Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Situația irigațiilor la nivel național – grad de acoperire, strategii naționale comparative cu alte țări europene

Am trimis o interpelare oficială Ministrului Agriculturii privind situația sistemului de irigații din România.

Turbulențele atmosferice din ultimele decenii afectează grav agricultura românească, iar lipsa unei rețele moderne de irigații pune în pericol securitatea alimentară a țării.

L-am întrebat pe ministrul Florin-Ionuț Barbu care este stadiul real al infrastructurii de irigații, ce investiții s-au făcut în ultimii ani și cum se compară România cu țări precum Franța, Germania sau Spania.

România nu-și mai permite întârzieri și promisiuni goale. Fermierii au nevoie de soluții concrete și de sprijin real!

Voi urmări răspunsul cu maximă atenție. Este timpul ca agricultura românească să devină prioritate națională.

#Interpelare #Irigatii #Agricultură #AUR #SilviuGurlui

------

Întrebare

Către Domnul, Florin - Ionuț Barbu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Domnul Silviu-Octavian GURLUI, deputat AUR în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiect: Situația irigațiilor la nivel național – grad de acoperire, strategii naționale comparative cu alte țări europene

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere impactul agravant al schimbărilor meteorologice mai severe asupra agriculturii românești și rolul esențial al sistemelor de irigații în menținerea productivității și securității alimentare, vă adresez această interpelare pentru a solicita o prezentare detaliată a stadiului actual al infrastructurii de irigații din România, precum și a direcțiilor strategice viitoare asumate de minister.

I. Situația sistemului de irigații în România

1. Care este suprafața agricolă totală irigabilă în România și ce procent din aceasta este în prezent funcțional?

2. Ce procent din capacitatea sistemului de irigații existent înainte de 1989 este operațional astăzi?

3. Care sunt regiunile geografice cele mai afectate de secetă și cât la sută din necesarul de apă pentru agricultură este acoperit în aceste zone?

4. Ce investiții s-au realizat în ultimii 10 ani pentru reabilitarea infrastructurii de irigații și cu ce surse de finanțare?

5. Ce obiective sunt prevăzute în Planul Național de Irigații și în Planul Național Strategic 2023–2027 cu privire la extinderea și modernizarea sistemului de irigații?

II. Resurse de apă și soluții pentru zonele deficitare

6. Care este necesarul anual estimat de apă pentru irigații în România, pe regiuni istorice (Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania)?

7. Ce surse de apă sunt disponibile la nivel național pentru susținerea sistemelor de irigații?

8. Ce strategii sunt avute în vedere pentru zonele unde resursele de apă sunt insuficiente – reutilizarea apelor, desalinizare, acumulări artificiale etc.?

III. Exemplu de bune practici europene – Franța, Germania și Spania

Pentru a sublinia urgența reformei sistemului național de irigații, este relevantă comparația cu alte state europene care au făcut pași importanți în această direcție.

- În Franța, aproximativ 6% din suprafața agricolă este irigată, beneficiind de strategii clare privind eficientizarea consumului de apă și subvenții directe pentru fermieri. Franța a investit masiv în rețele moderne, în digitalizare și în parteneriate public-private.

- În Germania, irigațiile acoperă un procent mai redus (2%), însă statul sprijină extinderea rețelelor prin politici verzi și sprijin financiar adaptat zonelor sensibile.

- Spania, aflată în condiții climatice similare cu regiunile sudice ale României, a dezvoltat un sistem extins de irigații, acoperind peste 20% din terenul agricol. Sunt utilizate intens acumulările, desalinizarea și tehnologii moderne de picurare, cu susținere financiară consistentă din fonduri UE și buget național.

Aceste exemple arată că este posibil, cu o strategie clară și cu voință politică, să construim un sistem eficient, adaptat condițiilor meteo-atmosferice secolului XXI.

IV. Contrastul cu România – Analiză critică

9. Care sunt diferențele majore dintre România și aceste state în ceea ce privește:

- gradul de acoperire cu irigații,

- investițiile publice în infrastructura agricolă,

- politicile de sprijin pentru fermieri,

- utilizarea fondurilor europene?

10. Care sunt cauzele principale pentru care România nu a reușit, în ultimele trei decenii, să refacă și să extindă sistemul de irigații?

Vă solicit respectuos un răspuns complet, însoțit de date oficiale, hărți, statistici și documente de strategie, care să permită o analiză comparativă clară între situația actuală a României și modelele europene funcționale, cu scopul de a îmbunătăți politicile și investițiile în acest domeniu vital.

Vă mulțumesc,

Silviu-Octavian GURLUI, deputat AUR, în circumscripția electorală nr.24 Iași

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Cutremur de magnitudine 7,1 în zona Insulelor Tonga – un nou semnal tectonic în Cercul de Foc al Pacificului

 

Unda seismica a cutremurului de astazi resimtita si la Iasi de senzori (la ora 15:39); după ~ 20 de minute, ~ 16400 km. Cutremur de magnitudine 7,1 în zona Insulelor Tonga – un nou semnal tectonic în Cercul de Foc al Pacificului

Un seism puternic, cu magnitudinea 7,1, a avut loc astăzi în zona Insulelor Tonga, în Oceanul Pacific. Cutremurul s-a produs la o adâncime de aproximativ 10 km, într-o regiune cunoscută pentru activitate seismică intensă – așa-numitul Cerc de Foc al Pacificului.

Inițial a fost emisă o alertă de tsunami pe o rază de 300 km în jurul epicentrului, însă aceasta a fost ulterior ridicată. Din fericire, nu au fost raportate victime sau pagube materiale majore.

Evenimentul ne reamintește cât de activă rămâne placa tectonică din Pacific și cât de importantă este monitorizarea științifică riguroasă a acestor fenomene. În spatele fiecărui astfel de eveniment natural se află un lanț de procese geodinamice complexe, care trebuie înțelese și comunicate cu responsabilitate.

Cunoașterea salvează vieți. Vigilența, educația seismică și colaborarea internațională sunt esențiale.

#Earthquake recorded on the #RaspberryShake #CitizenScience seismic network. See what's shaking near you with the @raspishake #ShakeNet mobile app

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Alt cutremur mare

 

Cutremurul din Myanmar este un strigăt de avertisment pentru România.

Pe 28 martie, pământul s-a cutremurat cu o forță uriașă – 7.7 pe scara Richter, în Myanmar. Falia activă Sagaing a eliberat o energie devastatoare, la doar 10 km sub suprafață. Mii de oameni au trăit coșmarul: clădiri prăbușite, străzi crăpate, vieți sfâșiate în câteva secunde. Semnele vibrațiilor propagate s-au resimțit la Iasi după aproximativ 10 minute.

Dar asta nu e doar povestea lor.

România, și mai ales Moldova, nu este pregătită. Regiunea Iașiului, unde falia transcarpatică intersectează vulnerabilități sociale și infrastructurale, este expusă. Cei mai fragili – copiii, bătrânii, satele fără acces la intervenție rapidă – ar fi primii loviți.

Ca deputat de Iași, voi iniția o reformă a sistemului de cercetare și inovare, care include inclusiv conceptul de Zonă Roșie Tehnologică (ZRT). Nu e doar un proiect – este o misiune de siguranță națională. Trebuie să investim în știință, infrastructură, simulări, rețele de alertare timpurie și educație practică pentru populație.

Ceasul ticăie. Myanmar ne-a arătat cum arată „prea târziu”. Să nu așteptăm propria tragedie ca să deschidem ochii.

#Cutremur #Myanmar #RomâniaPregătită #Iași #ZRT #SiguranțăSeismică #CercetareRomânească #TimpulEAcum #Solidaritate

#Earthquake recorded on the #RaspberryShake #CitizenScience seismic network. See what's shaking near you with the @raspishake #ShakeNet mobile app

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Al doilea val inca mai consistent de praf saharian (Algeria) traversează Europa.

 

Al doilea val inca mai consistent de praf saharian (Algeria) traversează Europa. În România, țintind seama de prognoza meteo, este destul de probabil ca praful sa fie antrenate de picăturile de apa, la sol, incepind de simbata dupa-amiaza pina duminica dimineata, odată cu precipitațiile ce ar putea cădea peste vest/nord- vest și nordul tarii. Posibil sa asistam la mașini "ușor colorate" cărămiziu de asa strat! Bucuria spălătoriile auto😊.

Prin precipitare avem la sol depuneri de praf de culoare specifica, roșiatica. Acest praf poate fi mult mai nociv decât praful deja de pe străzi și mai nociv decât praful de origine, din Sahara. Pentru că particulele de nisip pot agata din aer, pe traiectoria miilor de km de deplasare prin atmosfera, alți poluanți sau aerosoli formați pot suferi alte transformări fizico-chimice.

Îndemn populația sa se protejeze sau să nu se expună direct prafului, pe cit posibil. Nu confundam praful din zona noastră cu acesta care călătorește pe așa distanta. Este mai nociv! În plus, acesta poate conține varietăți de resturi organice, prin descompunere/putrefacție, resturi de materiale rezultate în tot felul de teste făcute de oameni, particulele pot agata varietati de bacterii, etc, adaptate conditiilor specifice, extreme. Acest praf poate constitui de asemenea o sursa de hrana pentru culturile agricole sau pentru mediul acvatic.

✈🌍Praful saharian poate contine bacterii și ciuperci potențial periculoase. Ele prind astfel "o călătorie gratuită" spre Europa sau America! Dincolo de concentrațiile mari de praf care se însumează cu ceilalți poluanți din aer, praful din deșert constituie un vehicul pentru transportul global al unor microorganisme, inclusiv al unor agenții patogeni.

■Diversitatea bacteriilor asociate cu evenimentele de praf poate juca un rol semnificativ în sănătatea oamenilor, plantelor și animalelor. Desi pare greu de crezut, solurile din deșert deși inospitaliere pentru a găzdui o comunitate microbiană diversă, microorganisme prezente pot rezista stresurilor fizice (UV, desicare, temperatură) ale transportului atmosferic. De asemenea microorganismele mobilizate în atmosferă împreună cu solurile deșertice sunt capabile să supraviețuiască transportului pe distanțe lungi la scară globală.

■Specii bacteriene cunoscute ca agenți patogeni umani includ Acinetobacter calcoaceticus (care produc infecții ale tractului respirator nosocomial), Corynebacterium aquaticum (care produc infecții ale tractului urinar), Gordonia terrae (care induc tulburari ale sistemului nervos, boli de piele), Acinetobacter calcoaceticusa (bacterie legată de boala vacii nebune), Staphylococcus xylosus, Brevundimonas (patogen oportunist global emergent în infecțiile nosocomiale), Brucella (asociată cu bruceloză) și Haemophilus (asociate cu gripa bacteriană)

Iar exemple sunt foarte multe:

1. OMS a raportat evenimente de furtună de praf în regiunea sub-sahariană ca fiind origini pentru aparițiile locale de meningită meningococică (Neisseria meningitidis), cauzând în jur de 50000 de decese în fiecare an; focarele apar frecvent în regiunea Sahel din Africa de Nord între (și în perioada) lunilor februarie și mai.

2. Insulele Virgine SUA: agentul patogen Pseudomonas aeruginosa, care poate provoca infecții fatale la pacienții cu arsuri, a fost izolat când a fost prezent praful din Africa.

3. California : o furtună severa de praf a cauzat o rată de incidență a coccidioidomicozei de 290 la 100.000. Coccidioidomicoza (plamini afectati si mai ales tractul respirator) se manifesta prin febra, transpiratii nocturne, tuse cu productie de sputa, inapetenta urmata de scadere ponderala. Ciuperca Coccidioides immitis este mai cunoscut agent patogen uman asociat cu furtunile de praf din deșert iar epidemiile pot apărea si in urma furtunilor de praf.

4. Insula Barbados : creștere de 17 ori a afectiunilor de astm (1973- 1996) corespunzătoare creșterii transportului de praf din Africa în regiune

5. Erdemli (Turcia): s-au identificate Kocuria rosea, Corynebacterium aquaticum (care producs infecții ale tractului urinar) și Massilia timonae au fost izolate tot în timpul evenimentelor de praf.

■Praful saharian-vector de împrăștiere a bacteriilor din Sahara! Praful saharian va fi in episoade mai intense in viitor. Eșantioanele de aer care conțin niveluri ridicate de microbi au fost mari in perioada când praful african pătrundea în acea regiune, indicând că microbii au fost transportați din Africa.

■Se cunoaste ca1 miliard de tone de praf din deșert se mișcă în atmosferă în fiecare an iar 80-120 de tone se deplasează spre Europa. Regiunile sursă primară, care includ regiunile Sahara și Sahel din Africa de Nord și regiunile Gobi și Takla Makan din Asia. Norii de praf din deșert pot servi nu numai ca sursă de nutriți pentru plantele terestre și producătorii primari din apele oceanice sărace în nutriți, dar pot servi și ca vehicul pentru transportul global al microorganismelor, inclusiv agenții patogeni.

■Unul dintre semnalele pe care eu le trag este o avertizare si o procedura sa cunoastem, sa informam populația din timp iar cercetătorii sa facă analize rapide, riguroase, cu fiecare val de praf, incit sa identificam repede potențialii agenți patogeni, sa luam masuri din timp pentru a proteja populația.

■Călătoria acestor nori de praf durează si câteva zile. Deci este timp de colectat fie din aer (folosind aeronave de cercetare/monitorizare, baloane ridicate de la sol cu instrumente de colectare/monitorizare praf, etc). Pentru ca respiram aerul cu tot ce e in el. Alergiile, infecțiile transmise nu pot fi neglijate, iar potențiale focare regionale pot apărea asociate cu aceste furtuni de praf, așa cum sunt descrise alăturat, in atâtea studii.

Surse bibliografice:

1. Impacts of Saharan Dust Intrusions on Bacterial Communities of the Low Troposphere
   
2. MICROBES AND THE DUST THEY RIDE ON POSE POTENTIAL HEALTH RISKS
   
3. Atmospheric Movement of Microorganisms in Clouds of Desert Dust and Implications for Human Health
   
4. Bioaerosols in the Earth system: Climate, health, and ecosystem interactions
   
5. Bacterial Composition and Survival on Sahara Dust Particles Transported to the European Alps
   
6. A 2000 Year Saharan Dust Event Proxy Record from an Ice Core in the European Alps
   
7. forecast-maps/dust/europe?
   

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui