Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Grija la cum folosim butoaiele cu lichide care fermentează!

 

Am acordat un interviu posturilor de televiziune naționale, Kanal D și Prima TV . Tot mai multe victime cauzate de plasarea instalațiilor de fermentație în spatii închise. Niciodată nu folosiți spatiile închise pt asa ceva. Niciodată nu întrați în așa spatii dacă nu aveți plasat în încăpere sau legat de dvs, un senzor de CO2 de alarmă, cu sunet puternic de avarie. Niciodată nu întrați singur ci sa fiți cu o persoana care sa va supravegheze, aflata afara, în vecinătatea baciului. Niciodată nu întrați în așa încăperi unde aveți așa instalații dacă nu aveți la dvs un minim de siguranță, măcar o luminare, un felinar aprins, cit timp stați acolo, sa o supravegheați. 

Fermentația este însoțită la început de un consum de oxigen din camera și, apoi, se degaja cantități mari de CO2. Mai sunt și alte gaze, compuși aromatici volatili care dau o "personalitate" vinului, prin miros, gust, nuanțe de culoare. Însă, cel mai periculos este CO2. Peste 5-10% dacă e crescut, CO2 provoacă imediat dureri de cap, slăbiciune, pierderea cunoștinței, și, în concentrații în creștere, provoacă decesul. Gazul nu poate fi simțit sau detectat ușor de om. Pur și simplu, acționează și cauzează alterarea mobilității omului, pierderea cunoștinței.

O luminare nu mai poate arde cam de pe la 15% CO2. E o limită foarte mare la care omul deja își poate pierde echilibrul. Concentrația normala în aerul respirabil e de 4%. Peste 5% apar amețeli, confuzie, pierderea cunoștinței și dureri de cap intense. Peste 10% CO2 poate provoca rapid pierderea cunoștinței și este letală în câteva minute din cauza lipsei de oxigen și a acidozei respiratorii.

Exista detectoare de CO2, încă foarte ieftine. Cu câteva sute de lei se rezolva. Exista detectoare la purtător, gen tip (funcție de ce gaz se monitorizeaza) senzori purtați de mineri în mina sau de operatori la centralele nucleare. Exista senzori de orice tip. Exista senzori de COV (compuși aromatici volatili). Nu va zgârciți la 200 de lei și nu puneți în balanta viata dvs. 

Nu uitați ca în acea încăpere pot întra copii, persoane care nu știu de pericolul de acolo. Puneți detectori de alarmă în orice beci, în orice spațiu închis!

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Numește, acuză, fă de rușine: o poveste cu tâlhari digitali, complicii lor și victimele lor fără de protecție…

 

Numește, acuză, fă de rușine: o poveste cu tâlhari digitali, complicii lor și victimele lor fără de protecție…

Încrezându-se în siguranța păstrării economiilor în bancă, dl. RTG a ajuns victima unei fraude pe internet care l-a lăsat fără economiile de-o viață, agonisite timp de 25 de ani.

Primul pas a fost transferul acestor economii de la o altă bancă, mai mică, la banca mare, „sigură” și modernă, BCR. Motivul – banca mai mică nu mai avea sucursală în orașul domnului RTG. S-a digitalizat recent și nu mai are de clienți de genul dlui RTG, om de 81 de ani. Incluziune bancară, ce să mai …

Adeziunea la BCR a fost determinată de reclama făcută de BCR așa-numitei inteligențe artificiale George. O angajată a BCR i-a introdus aplicația pe smartphone, i-a deschis conturi în lei și valută și i-a înființat 6 depozite, asigurându-l, în permanență, că totul este în siguranță.

Pasul doi – pe data de 15 august, niște hackeri profesioniști au pătruns, prin aplicația Any Desk, în conturile dlui RTG și le-au golit.

Pasul trei – dl. RTG a dat alerta la *2227, la 2 ore după accident, dar a fost ignorată de BCR, care nu a răspuns în termen util. Plângerea la Poliție este în nelucrare de 10 săptămâni. La plângerea făcută de dl RTG, ANPC îi transmite un răspuns copiat dupa un răspuns al BCR. La rândul său, BNR îl trimite pe dl. RTG la niște reglementări care absolvă BCR de orice responsabilitate. Deci, paguba dl. RTG rămâne neacoperită.

Pățaniilor de acest gen, sistemul bancar le răspunde cu mantra lipsei de educație financiară. În același timp, pe internet se găsesc la liber mii de exemple de clonare a identității digitale și chiar trucuri sau tehnici de spargere a codurilor PIN ori de preluare a controlului telefonului mobil. E ca și când cineva ar invita la proliferarea tâlhăriilor digitale. Autoritățile se prefac că fac, în timp ce marile platforme de comerț sau rețelele socializare se „luptă” cu dezinormarea, cu conspiraționiștii, cu negaționiștii și deviaționiști. Și îi alimentează cu uriașe cantități de hrană digitală și de victime pe acești tâlhari digitali.

Ca și dl. RTG, om de 81 de ani, suntem și noi sau putem deveni victime ale tâlhăriei digitale, fără apărare din partea autorităților, care nu fac altceva decât să hrănească foamea de profit a monopolului bancar.

Asemenea accidente au devenit banale prin repetabilitate. Nu ne apără nimeni, dar ne putem apăra singuri – trebuie doar să vorbim despre despre pățanii ca ce a dlui RTG, pentru a ne feri de reclama mincinoasă la inteligențe artificiale și modernism bancar sigur și eficient.

Cele ce se aud și văd aici sunt un tip special de acțiune legală de protecție a consumatorilor de servicii bancare:

„numește, acuză, fă de rușine” (name, shame & blame).

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea