Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Consumatorul român se confruntă cu facturi tot mai greu de suportat.

În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026, prețul energiei electrice pentru mulți consumatori va crește cu aproximativ 10%, conform notificărilor transmise de furnizori. Pentru un consum de 150 kWh/lună, costul energiei ajunge la aproximativ 263 lei/lună, față de aproximativ 239 lei/lună anterior. Diferența este de aproximativ 24 lei pe lună, respectiv aproape 290 lei pe an.

Am considerat util să comparăm această valoare cu situația din alte state europene pentru același consum. În Franța și Polonia, costurile sunt adesea mai reduse. În Austria și Elveția sunt comparabile, iar în Germania și Marea Britanie sunt de regulă ușor mai ridicate, dar nu cu mult. Însă comparația relevantă nu este doar cea a prețului pe kWh, ci și cea dintre factura lunară și venitul populației.

România dispune de hidroenergie, energie nucleară, gaze naturale, capacități eoliene și fotovoltaice. Dispune de resurse, de specialiști și de o tradiție industrială importantă în domeniul energetic. Cu toate acestea, consumatorul român se confruntă cu facturi tot mai greu de suportat.

Privind retrospectiv ultimele două decenii, merită să ne punem câteva întrebări. Câte capacități de producție am închis? Câte exploatări miniere am pierdut? Câte locuri de muncă au dispărut? Câte ramuri industriale au fost abandonate? Cât din valoarea adăugată a rămas în România și cât a fost transferată în afara țării? Și ce am câștigat? Că poluarea s-a înzecit! Vorbesc de poluarea aia care nu e măsurată dar e înghițită de atâta populație! Pe principiul ce nu se măsoară nu există! Dar, apropo, pe ce calcule se fac certificatele verzi? Măsoară cineva în România CO2? Cine!? Ah, estimări, din pix. 

Astăzi, o parte importantă din factura fiecărui consumator nu reprezintă doar costul energiei produse efectiv, ci și costuri asociate distribuției, transportului, certificatelor verzi, contribuțiilor și altor mecanisme construite de-a lungul timpului.

Poate că a venit momentul să evaluăm cu luciditate rezultatele acestor strategii. Să analizăm cine sunt câștigătorii și cine sunt perdanții. Să vedem dacă obiectivele asumate au adus mai multă competitivitate, mai multă independență energetică și facturi mai accesibile pentru populație.

Pentru că, privind situația de astăzi, românii au rămas cu costurile, în timp ce beneficiile au fost distribuite în altă parte.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Grija la cum folosim butoaiele cu lichide care fermentează!

 

Am acordat un interviu posturilor de televiziune naționale, Kanal D și Prima TV . Tot mai multe victime cauzate de plasarea instalațiilor de fermentație în spatii închise. Niciodată nu folosiți spatiile închise pt asa ceva. Niciodată nu întrați în așa spatii dacă nu aveți plasat în încăpere sau legat de dvs, un senzor de CO2 de alarmă, cu sunet puternic de avarie. Niciodată nu întrați singur ci sa fiți cu o persoana care sa va supravegheze, aflata afara, în vecinătatea baciului. Niciodată nu întrați în așa încăperi unde aveți așa instalații dacă nu aveți la dvs un minim de siguranță, măcar o luminare, un felinar aprins, cit timp stați acolo, sa o supravegheați. 

Fermentația este însoțită la început de un consum de oxigen din camera și, apoi, se degaja cantități mari de CO2. Mai sunt și alte gaze, compuși aromatici volatili care dau o "personalitate" vinului, prin miros, gust, nuanțe de culoare. Însă, cel mai periculos este CO2. Peste 5-10% dacă e crescut, CO2 provoacă imediat dureri de cap, slăbiciune, pierderea cunoștinței, și, în concentrații în creștere, provoacă decesul. Gazul nu poate fi simțit sau detectat ușor de om. Pur și simplu, acționează și cauzează alterarea mobilității omului, pierderea cunoștinței.

O luminare nu mai poate arde cam de pe la 15% CO2. E o limită foarte mare la care omul deja își poate pierde echilibrul. Concentrația normala în aerul respirabil e de 4%. Peste 5% apar amețeli, confuzie, pierderea cunoștinței și dureri de cap intense. Peste 10% CO2 poate provoca rapid pierderea cunoștinței și este letală în câteva minute din cauza lipsei de oxigen și a acidozei respiratorii.

Exista detectoare de CO2, încă foarte ieftine. Cu câteva sute de lei se rezolva. Exista detectoare la purtător, gen tip (funcție de ce gaz se monitorizeaza) senzori purtați de mineri în mina sau de operatori la centralele nucleare. Exista senzori de orice tip. Exista senzori de COV (compuși aromatici volatili). Nu va zgârciți la 200 de lei și nu puneți în balanta viata dvs. 

Nu uitați ca în acea încăpere pot întra copii, persoane care nu știu de pericolul de acolo. Puneți detectori de alarmă în orice beci, în orice spațiu închis!

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui