt sau, chiar sa ne facem încă și mai mult rău.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Praful din Sahara: un poluant complex.

 

Prin precipitare avem la sol depuneri de praf de culoare specifica, roșiatic. Acest praf poate fi mult mai nociv decât praful deja de pe străzi și mai nociv decât praful de origine, din Sahara. Pentru că particulele de nisip pot agata din aer, pe traiectoria miilor de km de deplasare prin atmosfera, alți poluanți sau aerosoli formați pot suferi alte transformări fizico-chimice.

Îndemn populația sa se protejeze sau să nu se expună direct prafului, pe cit posibil. Nu confundam praful din zona noastră cu acesta care călătorește pe așa distanta. Este mai nociv! În plus, acesta poate conține varietăți de resturi organice, prin descompunere/putrefacție, resturi de materiale rezultate în tot felul de teste făcute de oameni, particulele pot agata varietati de bacterii, etc, adaptate conditiilor specifice, extreme. Acest praf poate constitui de asemenea o sursa de hrana pentru culturile agricole sau pentru mediul acvatic.

Praful saharian poate contine bacterii și ciuperci potențial periculoase. Ele prind astfel "o călătorie gratuită" spre Europa sau America! Dincolo de concentrațiile mari de praf care se însumează cu ceilalți poluanți din aer, praful din deșert constituie un vehicul pentru transportul global al unor microorganisme, inclusiv al unor agenții patogeni.

■Diversitatea bacteriilor asociate cu evenimentele de praf poate juca un rol semnificativ în sănătatea oamenilor, plantelor și animalelor. Desi pare greu de crezut, solurile din deșert deși inospitaliere pentru a găzdui o comunitate microbiană diversă, microorganisme prezente pot rezista stresurilor fizice (UV, desicare, temperatură) ale transportului atmosferic. De asemenea microorganismele mobilizate în atmosferă împreună cu solurile deșertice sunt capabile să supraviețuiască transportului pe distanțe lungi la scară globală.

■Specii bacteriene cunoscute ca agenți patogeni umani includ Acinetobacter calcoaceticus (care produc infecții ale tractului respirator nosocomial), Corynebacterium aquaticum (care produc infecții ale tractului urinar), Gordonia terrae (care induc tulburari ale sistemului nervos, boli de piele), Acinetobacter calcoaceticusa (bacterie legată de boala vacii nebune), Staphylococcus xylosus, Brevundimonas (patogen oportunist global emergent în infecțiile nosocomiale), Brucella (asociată cu bruceloză) și Haemophilus (asociate cu gripa bacteriană)

Iar exemple sunt foarte multe:

1. OMS a raportat evenimente de furtună de praf în regiunea sub-sahariană ca fiind origini pentru aparițiile locale de meningită meningococică (Neisseria meningitidis), cauzând în jur de 50000 de decese în fiecare an; focarele apar frecvent în regiunea Sahel din Africa de Nord între (și în perioada) lunilor februarie și mai.

2. Insulele Virgine SUA: agentul patogen Pseudomonas aeruginosa, care poate provoca infecții fatale la pacienții cu arsuri, a fost izolat când a fost prezent praful din Africa.

3. California : o furtună severa de praf a cauzat o rată de incidență a coccidioidomicozei de 290 la 100.000. Coccidioidomicoza (plamini afectati si mai ales tractul respirator) se manifesta prin febra, transpiratii nocturne, tuse cu productie de sputa, inapetenta urmata de scadere ponderala. Ciuperca Coccidioides immitis este mai cunoscut agent patogen uman asociat cu furtunile de praf din deșert iar epidemiile pot apărea si in urma furtunilor de praf.

4. Insula Barbados : creștere de 17 ori a afectiunilor de astm (1973- 1996) corespunzătoare creșterii transportului de praf din Africa în regiune

5. Erdemli (Turcia): s-au identificate Kocuria rosea, Corynebacterium aquaticum (care producs infecții ale tractului urinar) și Massilia timonae au fost izolate tot în timpul evenimentelor de praf.

■Praful saharian-vector de împrăștiere a bacteriilor din Sahara! Praful saharian va fi in episoade mai intense in viitor. Eșantioanele de aer care conțin niveluri ridicate de microbi au fost mari in perioada când praful african pătrundea în acea regiune, indicând că microbii au fost transportați din Africa.

■Se cunoaste ca1 miliard de tone de praf din deșert se mișcă în atmosferă în fiecare an iar 80-120 de tone se deplasează spre Europa. Regiunile sursă primară, care includ regiunile Sahara și Sahel din Africa de Nord și regiunile Gobi și Takla Makan din Asia. Norii de praf din deșert pot servi nu numai ca sursă de nutriți pentru plantele terestre și producătorii primari din apele oceanice sărace în nutriți, dar pot servi și ca vehicul pentru transportul global al microorganismelor, inclusiv agenții patogeni.

■Unul dintre semnalele pe care eu le trag este o avertizare si o procedura sa cunoastem, sa informam populația din timp iar cercetătorii sa facă analize rapide, riguroase, cu fiecare val de praf, incit sa identificam repede potențialii agenți patogeni, sa luam masuri din timp pentru a proteja populația.

■Călătoria acestor nori de praf durează si câteva zile. Deci este timp de colectat fie din aer (folosind aeronave de cercetare/monitorizare, baloane ridicate de la sol cu instrumente de colectare/monitorizare praf, etc). Pentru ca respiram aerul cu tot ce e in el. Alergiile, infecțiile transmise nu pot fi neglijate, iar potențiale focare regionale pot apărea asociate cu aceste furtuni de praf, așa cum sunt descrise alăturat, in atâtea studii.

Surse bibliografice:

1. Impacts of Saharan Dust Intrusions on Bacterial Communities of the Low Troposphere
   
2. MICROBES AND THE DUST THEY RIDE ON POSE POTENTIAL HEALTH RISKS
   
3. Atmospheric Movement of Microorganisms in Clouds of Desert Dust and Implications for Human Health
   
4. Bioaerosols in the Earth system: Climate, health, and ecosystem interactions
   
5. Bacterial Composition and Survival on Sahara Dust Particles Transported to the European Alps
   
6. A 2000 Year Saharan Dust Event Proxy Record from an Ice Core in the European Alps
   

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Praful saharian un fenomen natural dar tot mai intens

Praful saharian un fenomen natural dar tot mai intens

Vreau sa demontez o știre falsa, care s-a viralizat peste tot. În esență  clipul video, decupat dintr-o filmare mai extinsa (si din alte surse, similare, din Spania), originalul fiind, evident la o calitate superioara, prezintă câteva utilaje agricole care saltă mult praf aer. Clipul e decupat în așa fel incit îți dă senzația ca acele utilaje nu fac altceva decât sa arunce praf în atmosferă. De aici, ce le-a încolțit în minte, unora? Sa "arate" ca episodul recent de praf saharian, este indus, este fabricat. Culmea... filmul e din 2017, făcut în Brazilia și nu în Maroc...

Eu va las alăturat o poza din clipul ce face furori pe rețelele de socializare (dorind sa prezinte într-un mod denaturat, fals un fenomen natural) și filmul original pe care îl puteți găsi aici:

Este un videoclip care prezintă  toate etapele unui proces meticulos de recoltare a semințelor, care arată un set de mașini agricole care funcționează pe teritoriul brazilian . Sunt mașini care recoltează și treier și care, în consecință, proiectează ceea ce rezultă din proces treierarea unui produs agricol , cum ar fi fasolea sau boabele. În secventele filmului găsiți fix aceasta poza!!! și acest film (extras) care prezintă apocaliptic cum se produce praful saharian cu tractorul:

Anual se ridica în atmosferă 200 milioane tone de praf saharian care ajung spre America și Europa.

Am văzut ca lumea e oarecum uimita de acest praf saharian

- de ce e asa intens acum

- de ce magneții atrag pulberea, stratul de praf depus pe mașini?

- de ce acest praf saharian ar conține alergeni?

- de ce praful nu e toxic pentru unii și e topic pentru alții, adică de ce în Sahara, praful nu e nociv ci doar după ce ajunge prin alte tari?

La aceste întrebări v-am răspuns de multe ori. V-am făcut demonstrații. V-am explicat, am prezentat cercetări și publicații din toată lumea. Nocivitatea derivă din locul de unde sunt salvate particulele cu resturi și fragmente organice fin degradarea unor corpuri/materiale, de tipul de bacterii sau ciuperci acute de particule și care, asa, călătoresc gratis, calare pe microparticule, din punctul A în punctul B. 

Bacteriile, sporii de ciuperci și boabele de polen sunt prezente printre particulele de praf și în populațiile de animale și furtunile de praf au fost identificate ca posibile focare de virus febrei aftoase care au avut loc în Japonia și Coreea.

Apoi, pe mii de km, microparticulele se încarcă cu alți poluanți. La destinație ajung aerosoli cu o compoziție chimica mai complexa. Restul, dacă se redepun la sol, dacă modifica anumiți factori meteo, dacă schimba anumite proprietăți fizico chimice în atmosferă, sunt alte probleme.

Praful saharian conține și fier, și fosfor, etc. Este un ingrasamint natural pentru plante, pentru viata acvatica, etc.  Praful reglează sau temperează anumite fenomene climatice. Nu e nici de azi, nici de ieri. E un fenomen ce se produce de peste 2000 de ani: 

A 2000 Year Saharan Dust Event Proxy Record from an Ice Core in the European Alps

E adevărat, sunt schimbări în atmosferă, alte turbulente, alta poluare, alți germeni ai schimbărilor meteorologice. Din aceasta cauza, posibil să asistăm la evenimente de praf saharian intr-o schimbare, în răspândire, în intensitate, etc

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Aurora boreala extinsa peste Europa

O furtună geomagnetică majoră afectează Pământul, a anunțat Centrul de Previziune Meteorologică NOAA. Pe o scala de la 1 la 5, avem furtuna de grad 4, adica severa. In anumite conditii meteo, cu cer senin, posibil ca inspre nordul Europei sa se poate observa aurora boreala. Acest fenom este legat de o activitate solara intensa, de o serie de explozii solare care arunca in spatiu un volum mare de plasma, particule incarcate si radiatie electromagnetica. La asa efecte puternice, local pot fi perturbatii ale cimpului magnetic terestru, perturbatii in comunicatii satelitare, o modificare a unor parametri optici din atmosfera care insotesc sau genereaza fenonene optice specifice, imprima atmosferei culori specifice, functie de energia particulelor proiectil si de natura particulelor cu care interactiobeaza in atmosfera inalta, in functie de presiubea atmosferica, de altitudine, de coorfonatele geografice.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Infrasunetele pot afecta sănătatea umană și adaptarea deoarece frecvențele și amplitudinile lor converg cu cele generate de corpul uman.

 Infrasunetele pot afecta sănătatea umană și adaptarea deoarece frecvențele și amplitudinile lor converg cu cele generate de corpul uman. Sunetele musculare și vibrațiile întregului corp sunt predominante în intervalul de la 5 la 40 Hz. Amplitudinile tipice ale oscilațiilor sunt între 1–50 μm, ceea ce este echivalent cu presiuni de aproximativ 1 Pa și energii de ordinul a 10^(−11) W/m^2.■Asa intensitate a fost aseară!(31.12.2023) Peste 1 Pa!■ In Iasi, spre exemplu, am avut cel puțin o ora de poluare fonica. Înregistrate inca departe de pocnitori, la altitudine mare, intensitatea undelor de joasa frecventa a fost de peste 95 - 100 dB/ pentru banda de frecvente sub 20 Hz! Ne expunem, fără sa știm, fără sa simțim, de multe ori la riscuri inutile! Spre exemplu, cardiacii sunt primii vizați.

Expunerea la un nivel ridicat de infrasunete (mai mult de 100 dBz) interferează negativ cu funcția cardiacă, chiar și la o oră după expunere.

Alte studii, pe sobolani, arata ca expunerea la infrasunete poate să stimuleze sistemul nervos simpatic și să determine o scădere a fluxului sanguin al mucoasei gastrice.

Cred ca ar fi util astfel incit comunitatea medicala din Iași să ia atitudine și sa prezinte studii complementare și situația pacienților sensibili la condiții de mediu.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Legat de fenomenul spectaculos observat in Iași, în seara aceasta. S-au umplut rețelele cu imagini spectaculoase, cu cerul (cu formațiuni noroase) viu colorate (galben, portocaliu, rosu). Atunci când lumina se propaga prin atmosferă, aceasta suferă câteva fenomene a căror intensitate depinde și de starea aerosolilor din atmosfera, de poluare, de înălțimea norilor, de consistenta lor cu cristale de gheata, etc.

 

Legat de fenomenul spectaculos observat in Iași, în seara aceasta. S-au umplut rețelele cu imagini spectaculoase, cu cerul (cu formațiuni noroase) viu colorate (galben, portocaliu, rosu). Atunci când lumina se propaga prin atmosferă, aceasta suferă câteva fenomene a căror intensitate depinde și de starea aerosolilor din atmosfera, de poluare, de înălțimea norilor, de consistenta lor cu cristale de gheata, etc.

Cu cit radiația parcurge o distanta mai mare (adică în cazul în care rad. solară parcurge cea mai mare distanță prin atmosfera spre observator, adică la apus sau la rasarit) din spectrul radiației solare, radiațiile cu lungimi de unda mici vor fi împrăștiate cel mai mult de moleculele de gaz din atmosfera sau de o serie de aerosoli fini). Așadar, din toate, dupa o propagare pe o distanta foarte mare, ramin radiațiile cu lungimi de unda mai mari (portocalii, roșii).

Dacă aceste radiații sunt suficient de intense, adică nu am avut o atenuare a lor prin atmosfera (atmosfera nu este poluata și nici concentrația de aerosoli nu e mare) atunci când întâlnesc formațiuni noroase, prin împrăștierea sau reflexia luminii pe asemenea formațiuni, spre sol, produc asa aspect. Funcție de consistenta norului (de mărimea cristalelor de gheata, de densitatea lor, etc), funcție de înălțimea norului, reflexia razelor solare da naștere la imagini specifice modelate de forma și caracteristicile norului.

Astăzi, practic am avut o atmosfera extrem de curata. Baza norilor a fost cam pe la 6000 m, pe la ora 17. Pentru că atmosfera a fost curata, reflexia razelor portocalii a fost mai spectaculoasa. Cele de culoare roșie sunt mai mult absorbite de atmosfera umeda și ar fi trebuit să fie mai puțin observate.

Cu atât mai mult, cu cit norul a avut graunti de cristale de gheata de dimensiuni mai mici, adică granulație de câțiva micrometri, factorul de reflexie a fost foarte mare și de aici și imaginile au fost bine evidențiate.

Așadar, un cumul de factori: atmosfera foarte curata, nori cu o anumită consistenta, la altitudibe ridicata, aerosoli.

Împrăștierea luminii pe particulele fine din atmosfera se manifesta diferit funcție de unghiul de observație, funcție de lungimea de unda (culoare). Iar intensitatea fenomenului este proporțională cu numărul de centre de difuzie (de microparticule).

PS. Sigur, după cum stau condițiile atmosferice, fenomenul ar fi trebuit să fie observat pe toată zona de est a tarii, chiar și în zona de sud-est

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Romania are nevoie de capacitati mari de productie a energiei electrice

Romania are nevoie de capacitati mari de productie a energiei electrice

Ma uit la productia energetica din resursa hidro. In perioada asta, capacitatea de productie a scazut cam de 2 ori fata de lunile aprilie, mai, iunie. Atunci, in loc sa ne protejam rezervele, noi exportam energie. Sa vedem unde ajungem.

Daca seceta continua in asa fel, daca vint nu va fi, posibil sa fie necesar sa importam foarte mult. Asta inseamna costuri. Logic, costutile de import sunt mai mari decit costurile de productie interna.

Este incredibil. Noi, dupa anii 90, aveam o productie de aproximativ 17000 MW, fara foto, fara eoliene. Acum, cu foto, cu eoliene, abia acoperim din productie, circa 6000 de MW si mai importam si circa 1000 MW. Diferenta de la 7000 la 17000 este industria (lipsa ei). Industria grea (combinate, topitorii, etc) sunt istorie. Nu mai avem nimic. Tot minereul, toate deseurile metalice se duc in Turcia.

Noi, daca va trebui sa resuscitam o industrie mai serioasa, cu ce sa o intretinem? Noi n-avem curent in tara nici pentru consumul populatiei. Asadar, se impun noi capacitati de productie. De urgenta, macar 2 reactoare nucleare ~ 2000 MWh, refacerea/retehnologizarea/ cresterea capacitatii centralelor pe carbune + gaz.

Pe fond, trebuie sa stim ca daca nu investim in tehnologie, multa vreme nu vom rezista. Panourile, eolienele au eficienta cind sunt conditii de mediu. Cit nu, trebuie sa avem capacitati complementare, inovative.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Cine schimba axa de rotatie a Pamintului? De ce?

 Cine schimba axa de rotatie a Pamintului? De ce?

O stire recenta suna asa: "Oamenii au extras atita apa din pamint ca i-au schimbat axa de rotatie". 

Sa lamuresc care e capul, care e coada!

Fara sa intru in detalii tehnice, cifre si modele sofisticate, va prezint un tablou cit mai sugestiv despre schimbarile din jurul nostru la care luam parte, adica la clima, la modificari de natura atmosferica, meteo, etc. 

Noi, oamenii am poluat enorm atmosfera. Parte din funingine s-a dus spre Groenlanda. Apoi am taiat padurile, am defrisat enorm, am construit enorm, am facut o agricultura tot mai intensiva, etc. Ce a rezultat? S-a incalzit tot mai tare pamintul. Incalzirea pamintului a generat radiatie IR imprastiata spre atmosfera care a facut sa o incalzeasca tot mai mult (apa din atmosfera- in primul rind, apoi citeva gaze- numite cu efect de sera). Daca solul raminea cu vegetatie sau cladirile, sau toate constructiile erau protejate sa nu absoarba radiatia solara ci sa o reflecte mai mult, atmosfera poate nu se incalzea astfel. Asadar, incalzirea atmosferei a continuat. In paralel, gheata din Groenlanda acoperita cu cenusa, si-a schimbat coeficientul de reflexie si s-a incalzit, tot mai mult. Rezultatul, sigur, se stie, topire accentuata. 

Incalzirea atmosferei a dus la o crestere de  7-10% a apei din atmosfera in ultima parte a timpului. Enorm. Apa multa in atmosfera inseamna fenomene mai violente, mai multa turbulenta, un ciclu al apei in natura mai intens.

O crestere a temperaturii atmosferei inseamna o crestere a ratei de evaporare a solului. 👉Adica desertificare👈.

Unde se duce apa din atmosfera? Aceasta, de fapt, joaca un rol fundamental pentru ca transporta o masa mare dintr-o parte in alta a Pamintului. Din zona cea mai saracita, secetoasa  se transporta spre tropice si spre poli. Adica, zonele mai uscate vor deveni si mai uscate, zonele mai umede vor deveni si mai umede, oceanele cu apa mai dulce vor avea un plus de apa si mai dulce iar cele cu apa sarara, apa si mai sarata.

Ce e cu axa de rotatie care se schimba? 

Sunt studii riguroase si simulari care arata evident ca in ultimii ani, seceta din zona paralelei 45 a influentat radicat miscarea axei Pamintului, crescind viteza de deplasare a axei de cel putin 7 ori in perioada 2003-2015 fata de perioada 1900-2000. In imaginile de mai jos, influenta maxima o are zona rosie hasurata cu pondere maxima in Eurasia (80 gr Est, pe directia Indiei, pt anii prezenti) in timp ce pentru anii 1900-2000, ponderea era mai la vest, undeva la 48 gr Est.

Groenlanda a fost un alt factor major care, prin reducerea masei, a tras de axa spre vest. Cresterea vitezei miscarii axei de rotatie, din aceasta cauza a fost de aproximativ 4 ori, de la perioada 1900- 2000, la 2003-2015.

Insa, in perioada glaciara, masa mare a Groenlandei a apasat mantaua Pamintului reasezind continuu dinamica placilor tectonice. Scaderea masei, acum, duce la o noua reasezare a placilor, prin impingerea scoartei spre suprafata, in zona presiunii mai reduse. Este efectul similar unei greutati pe o saltea. Masa mai mare, se scufunda mai mult iar daca masa se diminueaza, salteaua urca. 

Un alt fenomen care redistribuie asezarea volumelor pe pamint este legat de curentii convectivi din mantaua care stau ca intr-o oala de presiune si cauta sa impinga in sus, zone diferite spre suprafata, mutind sau dislocind mase diferite. 

La acest scenariu mai intervine Antarctica. Partea de vest se subtiaza foarte tare. Partea de est creste, stratul de gheata creste. Aparent, sumat, masa creste in Antarctica.

Cine are cel mai mare rol din tot ce am spus?

Rolil major este jucat de masele care sunt mai departate de poli, ideal la 45 grade! 

Asadar, Antarctica contribuie cu mai putin.

Contribuie sever, apa evaporata din zona paralelei 45. Seceta. Apa fiind mutata in atmosfera, prin precipitatii, spre tropice si spre poli (in loc de ninsori, precipitatiile ramin lichide).

Acuma, se intelege mai clar de ce axa Pamintului se deplaseaza, in ultimii ani spre est, spre zona unde seceta pare a fi dominanta celorlalte fenomene. Iar viteza este una de 17 cm/an. 

Inclinarea axei de rotatie este un fenomen natural insa, se constata ca seceta o poate influenta. Iar aceasta duce la o perturbare suplimentara legata de cantitatea de lumina care va cadea, evident, diferentiat pe Pamint.

Acuma, ca sa raspund direct afirmatiei iesite in presa, aceasta lasa sa se inteleaga ca daca scoti apa din sol (fintina,, cu pompe, etc) produci asa cataclisme. Nu, evident, vorbim de o evaporare fortata, la nivel macro, sunt cantitati de apa imense, mutate de curentii de aer, de la sol, spre alte regiuni. Masa pierduta de sol, in special din aceasta cauza, conform modelelor si atitor studii, produce o modificare de inaintare a axei de rotatie, atit ca orientare geografica cit si cu viteza diferita.

Dar, este evident, cu cit aduci prin pompare, apa la sol, cu atit mai mult, prin evaporare, apa se muta suplimentar in alte zone, sporind la deficitul de masa. Insa, efectul acesta de irigatie este unul pe care eu il consider foarte mic la scara globala.

Iaca povestea cu galeata de apa care muta axa!

Ce putem face? Greu sa mai schimbam ceva, radical, in urmatorii 50 de ani, chiar daca, intelegem sa refacem impaduririle, sa facem o altfel de agricultura, sa tratam toate constructiile sa reflecte cit mai multa lumina ca solul sa fie mai rece. Daca solulul va fi rece, e clar ca nu mai e cine sa stimuleze atmosfera, nu se mai incalzeste, inseamna ca tot mai putina apa va mai ramine in atmosfera, inseamna ca tot mai putina apa va fi transportata. Iar daca incendiem mai putin, poluam mai putin, isi va reveni si Groenlanda.

Daca poluam mai putin, fenomenele violente din atmosfera (grindina, turbulente majore- vijelii, tornade) vor fi mai putine. 

Natura isi reface ciclurile cit n-o mai agresam.

De retinut, insa ce am mentionat: mutarea unor volume de apa din sol, in zone diferite ale globului si modificarea presiunii pe placile tectonice! Acestea, alaturi de alte fluxuri de particule solare ce cad in atmosfera Pamintului, ar putea initia/complementar si anumite cutremure de Pamint.

Mai jos va redau citeva surse bibliografice care au stat la acest rationament: 

Scientists ID three causes of Earth's spin axis drift

vesl.jpl.nasa.gov

What drives 20th century polar motion?

Climate-driven polar motion: 2003–2015

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Stibiul din pet-uri, ferodouri si placutele de frina.

Stibiul din pet-uri, ferodouri si placutele de frina.

Domnul Profesor Silviu Gurlui - la RealitateaTv. Am stat afara 40 minute, de la ora 22, sa pot intra video. Ploua si sunt 16 grade afara. Conditiile din studiou nu au facut posibila interventia skype, asa ca am intrat prin telefon. Am prezentat intr-un super rezumat subiectul poluantilor din pet-uri.

Ce am reusit sa spun:

- stibiul creste in apa din pet-uri cu pina la 10 ori in primele 2 luni daca temperatura de depozitare este de peste 40 de grade 

- stibiul creste mai mult in sticlele mici

- stibiul din apa creste mai mult in sticlele cu apa carbogazoasa sau in sucurile acidulate (carbogazoase)

- pet-urile pot contine microparticule, cam 10/ litru de apa. Asta inseamna ca, intr-o luna, am putea inghiti peste 500 de microparticule

- microparticulele se gasesc si in aer, citeva sute de kg peste marile aglomerari urbane, concentratia lor fiind dependenta de conditiile meteo, etc

- microparticulele din aer, din apa de consum sau din/ de pe alimente SE GASESC SI IN SINGE

- cercetarile arata ca singele le transporta spre varii organe

Ce nu am reusit sa spun:

- noi absorbim toxine atit din apa, din hrana dar si din aer. Adica, efectul asupra noastra este cumulativ. 

- stibiul produce afectiuni respiratorii, cardio, digestive, malformatii, modificari de natura celulara si, in conditii extreme, cancer.

- in aer, o sursa de stibiu provine de la sistemul de frinare al automobilelor, de la placutele de frina, de la ferodouri. Fiecare frinare contine, din totalul "prafului" rezultat, aproximativp 0.1% stibiu, adica, fiecare frinare, poate elibera in aer cam 30 micrograme stibiu!!! "Praful" rezultat e acel PM2.5 sau PM10 pe care il consideram praf obusnuit (asa il masuram, la un loc cu praful de pe strada, de pe cimp, din arderi, etc)

- pet-urile se descompun greu iar reciclarea lor se face cu mare atentie. 

- fiecare om "consuma" intr-o viata cam 1000 de kg  de pet-uri. Fiecare 1000 de kg de pet-uri reciclate salveaza 700 kg de petrol pentru a se folosi in alte pet-uri, etc

- 30% din totalul plasticilor la nivel mondial este dat de pet-uri

- subiectul este mult mai delicat decit o simpla masuratoare, in apa, in aer sau ale unor straturi de praf depuse pe legume sau fructe, daca se fac...

Trebuie atentie la compozitia chimica, la dispersia spatio-temporala, la temperatura, la expunerea noastra in raport cu alti compusi chimici cu care suntem bombardati, simultan. Peste toate astea, conditiile meteo care pot amplifica expunerea noastra. Inclusiv in timpul unor ploi torentiale cind o parte dintre acesti compusi sunt smulsi de la sol si reactivati in aer

Asta am dorit sa spun. Nu a fost timp. Nu am nici o inregistrare de la expunerea mea. Am dorit sa stiti, pentru cei care nu m-ati urmarit, ce am spus si cum se poate dezvolta subiectul, nai departe. Sunt inca foarte multe de spus. Poate la o alta emisiune.

Va multumesc.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui