Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - analiză imagini satelitare de dimineață ale concentrațiilor poluării cu NO₂ deasupra Europei

Am analizat imaginile satelitare de dimineață ale concentrațiilor poluării cu NO₂ deasupra Europei. Ceea ce se vede este impresionant: o adevărată hartă a economiei europene, dar și a amprentei sale de poluare.

Coridoarele roșii intense de NO₂ urmăresc perfect cele mai mari rute maritime ale lumii: Canalul Mânecii, Marea Nordului, porturile Rotterdam, Anvers și marile zone industriale ale Beneluxului. Practic, atmosfera desenează singură locurile unde se concentrează comerțul, industria și transportul continental.

Această imagine ridică însă o întrebare de bun simț. În timp ce dezbaterea publică este concentrată aproape exclusiv pe automobile, arderi, motoare diesel și restricțiile impuse cetățenilor, adevăratele surse masive de emisii rămân adesea în afara atenției publice: transportul maritim internațional, marile porturi și marile platforme industriale.

Imaginile arată clar că una dintre cele mai puternice amprente de NO₂ din Europa este asociată unuia dintre cele mai aglomerate sisteme portuare și logistice de pe planetă. Acolo circulă anual sute de milioane de tone de mărfuri, mii de nave și volume uriașe de combustibili, materii prime și produse industriale.

Prin comparație, în zona Mării Negre, Portul Constanța apare aproape absent pe această hartă. Nu pentru că ar fi devenit un model de trafic intens și prosperitate, ci pentru că volumul de activitate este incomparabil mai redus decât în marile porturi ale Europei de Vest.

Și totuși, în urmă cu 35–40 de ani, Constanța reprezenta unul dintre cele mai importante centre maritime ale Europei de Est. România dispunea de flotă comercială proprie, șantiere navale puternice, industrie conectată direct la port și o strategie clară de dezvoltare maritimă. Canalul Dunăre–Marea Neagră fusese conceput tocmai pentru a transforma Constanța în poarta de intrare a Europei Centrale către Marea Neagră.

Astăzi, într-un context geopolitic complet nou, importanța strategică a Constanței este din nou evidentă. Războiul din Ucraina, reconstrucția viitoare a regiunii, accesul către Caucaz și Asia Centrală, precum și coridorul Dunăre–Rin oferă României oportunități pe care puține state europene le au.

Dar pentru ca Portul Constanța să devină un adevărat motor economic este nevoie de infrastructură:

●autostrăzi rapide către Moldova, finalizarea A7 și A8;

●legături moderne către vestul țării și Ungaria;

●căi ferate rapide pentru marfă;

●platforme logistice și industriale moderne;

●integrarea portului într-o strategie națională pe termen lung.

Imaginea satelitară ne arată două lucruri în același timp: unde se află astăzi centrul economic al Europei și cât de mult a rămas România în urmă în valorificarea propriului potențial strategic.

Poate că înainte de a distruge industrii întregi și de a pune întreaga presiune asupra proprietarilor de autoturisme, ar trebui să existe o dezbatere mai rigutoasă despre toate sursele majore de poluare, despre raportul dintre costurile economice și beneficiile de mediu și despre modul în care Europa își poate păstra competitivitatea fără să își sacrifice dezvoltarea industrială.

Harta NO₂ nu arată doar poluare ci și unde se produc bogăția, cel mai probabil multe locuri de muncă, exporturile și influența economică a continentului. Noi putem redevini un actor important pe harta logistică și industrială a Europei. Dar cu cine?! 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Să ținem pasul cu technologia

 

România trebuie să aibă o strategie de securitate și de înzestrare a Armatei cu echipamente capabile să răspundă provocărilor de mâine. Deja, atunci când investim astăzi, suntem cu un pas în urmă față de ceea ce folosesc alte state puternice. Sunt puternice pentru că au cercetare, pentru că investesc constant și pentru că își folosesc inteligent resursele și specialiștii.

România trece printr-o perioadă complicată. Suntem într-un spațiu geopolitic sensibil și complex, iar noi suntem vulnerabili. Am văzut dronele din ultimele săptămâni, care puteau aduce mari nenorociri. Puteau fi interceptate mai bine, putea fi analizată mai profund turbulența aerului, efectele produse în atmosferă și alte detalii care le-ar fi făcut mai vulnerabile și mai ușor de anihilat.

În atmosferă, obiectele aflate în mișcare influențează caracteristicile fizico-chimice ale aerului. Nu toate aceste efecte pot fi observate cu radarele sau instrumentele clasice. Perturbațiile și „umbra” lor se disting cu sisteme LIDAR, cu lasere adaptate ferestrelor optice atmosferice și cu tehnologii capabile să citească în profunzime atmosfera. Apoi, tehnologiile de inteligență artificială de care dispunem astăzi pot realiza o identificare de mare finețe a spațiului din vecinătatea traiectoriei, a mișcării obiectului, a rotațiilor sale, a vibrațiilor structurii sau ale componentelor sale.

Poți identifica în fracțiuni de secundă vulnerabilități și poți acționa asupra țintei cu fascicule laser pulsate de mare putere, folosind optică adaptată condițiilor atmosferice și turbulenței din acel moment. Raza de scanare și de acțiune poate ajunge la zeci de kilometri, iar cei care investesc în cercetare, în tehnologia laserilor, a amplificatoarelor optice, a telescoapelor cu oglinzi adaptive și a tratamentelor optice de înaltă performanță vor putea crește atât raza de cercetare a spațiului, cât și capacitatea de identificare și neutralizare a obiectelor considerate periculoase.

Este simplu. Multe țări investesc masiv în tehnologiile viitorului, care vor acționa chirurgical, fie de la sol, fie din avioane, fie chiar din sateliți. Provocările tehnologice sunt mari. Se cunosc. Dar vor fi depășite. Important este să înțelegem și noi necesitatea de a investi, în sfârșit, într-o armată modernă și eficientă. Ceea ce am prezentat este doar un exemplu strategic privind siguranța spațiului aerian și dezvoltarea unor capabilități tehnologice de nouă generație.

M-a surprins însă ANCOM, care a avut un comunicat foarte entuziast privind așa-numitul interes pentru tehnologiile spațiale de deasupra României. Cumva ne amăgim. Companiile respective nu par să transfere tehnologie către România. Nu par să investească în construirea de sateliți în România și nici să contribuie direct la dezvoltarea tehnologiilor naționale, a industriei sau a cercetării românești. Sigur că există interes pentru spațiul românesc. Suntem cea mai mare țară din regiune, ne aflăm într-o zonă geopolitică de mare interes și suntem parte a uriașului malaxor informațional global.

Rămâne însă de înțeles ce facem noi pentru a investi în firmele românești și pentru ca România să fie reprezentată la sol, în aer și în spațiu prin propriile capacități de cercetare, de securitate, de inteligență artificială, de comunicații, de senzori, de sateliți și de tehnologii avansate.

Cum ne protejăm de meteori sau deșeurile spatiale?

Devine tot mai cunoscut, inclusiv în comunitatea științifică internațională, faptul că orbita joasă a Pământului (LEO) a ajuns într-un punct critic.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Proiectul de Țară

 

Dacă privim România după 1990, observăm că am avut multe strategii sectoriale, dar foarte puține proiecte de țară urmărite consecvent timp de decenii.

Ce strategii majore a avut România după 1990?

1. Integrarea euro-atlantică (1990–2007) – probabil cea mai reușită strategie națională, aderarea la NATO în 2004, aderarea la Uniunea Europeană în 2007, reforme instituționale, economice și juridice.

2. Economia de piață și privatizarea, trecerea de la economia centralizată la economia de piață, rezultate mixte: apariția sectorului privat, dar și pierderea unor capacități industriale importante.

3. Dezvoltarea infrastructurii, autostrăzi, căi ferate, energie, digitalizare, implementare lentă și discontinuă.

4. Absorbția fondurilor europene, după 2007 a devenit principalul motor investițional public.

Problema este că majoritatea strategiilor au avut orizonturi de 4–7 ani, adică durata unui ciclu politic, nu 20–50 de ani. Care este cea mai importantă investiție pe termen lung? Istoria arată că răspunsul este aproape întotdeauna același:

1. Educația și cercetarea. Niciun stat nu a devenit bogat și puternic pe termen lung fără: școli performante; universități competitive; cercetare și inovare. Un kilometru de autostradă se degradează. O generație de cercetători și ingineri produce valoare timp de decenii.

2. Capacitatea tehnologică proprie. Țările care controlează tehnologia: produc bunuri cu valoare adăugată mare; exportă know-how; au salarii ridicate; sunt mai puțin dependente de alții.

3. Infrastructura strategică în transporturi, energie, comunicații, apă și irigații.

Ce țări reușesc să-și construiască un viitor sigur? Există un model comun, iată, ca exemplu:

■Coreea de Sud este un lider mondial în tehnologie. În anii 1960 era mai săracă decât multe state europene dar a investit masiv în educație; inginerie; industrie; cercetare.

■Finlanda a transformat educația într-o prioritate națională.

■Israel investește printre cele mai mari procente din PIB în cercetare și dezvoltare.

■China a urmărit planuri industriale și tehnologice pe 20–30 de ani: universități; cercetare; energie; industrie avansată; inteligență artificială.

Ce au toate aceste țări în comun?

1. O direcție strategică clară.

2. Continuitate timp de decenii.

3. Investiții masive în educație și cercetare.

4. Dezvoltarea unor tehnologii proprii.

5. Instituții capabile să execute proiecte mari.

Dacă ar fi să identific o singură investiție care decide viitorul unei țări pe următorii 30–50 de ani, aceea este crearea unei mase critice de oameni foarte bine pregătiți în știință, inginerie, medicină și tehnologie, susținuți de un sistem puternic de cercetare și inovare. Toate celelalte investiții — autostrăzi, clădiri, fabrici, energie — devin mult mai valoroase atunci când există această resursă umană capabilă să le creeze, să le opereze și să le îmbunătățească. 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - lansarea campaniei AUR de dialog direct cu cetățenii

 Vineri, la TVR Iași, am anunțat lansarea campaniei AUR de dialog direct cu cetățenii, prin care ne propunem să susținem proiectele importante pentru comunitate și, mai ales, să fim prezenți în toate cartierele municipiului Iași pentru a asculta problemele oamenilor și a identifica soluții concrete. Am invitat cetățenii să ne prezinte dificultățile cu care se confruntă și sprijinul de care au nevoie, fie că vorbim despre probleme sociale, economice, educaționale, medicale, juridice sau administrative. 

Pentru această campanie am solicitat Primăriei Municipiului Iași aprobarea amplasării unor corturi în mai multe puncte cunoscute din oraș, exact în locurile unde, de-a lungul timpului, au funcționat puncte de informare ale ONG-urilor, campanii publice sau activități ale altor formațiuni politice.

Surpriza neplăcută și, în opinia noastră, potențial abuzivă, a fost că nu am primit autorizație pentru niciunul dintre punctele solicitate, în niciun cartier al municipiului. Considerăm că dialogul cu cetățenii nu ar trebui îngrădit și că administrația locală are obligația de a trata egal toate organizațiile și inițiativele care respectă legea.

În consecință, ne vom adapta. Vom fi prezenți în aceleași zone, cu aceleași echipe de profesioniști – profesori, ingineri, economiști, juriști, medici și alți specialiști – însă sub forma unor echipe mobile care se vor deplasa printre oameni, pe străzi, în parcuri, în piețe și în zonele aglomerate ale orașului.

Au vrut să ne împiedice să fim vizibili lângă un cort. Nu ne pot împiedica să fim printre oameni. Nu ne pot împiedica să discutăm cu ieșenii, să le ascultăm problemele și să căutăm împreună soluții. Campania noastră merge mai departe, iar începând din această săptămână vom fi zilnic în cartierele Iașului, acolo unde este locul unei echipe care dorește să reprezinte cu adevărat interesele cetățenilor. Dialogul direct nu poate fi interzis printr-o semnătură și nu poate fi blocat printr-un refuz administrativ. Oamenii rămân prioritatea noastră.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Ce se întâmplă cu adevărat la București?

Ce se întâmplă cu adevărat la București?

Cred că românii au dreptul să înțeleagă ce se află în spatele acestei succesiuni aparent haotice de decizii.

Mai întâi a fost desemnat Eugen Tomac, prezentat ca soluția pentru depășirea blocajului politic. După numai câteva zile, această variantă este abandonată pe motiv că nu există suficiente voturi în Parlament. În locul său apare Adrian Veștea, care afirmă că se bazează pe aproximativ 240 de voturi. Nu știm dacă aceste voturi există cu adevărat și nici dacă viitorul guvern va trece de Parlament. Dar știm un lucru important: Adrian Veștea a declarat că propunerea din partea Cotroceniului a venit cu aproximativ patru zile înainte de desemnarea oficială, în timp ce Eugen Tomac încă încerca să formeze o majoritate. Hopa!

Deci varianta Veștea nu ar fi apărut duminică dimineață. Ea exista deja ca opțiune luată în calcul în timp ce mandatul lui Tomac era încă activ deci se ridică o întrebare legitimă: dacă exista deja o alternativă aflată în analiză, ce a reprezentat în realitate episodul Tomac? O soluție autentică sau o etapă de tranziție, o perioadă de tatonare și consumare a variantei tehnocrate în timp ce se evalua o altă construcție politică?

La fel de interesantă este declarația lui Adrian Veștea potrivit căreia programul de guvernare nu va fi modificat nici măcar la ultima virgulă. Dacă programul este identic, dacă direcția este identică și dacă premierul provine din același partid, atunci conflictul nu poate fi explicat prin diferențe de viziune sau de program. În aceste condiții, este legitim să ne întrebăm dacă adevărata miză a ultimelor zile nu este programul de guvernare, ci redistribuirea pe sub masă a influenței și a centrelor de putere din politica românească.

Mai mult, Adrian Veștea afirmă că familia sa a fost surprinsă de desemnare și că nu a avut o discuție prealabilă cu Ilie Bolojan, trimițând doar un SMS după desemnare. În același timp, aflăm că varianta sa era analizată cu câteva zile înainte, iar despre existența unei majorități parlamentare se vorbește deja cu multă siguranță. Toate acestea sugerează că negocierile și construcția politică ar putea fi mai vechi decât desemnarea propriu-zisă și că deciziile importante au fost luate într-un cerc mult mai restrâns.

Nici momentul ales nu poate fi ignorat. Nu cred că vizita oficială a lui Ilie Bolojan în Republica Moldova a fost organizată pentru această situație, însă este evident că desemnarea a avut loc exact într-un moment în care liderul PNL nu se afla la București și nu putea interveni imediat în procesul politic. În politică, alegerea momentului este adesea la fel de importantă ca alegerea persoanei.

Dincolo însă de toate aceste jocuri de putere, există o problemă și mai strâmbă. Adrian Veștea anunță că va continua același program de guvernare. Aceasta nu este o veste bună pentru România. Românii au resimțit deja efectele unor politici care au însemnat austeritate, creșterea costului vieții, presiune fiscală tot mai mare asupra mediului privat, reducerea puterii de cumpărare și o lipsă evidentă de perspectivă pentru milioane de familii. România nu are nevoie doar de schimbarea numelui unui prim-ministru, ci de o schimbare reală de direcție.

Românii au dreptul să primească răspunsuri la câteva întrebări simple: când au început negocierile pentru această formulă politică, cine le-a purtat, ce rol au avut partidele parlamentare, ce știa conducerea PNL, de ce era analizată varianta Veștea cu zile înainte de retragerea lui Tomac și de ce liderul partidului nu a fost informat înainte de desemnare?

Poziția AUR este limpede. Considerăm că cea mai democratică și legitimă soluție pentru depășirea actualei crize politice este organizarea de alegeri anticipate. Dacă se construiesc noi majorități, dacă apar noi formule de guvernare și dacă se negociază noi direcții pentru România, acestea trebuie validate de cetățeni. Din păcate, această soluție nu este susținută nici de președinte și nici de celelalte forțe politice importante. Toți discută despre formule de guvernare și despre majorități parlamentare, însă nimeni nu pare dispus să se întoarcă în fața poporului pentru a cere un nou mandat.

Într-o democrație autentică, atunci când apare o criză majoră de încredere și legitimitate, cuvântul trebuie să revină cetățenilor. Nu negocierilor de culise, nu centrelor de putere care se reorganizează în spatele ușilor închise, ci poporului român.

Pentru că, după toate cele întâmplate în ultimele zile, întrebarea esențială nu mai este cine va ocupa funcția de prim-ministru. Întrebarea esențială este cine conduce cu adevărat procesul politic din România și de ce românii află despre decizii abia după ce acestea au fost deja luate.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - inundațiile recente județul Botoșani, în satul Șupitca, comuna Coșula. România

Astăzi dimineață am ajuns în județul Botoșani, în satul Șupitca, comuna Coșula. Acolo am întâlnit o poveste care m-a tulburat profund.

Am cunoscut un om care se luptă în fiecare zi să supraviețuiască, să își păstreze demnitatea și să reprezinte România pe marile scene naționale și internaționale ale folclorului autentic. Un om pentru care o pâine trebuie să ajungă mai multe zile, un om care trăiește cu lipsuri greu de imaginat pentru mulți dintre noi.

Ca și cum viața nu l-ar fi încercat suficient, inundațiile recente i-au adus un nou necaz, lăsând în urmă distrugeri cu și mai multă suferință. În fața unei asemenea realități nu poți rămâne indiferent. Nu poți pleca mai departe ca și cum nu ai fi văzut nimic.

Voi reveni cu date, imagini și înregistrări video. Voi prezenta publicului povestea unui om care, prin puterea de a merge înainte în ciuda tuturor greutăților, m-a făcut să tresar și să înțeleg încă o dată câtă suferință se ascunde, uneori, dincolo de aplauzele și lumina scenei. Unele povești nu trebuie doar ascultate. Ele trebuie cunoscute, înțelese și ajutate.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - 𝗖𝗵𝗶𝗻𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗮𝘀𝘁ă𝘇𝗶 𝗰â𝘁 𝗦𝗨𝗔, 𝗚𝗲𝗿𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮, 𝗠𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗕𝗿𝗶𝘁𝗮𝗻𝗶𝗲, 𝗝𝗮𝗽𝗼𝗻𝗶𝗮, 𝗙𝗿𝗮𝗻ț𝗮 ș𝗶 𝗖𝗼𝗿𝗲𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗦𝘂𝗱 𝗹𝗮 𝘂𝗻 𝗹𝗼𝗰. 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮 𝘂𝗻𝗱𝗲 𝗲𝘀𝘁𝗲?

𝗖𝗵𝗶𝗻𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗮𝘀𝘁ă𝘇𝗶 𝗰â𝘁 𝗦𝗨𝗔, 𝗚𝗲𝗿𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮, 𝗠𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗕𝗿𝗶𝘁𝗮𝗻𝗶𝗲, 𝗝𝗮𝗽𝗼𝗻𝗶𝗮, 𝗙𝗿𝗮𝗻ț𝗮 ș𝗶 𝗖𝗼𝗿𝗲𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗦𝘂𝗱 𝗹𝗮 𝘂𝗻 𝗹𝗼𝗰. 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮 𝘂𝗻𝗱𝗲 𝗲𝘀𝘁𝗲?

Cel mai recent raport Nature Index 2026 ar trebui să fie o lectură obligatorie pentru orice guvern, parlamentar, rector sau decident care vorbește despre viitorul României.

𝗗𝗮𝘁𝗲𝗹𝗲 𝘀𝘂𝗻𝘁 ș𝗼𝗰𝗮𝗻𝘁𝗲.

China nu doar că este lider mondial în cercetare. 

𝗖𝗵𝗶𝗻𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗮𝘀𝘁ă𝘇𝗶 𝗮𝗽𝗿𝗼𝘅𝗶𝗺𝗮𝘁𝗶𝘃 𝗰â𝘁 𝗦𝘁𝗮𝘁𝗲𝗹𝗲 𝗨𝗻𝗶𝘁𝗲, 𝗚𝗲𝗿𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮, 𝗠𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗕𝗿𝗶𝘁𝗮𝗻𝗶𝗲, 𝗝𝗮𝗽𝗼𝗻𝗶𝗮, 𝗙𝗿𝗮𝗻ț𝗮 ș𝗶 𝗖𝗼𝗿𝗲𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗦𝘂𝗱 𝗹𝗮 𝘂𝗻 𝗹𝗼𝗰 î𝗻 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮ț𝗶𝗶𝗹𝗲 ș𝘁𝗶𝗶𝗻ț𝗶𝗳𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗲 𝘃â𝗿𝗳 𝗺𝗼𝗻𝗶𝘁𝗼𝗿𝗶𝘇𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗡𝗮𝘁𝘂𝗿𝗲 𝗜𝗻𝗱𝗲𝘅.

Într-un singur an, China și-a crescut producția științifică cu peste 22%.

În același timp, multe state occidentale pierd teren. Statele Unite, Germania și Marea Britanie înregistrează scăderi relative, în timp ce Asia accelerează.

Dar poate cea mai importantă întrebare este alta:

𝐂𝐮𝐦 𝐚𝐮 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐬 𝐚𝐜𝐨𝐥𝐨?

Nu prin noroc.

China investește anual peste 𝟐,𝟓% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁 î𝐧 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 ș𝐢 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞

Coreea de Sud investește aproape 𝟓% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁

Japonia depășește 𝟑% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁

Statele Unite investesc peste 𝟑% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁

România?

𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚 𝐚𝐛𝐢𝐚 𝐝𝐞𝐩ăș𝐞ș𝐭𝐞 𝟎,𝟒–𝟎,𝟓% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁 din fonduri publice pentru cercetare și rămâne printre ultimele locuri din Uniunea Europeană la investițiile în cercetare și inovare.

Cu alte cuvinte, noi încercăm să concurăm cu state care investesc de șase, șapte sau chiar zece ori mai mult.

Și apoi ne întrebăm de ce nu avem suficiente brevete, de ce nu avem companii tehnologice globale, de ce tinerii cercetători pleacă și de ce importăm tehnologie în loc să o exportăm.

Cum să faci performanță mondială cu laboratoare subfinanțate?

Cum să atragi cercetători de top cu salarii și infrastructură inferioare?

Cum să concurezi cu universități care primesc miliarde de euro când tu te lupți pentru supraviețuire de la un proiect la altul?

Acolo cercetarea este politică de stat.

La noi, de prea multe ori, este doar discurs.

Acolo se construiesc laboratoare. La noi se scriu strategii care se schimbă de la un guvern la altul.

Acolo se atrag cercetători din întreaga lume. La noi continuăm să exportăm inteligență.

Acolo universitățile, institutele și companiile lucrează împreună. La noi colaborarea este încă excepția.

Să ne imaginăm pentru o clipă că România ar fi investit în ultimii 20 de ani măcar 2% din PIB în cercetare și inovare.

Am fi avut astăzi 𝐩𝐚𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐞.

Am fi avut 𝐦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭ă𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐚𝐭𝐫𝐚ș𝐢 î𝐧𝐚𝐩𝐨𝐢 î𝐧 ț𝐚𝐫ă.

Am fi avut 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐢 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞ș𝐭𝐢 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐧𝐢𝐜𝐞 î𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐢𝐠𝐞𝐧ță 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥ă, 𝐞𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞, 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐯𝐚𝐧𝐬𝐚𝐭𝐞, 𝐛𝐢𝐨𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐢𝐛𝐞𝐫𝐧𝐞𝐭𝐢𝐜ă.

Am fi avut 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢 ș𝐢 𝐬𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐢.

Am fi avut 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐮ț𝐢𝐧ă 𝐝𝐞𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧ță 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜ă 𝐝𝐞 𝐚𝐥ț𝐢𝐢.

Am fi avut 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭ă 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐜ă ș𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐜ă.

Dar nu este prea târziu.

Dacă România dorește cu adevărat să recupereze decalajul, trebuie să construiască o strategie națională de cercetare pe minimum 20 de ani și să investească prioritar în domeniile care vor defini economia viitorului:

🔹 energie și tehnologii energetice avansate;

🔹 inteligență artificială, calcul de înaltă performanță și centre de date;

🔹 securitate cibernetică și infrastructuri digitale;

🔹 materiale avansate și nanotehnologii;

🔹 biotehnologie, farmaceutică și medicină de frontieră;

🔹 tehnologii aerospațiale și observarea Pământului;

🔹 agricultură inteligentă și tehnologii alimentare;

🔹 robotică și automatizare industrială.

În paralel, România are nevoie de câteva măsuri simple, dar esențiale:

✔️ creșterea graduală a finanțării cercetării către 𝐦𝐢𝐧𝐢𝐦𝐮𝐦 𝟐% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁;

✔️ crearea unor 𝐩𝐨𝐥𝐢 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐢 𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢 ș𝐢 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢 care să conecteze universitățile cu industria;

✔️ programe dedicate 𝐫𝐞𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭ă𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐝𝐢𝐚𝐬𝐩𝐨𝐫𝐚;

✔️ 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐧ț𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐝𝐢𝐜𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥ă pentru laboratoare și infrastructuri mari de cercetare;

✔️ 𝐬𝐭𝐢𝐦𝐮𝐥𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞𝐬𝐜 î𝐧 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 ș𝐢 𝐢𝐧𝐨𝐯𝐚𝐫𝐞;

✔️ 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐞𝐜𝐨𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐞 𝐝𝐞 𝐭𝐢𝐩 𝐜𝐚𝐦𝐩𝐮𝐬 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜, unde cercetarea, educația și producția să funcționeze împreună.

Pentru că adevărul este simplu și incomod:

𝐍𝐢𝐜𝐢𝐨 ț𝐚𝐫ă 𝐧𝐮 𝐚 𝐝𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭 𝐛𝐨𝐠𝐚𝐭ă 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦.

Toate țările care au devenit puternice au investit masiv în educație, cercetare și inovare.

China a înțeles asta.

Coreea de Sud a înțeles asta.

Japonia a înțeles asta.

Israel a înțeles asta.

Germania a înțeles asta.

Întrebarea este dacă și România va înțelege înainte să mai pierdem încă două decenii.

Pentru că 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐚𝐩𝐚𝐫ț𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮𝐦𝐩ă𝐫ă 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞.

𝐕𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐚𝐩𝐚𝐫ț𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐨 𝐜𝐫𝐞𝐞𝐚𝐳ă.

Sursa:Nature Index 2026 Research Leaders rankings: are China’s East Asian neighbours keeping pace with it?

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Vezi viitorul. Înțelege lumina. Construiește profesia de mâine.

Vezi viitorul. Înțelege lumina. Construiește profesia de mâine.

Astăzi, mai mult ca oricând, lumea are nevoie de specialiști care înțeleg vederea, lumina și tehnologiile care ne schimbă viața. De la ochelari și lentile inteligente, până la lasere medicale, imagistică avansată și sisteme optice utilizate în industrie, cercetare și sănătate, totul începe cu aceeași știință fascinantă: optica.

Dacă îți dorești o profesie modernă, respectată și aflată în continuă dezvoltare, te invităm să descoperi Masterul de Optică și Optometrie din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași – Facultatea de Fizică.

Aici nu înveți doar teorie. Înveți să lucrezi cu lumină, cu laseri, cu sisteme optice moderne, cu echipamente utilizate în cabinete de oftalmologie, în laboratoare de cercetare și în companii care dezvoltă tehnologiile viitorului. Înveți elemente de fundament.

Ce vei dobândi?

🔹 Competențe în examinarea și evaluarea funcției vizuale;

🔹 Experiență practică în utilizarea aparaturii moderne de optometrie și oftalmologie;

🔹 Cunoștințe avansate despre lentile, materiale optice, imagistică și sisteme de formare a imaginii;

🔹 Pregătire în optică modernă, lasere, senzori și tehnologii de diagnostic;

🔹 Posibilitatea de a colabora cu medici oftalmologi, cercetători și companii din domeniul opticii și sănătății.

De ce acest master?

Pentru că vederea este unul dintre cele mai importante simțuri ale omului.

Pentru că populația îmbătrânește, iar nevoia de servicii optometrice crește constant.

Pentru că tehnologia opticii stă astăzi la baza medicinii moderne, a comunicațiilor, a industriei și a cercetării.

Pentru că specialiștii în optică și optometrie sunt tot mai căutați atât în România, cât și în Europa.

De ce la Facultatea de Fizică din Iași?

Pentru că vorbim despre o tradiție academică solidă, laboratoare performante, cercetare recunoscută internațional și profesori care formează generații de specialiști de zeci de ani.

Aici, lumina nu este doar un fenomen fizic. Este instrumentul prin care descoperim, măsurăm, diagnosticăm și inovăm.

Admitere 2025

● Înscriere și depunerea dosarelor: 13–18 iulie 2026 (online și fizic, în laboratorul de informatică – demisol)

● Informații complete: 

Admitere studii master – iulie 2026

Fizică – Admitere Masterat

📞 Coordonator program: Prof. univ. dr. habil. Silviu Gurlui

Nu este doar un master.

Este locul unde fizica întâlnește medicina. Unde lumina întâlnește cunoașterea. Unde pasiunea devine profesie.

Alege Masterul de Optică și Optometrie. Alege să vezi mai departe decât ceilalți

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - prezentare activitatea parlamentară din ultima săptămână, inițiativele legislative pe care le-am susținut și o serie de probleme importante de interes național și local.

Vă așteptăm luni, 15 iunie, în zona Prefecturii, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în apropierea Palatului Culturii.

 Astăzi am participat la conferința de presă organizată la sediul AUR Iași, alături de colegele mele, Senator Cristina Dumitrescu și Deputat Cristina Dascălu. Am prezentat activitatea parlamentară din ultima săptămână, inițiativele legislative pe care le-am susținut și o serie de probleme importante de interes național și local.

Au fost analizate teme precum securitatea României, procesul de învestire a noului Guvern, situația economică și socială a țării, precum și proiectele și inițiativele legislative promovate de parlamentarii AUR.

În intervenția mea am insistat asupra a patru subiecte.

Primul a fost legat de protestul anunțat pentru 17 iunie la București de către sindicatele și profesorii din învățământul preuniversitar și universitar. Zeci de mii de cadre didactice sunt așteptate în stradă, nemulțumite de schimbările permanente din sistem, de incertitudinile privind salarizarea, de modificările legislative succesive, de planurile-cadru și de lipsa unei direcții coerente pentru educație. În același timp, am adus în atenția publicului semnalele primite de la profesori din Iași privind creșterea tensiunilor din școli, cazurile de bullying, presiunile exercitate asupra profesorilor și elevilor și degradarea climatului educațional. Educația nu poate fi reformată prin improvizație și experimente continue.

A doua temă a fost cea a fostului combinat Fortus Iași. Fortus a fost unul dintre cele mai mari simboluri industriale ale Moldovei și ale României. Mii de oameni au lucrat aici, iar utilajele produse la Iași ajungeau în numeroase state ale lumii. Astăzi, dintr-un gigant industrial au rămas aproximativ 140 de hectare de teren și foarte multe întrebări fără răspuns. Aproximativ 61 de hectare au ajuns la stat, prin AAAS, urmând să fie transferate către Consiliul Județean Iași, iar aproximativ 30 de hectare au fost preluate de Primăria Iași încă din 2017. Cu toate acestea, după aproape un deceniu, nu există niciun proiect major care să fi transformat această zonă într-un nou pol industrial, tehnologic sau logistic. Guvernul a tergiversat ani de zile procedurile de transfer. Consiliul Județean a așteptat ani întregi finalizarea documentelor. Primăria deține terenuri importante fără să fi prezentat o strategie majoră de dezvoltare. În timp ce alte orașe transformă fostele platforme industriale în parcuri tehnologice și centre de investiții, la Iași continuăm să discutăm despre hârtii, avize și concesionări. Fortus este astăzi simbolul unei oportunități pierdute și al lipsei de viziune administrativă.

A treia temă a fost cea privind monumentul dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Alexandru Ioan Ghica. Am spus foarte clar că ultimul domnitor al Moldovei s-a întors acasă, însă acasă pare că nu mai este nimeni. De prea mult timp asistăm la dispute, amânări, controverse și lipsă de asumare din partea celor care ar trebui să găsească cea mai potrivită soluție. Nu vorbim despre o simplă statuie, ci despre memoria unei personalități care face parte din istoria Moldovei și a României.

Consider că este o lipsă de respect ca osemintele unei asemenea personalități să fie plimbate între diverse variante și scenarii, fără ca autoritățile să ajungă la o decizie clară și demnă. Un asemenea monument trebuie gândit cu responsabilitate, cu respect pentru istorie și cu consultarea specialiștilor în arhitectură, urbanism, patrimoniu și arte plastice. Am văzut și criticile formulate de artiști și oameni de cultură din Iași. Unele dintre acestea sunt legitime și trebuie ascultate. Un monument nu se amplasează oriunde și oricum. El trebuie să fie în armonie cu spațiul urban, cu perspectiva arhitecturală și cu simbolistica locului. La fel cum trebuie respectată valoarea viitorului monument dedicat lui Alexandru Ioan Ghica, trebuie respectate și monumentele deja existente, inclusiv statuia lui Ștefan cel Mare și ansamblul monumental din zona Palatului Culturii.

Nu cred că soluția este să aglomerăm aceeași zonă cu monumente amplasate fără o viziune urbanistică coerentă. Marile orașe europene își construiesc memoria istorică prin echilibru, prin respectarea perspectivelor și prin integrarea armonioasă a fiecărui monument în spațiul public. Același lucru trebuie să îl facem și la Iași.

Mesajul meu este simplu: Alexandru Ioan Ghica trebuie să aibă un loc al său, un loc demn, bine ales, respectat și pus în valoare așa cum se cuvine unui domnitor al Moldovei. După atâția ani, nu mai este nevoie de noi controverse și amânări. Este nevoie de responsabilitate, de decizie și de respect pentru istoria noastră.

A patra temă a fost situația Bulevardului Bucium. Pentru mii de ieșeni, Buciumul a devenit sinonim cu traficul infernal și cu șantierul permanent. Lucrările s-au extins, zonele afectate sunt tot mai mari, iar timpul petrecut în trafic continuă să crească. Ajungi să îmbătrânești în mașină până intri sau ieși din Iași spre Vaslui. Oamenii au nevoie de termene clare, de predictibilitate și de soluții reale, nu de explicații repetate la nesfârșit.

Totodată, am anunțat că începând de luni, 15 iunie, AUR Iași va începe o amplă campanie de dialog direct cu cetățenii în toate cartierele municipiului. Vom fi prezenți cu un cort în 15 puncte, zonele cele mai vizibile ale orașului pentru a discuta cu oamenii, pentru a prezenta programul nostru de guvernare, inițiativele legislative ale AUR și proiectele pe care le susținem pentru Iași.

Îi invităm pe toți cei care au probleme, propuneri, întrebări sau doresc să ne cunoască să vină să discutăm. Vom prelua sesizările cetățenilor și, acolo unde este necesar, le vom transforma în întrebări, interpelări și demersuri parlamentare către instituțiile competente.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Agresiune în școli, protejarea profesorilor și elevilor! Nivel de pregătire. Proteste la București - legea salarizării, OUG-uri care au impins învățământul spre haos.

 Agresiune în școli, protejarea profesorilor și elevilor! Nivel de pregătire. Proteste la București - legea salarizării, OUG-uri care au impins învățământul spre haous.

Este astăzi învățământul o fantomă care bântuie viitorul României?

Am avut astăzi o intervenție în Parlament în care am atras atenția asupra direcției greșite, păguboase și, în multe privințe, catastrofale spre care este împins sistemul românesc de învățământ. Nu vorbesc doar despre subfinanțare, despre lipsa unei strategii naționale coerente sau despre degradarea continuă a calității actului educațional. 

Vorbesc și prin vocea unui grup de profesori din Iași, cadre didactice cu experiență, care mi-au transmis o serie de observații și propuneri ce reflectă probleme reale întâlnite astăzi în școlile din întreaga țară. Iată 10 dintre ele:

1. Profesorii atrag atenția că primul pas pentru salvarea educației este respectarea legii și alocarea a 6% din PIB pentru învățământ. Fără resurse adecvate, orice reformă riscă să rămână doar un exercițiu birocratic, fără efecte concrete în sala de clasă.

2. Ei solicită o mai bună organizare a activităților școlare, finanțarea corespunzătoare a programelor educaționale și eliminarea suprapunerilor inutile care consumă timp și resurse fără a aduce beneficii reale elevilor.

3. Un semnal de alarmă major privește creșterea fenomenelor de violență, agresiune și bullying în școli. Cadrele didactice cer reguli clare, proceduri unitare și implicarea efectivă a instituțiilor statului pentru protejarea elevilor și profesorilor. Nu este normal ca responsabilitatea să fie pasată de la o instituție la alta în timp ce problemele se agravează.

4. Tot mai mulți profesori consideră că actuala programă trebuie corelată cu nevoile reale ale elevilor și cu cerințele pieței muncii. Nu toți copiii au aceleași aptitudini, iar sistemul trebuie să ofere atât rute teoretice, cât și profesionale, adaptate vocației și potențialului fiecăruia.

5. Profesorii solicită consolidarea parteneriatului dintre școală și familie. Educația nu poate funcționa fără implicarea părinților, iar responsabilitatea pentru parcursul școlar al copilului trebuie împărțită între familie, școală și comunitate.

6. De asemenea, este nevoie urgentă de mai mulți consilieri școlari și profesori de sprijin. Problemele emoționale, sociale și comportamentale ale elevilor sunt tot mai complexe și nu pot fi gestionate exclusiv de profesorul aflat la catedră.

7. Cadrele didactice cer restabilirea disciplinei și a respectului în școală, inclusiv prin reguli clare privind utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor și prin măsuri care să redea autoritatea actului educațional.

8. Profesorii atrag atenția și asupra claselor supradimensionate și a suprasolicitării personalului didactic. Clasele prea numeroase reduc calitatea actului educațional, iar profesorii au nevoie de condiții care să le permită să acorde atenția necesară fiecărui elev. De aceea, se propune limitarea numărului de elevi la maximum 20 în învățământul primar și 25 în învățământul gimnazial, precum și reducerea normei didactice de predare la 18 ore săptămânal.

9. Poate cel mai îngrijorător semnal este faptul că ajung în ciclul gimnazial copii care nu stăpânesc competențe fundamentale de citire, scriere și calcul. Profesorii atrag atenția asupra unei anomalii a sistemului actual: elevii pot repeta clasa a II-a și clasa a IV-a, însă nu și clasele I și III, tocmai etapele esențiale în care se formează deprinderile de bază. Din acest motiv, se propune reintroducerea posibilității repetării claselor I și III în situațiile în care elevul nu a dobândit competențele minime necesare. Repetenția nu trebuie privită ca o sancțiune, ci ca o măsură de recuperare și sprijin educațional. Nu este o rușine să mai parcurgi o dată materia atunci când ai nevoie; este însă o problemă gravă să promovăm copii care nu pot citi, scrie sau calcula la nivelul corespunzător vârstei lor.

10. Cadrele didactice solicită, totodată, acces gratuit la programe de formare profesională de calitate, libertatea de a alege cursurile pe care le urmează și un sistem care să valorifice experiența și performanța profesorilor, nu birocrația.

Aceste preocupări nu aparțin doar unui grup de profesori din Iași. Ele sunt împărtășite de tot mai multe cadre didactice și de organizațiile sindicale din învățământ, ajunse la limita suportabilității. 

Din acest motiv, săptămâna viitoare, pe 17 iunie, la București este anunțat un protest de amploare, la care sunt așteptați să participe zeci de mii de profesori din toate județele țării.

Am considerat că este datoria mea să aduc aceste probleme în atenția Parlamentului și a opiniei publice. Chiar dacă unele dintre propunerile formulate pot genera dezbateri, ele pornesc din experiența directă a celor aflați zi de zi în fața elevilor și nu pot fi ignorate.

Educația este cea mai importantă investiție într-o națiune. Dacă școala românească ajunge să fie doar o fantomă a valorilor, exigenței și performanței care au format generații întregi, atunci riscăm ca și viitorul României să devină o umbră a ceea ce ar putea fi.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Este astăzi învățământul o fantomă care bântuie viitorul României?

 Este astăzi învățământul o fantomă care bântuie viitorul României?

Am avut astăzi o intervenție în Parlament în care am atras atenția asupra direcției greșite, păguboase și, în multe privințe, catastrofale spre care este împins sistemul românesc de învățământ. Nu vorbesc doar despre subfinanțare, despre lipsa unei strategii naționale coerente sau despre degradarea continuă a calității actului educațional. 

Vorbesc și prin vocea unui grup de profesori din Iași, cadre didactice cu experiență, care mi-au transmis o serie de observații și propuneri ce reflectă probleme reale întâlnite astăzi în școlile din întreaga țară. Iată 10 dintre ele:

1. Profesorii atrag atenția că primul pas pentru salvarea educației este respectarea legii și alocarea a 6% din PIB pentru învățământ. Fără resurse adecvate, orice reformă riscă să rămână doar un exercițiu birocratic, fără efecte concrete în sala de clasă.

2. Ei solicită o mai bună organizare a activităților școlare, finanțarea corespunzătoare a programelor educaționale și eliminarea suprapunerilor inutile care consumă timp și resurse fără a aduce beneficii reale elevilor.

3. Un semnal de alarmă major privește creșterea fenomenelor de violență, agresiune și bullying în școli. Cadrele didactice cer reguli clare, proceduri unitare și implicarea efectivă a instituțiilor statului pentru protejarea elevilor și profesorilor. Nu este normal ca responsabilitatea să fie pasată de la o instituție la alta în timp ce problemele se agravează.

4. Tot mai mulți profesori consideră că actuala programă trebuie corelată cu nevoile reale ale elevilor și cu cerințele pieței muncii. Nu toți copiii au aceleași aptitudini, iar sistemul trebuie să ofere atât rute teoretice, cât și profesionale, adaptate vocației și potențialului fiecăruia.

5. Profesorii solicită consolidarea parteneriatului dintre școală și familie. Educația nu poate funcționa fără implicarea părinților, iar responsabilitatea pentru parcursul școlar al copilului trebuie împărțită între familie, școală și comunitate.

6. De asemenea, este nevoie urgentă de mai mulți consilieri școlari și profesori de sprijin. Problemele emoționale, sociale și comportamentale ale elevilor sunt tot mai complexe și nu pot fi gestionate exclusiv de profesorul aflat la catedră.

7. Cadrele didactice cer restabilirea disciplinei și a respectului în școală, inclusiv prin reguli clare privind utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor și prin măsuri care să redea autoritatea actului educațional.

8. Profesorii atrag atenția și asupra claselor supradimensionate și a suprasolicitării personalului didactic. Clasele prea numeroase reduc calitatea actului educațional, iar profesorii au nevoie de condiții care să le permită să acorde atenția necesară fiecărui elev. De aceea, se propune limitarea numărului de elevi la maximum 20 în învățământul primar și 25 în învățământul gimnazial, precum și reducerea normei didactice de predare la 18 ore săptămânal.

9. Poate cel mai îngrijorător semnal este faptul că ajung în ciclul gimnazial copii care nu stăpânesc competențe fundamentale de citire, scriere și calcul. Profesorii atrag atenția asupra unei anomalii a sistemului actual: elevii pot repeta clasa a II-a și clasa a IV-a, însă nu și clasele I și III, tocmai etapele esențiale în care se formează deprinderile de bază. Din acest motiv, se propune reintroducerea posibilității repetării claselor I și III în situațiile în care elevul nu a dobândit competențele minime necesare. Repetenția nu trebuie privită ca o sancțiune, ci ca o măsură de recuperare și sprijin educațional. Nu este o rușine să mai parcurgi o dată materia atunci când ai nevoie; este însă o problemă gravă să promovăm copii care nu pot citi, scrie sau calcula la nivelul corespunzător vârstei lor.

10. Cadrele didactice solicită, totodată, acces gratuit la programe de formare profesională de calitate, libertatea de a alege cursurile pe care le urmează și un sistem care să valorifice experiența și performanța profesorilor, nu birocrația.

Aceste preocupări nu aparțin doar unui grup de profesori din Iași. Ele sunt împărtășite de tot mai multe cadre didactice și de organizațiile sindicale din învățământ, ajunse la limita suportabilității. 

Din acest motiv, săptămâna viitoare, pe 17 iunie, la București este anunțat un protest de amploare, la care sunt așteptați să participe zeci de mii de profesori din toate județele țării.

Am considerat că este datoria mea să aduc aceste probleme în atenția Parlamentului și a opiniei publice. Chiar dacă unele dintre propunerile formulate pot genera dezbateri, ele pornesc din experiența directă a celor aflați zi de zi în fața elevilor și nu pot fi ignorate.

Educația este cea mai importantă investiție într-o națiune. Dacă școala românească ajunge să fie doar o fantomă a valorilor, exigenței și performanței care au format generații întregi, atunci riscăm ca și viitorul României să devină o umbră a ceea ce ar putea fi.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - susținerea bibliotecilor universitare din România, prin acordarea posibilității de a păstra și utiliza o parte mai mare din veniturile obținute din administrarea propriilor spații

 

Astăzi am votat pentru susținerea bibliotecilor universitare din România, prin acordarea posibilității de a păstra și utiliza o parte mai mare din veniturile obținute din administrarea propriilor spații. Este o măsură care poate contribui la modernizarea infrastructurii, extinderea colecțiilor, digitalizarea serviciilor și creșterea autonomiei financiare a unor instituții esențiale pentru educație și cercetare.

Bibliotecile universitare nu mai sunt de mult simple depozite de cărți. Ele reprezintă noduri de cunoaștere, acces la baze de date științifice, resurse digitale, arhive și instrumente indispensabile pentru formarea viitoarelor generații de specialiști și cercetători.

În același timp, consider că România are nevoie de o viziune mult mai ambițioasă. De aceea, am depus în Parlament inițiativa legislativă privind „Bibliotecile AUR”, un proiect care urmărește să asigure acces egal la cunoaștere pentru toți copiii, indiferent dacă locuiesc într-un mare centru universitar sau într-un sat izolat.

Propunem realizarea unei Platforme Naționale Integrate a Catalogului Bibliotecilor, care să conecteze bibliotecile școlare, comunale, orășenești, județene și universitare într-o singură rețea națională. Astfel, orice elev va putea identifica și solicita resurse disponibile oriunde în sistem.

Propunem norme clare pentru funcționarea bibliotecilor școlare, inclusiv soluții adaptate școlilor mici din mediul rural, prin biblioteci partajate, fracționate sau organizate în centre educaționale comune. În egală măsură, susținem dezvoltarea fondului de carte și accesul la resurse digitale moderne, platforme educaționale, publicații electronice și baze de date.

O țară care investește în biblioteci investește în inteligență, cultură și viitor. Iar accesul la cunoaștere nu trebuie să fie un privilegiu al marilor orașe, ci un drept real al fiecărui copil din România. 📚🇷🇴

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Nevoia de cercetare și rolul esențial al mediului academic

 

Rareori, în dezbaterile parlamentare asupra unei inițiative legislative, se vorbește cu adevărat despre nevoia de cercetare și despre rolul esențial al mediului academic în fundamentarea deciziilor publice. Astăzi am remarcat acest lucru și l-am evidențiat în intervenția mea.

Din păcate, de multe ori auzim discursuri despre inovare, cunoaștere și expertiză, însă în practică rigoarea științifică și fundamentarea bazată pe cercetare sunt mai puțin prezente decât se afirmă. Cercetarea nu trebuie invocată doar ca slogan, ci integrată real în procesul de elaborare a politicilor publice.

În domenii sensibile, precum securitatea cibernetică, consultarea și implicarea mediului academic, a institutelor de cercetare și a specialiștilor reprezintă un câștig pentru întreaga societate. Universitățile și cercetătorii pot aduce expertiză, analize independente și soluții validate științific, contribuind la adoptarea unor măsuri mai eficiente și mai bine adaptate realității.

Este, de altfel, un lucru firesc în multe state cu tradiție în cercetare și inovare, unde colaborarea dintre autorități, mediul academic și sectorul privat constituie o practică obișnuită și un factor important al dezvoltării.

Cred că România are nevoie de mai multă încredere în propriile universități, în cercetătorii săi și în capacitatea acestora de a contribui la rezolvarea problemelor reale ale societății. Atunci când deciziile sunt construite pe cunoaștere, expertiză și dialog, rezultatele sunt aproape întotdeauna mai bune. Deocamdată nu e cazul!

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - O imagine de ansamblu și o discuție matură despre viitorul acestor infrastructuri in toata România

Fortus este astăzi imaginea muribundă a industriei românești. Dar tocmai în această imagine apăsătoare se ascunde o întrebare uriașă: mai avem puterea să construim ceva nou sau ne mulțumim să privim cum dispare și ceea ce a mai rămas?

Poate că cea mai mare greșeală ar fi să privim Fortus doar prin ceea ce a fost. Eu cred că trebuie să-l privim prin ceea ce poate deveni.

Cândva, aici se turna oțel, se prelucrau piese uriașe și plecau spre țară și spre lume utilaje construite de mâinile și mintea oamenilor din Iași. Astăzi, lumea s-a schimbat. Dar nevoia de a produce, de a inventa și de a construi a rămas aceeași.

Poate că viitorul Fortus nu mai înseamnă utilaj greu. Poate înseamnă robotică. Poate înseamnă sisteme energetice. Poate înseamnă senzori, materiale noi, echipamente științifice, componente aerospațiale sau tehnologii pe care astăzi nici nu le bănuim.

Ceea ce știm însă cu siguranță este că un oraș care renunță la capacitatea de a produce renunță la o parte din viitorul său.

De aceea cred că trebuie o resuscitare de idei și efort susțiunt dublate de transpirație și rigoare despre ceea ce am putea numi „Fortus Viitor” – un proiect prin care una dintre cele mai importante platforme industriale ale Moldovei să primească o nouă șansă și un nou sens.

Nu am toate răspunsurile astăzi. Tocmai de aceea, în calitatea mea de parlamentar, voi solicita informații și puncte de vedere de la toate instituțiile statului care au avut sau au responsabilități în acest domeniu. Vreau să înțeleg situația juridică, economică și tehnică a fostei platforme Fortus, dar și să privesc problema la nivel național.

Fortus nu este un caz izolat. În întreaga țară există foste platforme industriale, construite cu efortul unor generații întregi, care astăzi se degradează, se fragmentează și își pierd treptat funcția economică. Avem nevoie de o imagine de ansamblu și de o discuție matură despre viitorul acestor infrastructuri.

După ce voi avea răspunsurile necesare și o evaluare serioasă a situației la nivel național, voi analiza și voi susține inițiativa legislativă cea mai potrivită pentru revitalizarea acestor mari platforme industriale și pentru readucerea lor în circuitul economic. 

Cred că nu mai putem să pierdem astfel de resurse, iar Iașul nu își permite să ignore potențialul extraordinar care încă există aici. Poate că Fortus nu mai poate fi ceea ce a fost. Dar sunt convins că poate deveni din nou ceva important pentru Iași, pentru Moldova și pentru România. Iar numele, brandul să fie dus mai departe.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Sădește o sămânță de curiozitate și deschizi porții!

Cred că cel mai important lucru pentru un dascăl și pentru un cercetător este ca, la ieșirea din sală, copiii sau auditorii să înceapă să reflecteze la cele auzite, să facă legături de cauzalitate, să caute răspunsuri și să-și pună, mai departe, întrebări.

Este unul dintre cele mai frumoase lucruri: să sădești o sămânță de curiozitate și să deschizi porți pentru cei care descoperă, poate pentru prima dată, efectul luminii, al materiei asupra luminii și invers, al transformărilor și grandorii naturii asupra noastră.

Și este, în același timp, una dintre cele mai grele misiuni: să exprimi în cuvinte simple legile fizicii, matematici superioare, modele sau simulări teribile, transformările naturii și munca a sute de ani de descoperiri și aplicații, pentru cei mici, care te urmăresc cu privirea, ascultă cu respirația tăiată și încearcă să înțeleagă lumea din jurul lor.

Așa mă simt mereu în mijlocul celor care caută cunoașterea: privilegiat să pot aprinde, fie și pentru o clipă, scânteia unei întrebări care poate schimba un destin.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Teme importante pentru România.

Astăzi, în cadrul conferinței de presă susținute de parlamentarii AUR Iași, am abordat mai multe teme importante pentru județul nostru și pentru România.

Colegii mei, Cristina Dumitrescu, Ciprian Paraschiv și Cristina Dascălu au prezentat aspecte privind activitatea parlamentară, proiectele AUR aflate în dezbatere, situația sistemului de învățământ, problemele sportului românesc, dar și teme de actualitate privind situația politică și economică a țării. Au fost exprimate îngrijorări legate de instabilitatea politică actuală, de modul în care este gestionat procesul de desemnare și susținere a noului prim-ministru, precum și de lipsa unei direcții clare pentru România într-o perioadă marcată de provocări economice și sociale importante. De asemenea, au fost ridicate semne de întrebare cu privire la modul de repartizare a unor fonduri europene și de securitate din cadrul programului SAFE, în condițiile în care transparența procesului de alocare este insuficientă, iar lipsa unor criterii clare și publice poate genera suspiciuni și neîncredere în rândul cetățenilor. Considerăm că orice fond public, cu atât mai mult unul strategic, trebuie administrat transparent, responsabil și în interesul României.

În ceea ce mă privește, am adus în atenție câteva subiecte care consider că merită o dezbatere serioasă. 

1. În primul rând, am discutat despre respingerea în Senat, prin votul PSD și PNL, a inițiativei AUR privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Consider că această decizie menține un sistem în care un primar poate ajunge să conducă o comunitate chiar și cu un sprijin redus raportat la numărul total al alegătorilor. Noi credem că administrația locală trebuie să beneficieze de cea mai largă reprezentativitate și legitimitate posibilă.

2. Am abordat apoi problema noilor planuri-cadru pentru învățământ, care urmează să fie implementate începând cu anul școlar viitor. Aceste modificări riscă să producă o nouă bulversare a sistemului educațional. Am semnalat lipsa unor studii de impact solide, insuficiența consultărilor cu mediul universitar, cu facultățile, cu Academia Română și cu specialiștii din domeniu. Elevii și profesorii nu trebuie transformați permanent în subiecți ai unor experimente administrative care generează incertitudine și tensiuni în sistem.

3. La nivel local, am atras atenția asupra fenomenului inundațiilor urbane care afectează tot mai frecvent străzile din municipiul Iași. Episoadele de ploi torențiale devin mai intense, iar cantitățile mari de apă cad într-un interval scurt de timp. În contextul urbanizării accelerate, al poluării și al extinderii suprafețelor betonate, aceste fenomene pot deveni și mai severe. Este necesară modernizarea sistemelor de drenaj, a canalizării pluviale și a infrastructurii de colectare a apelor pentru a preveni blocajele și pagubele produse de astfel de evenimente.

4. De asemenea, am prezentat rezultatele unor analize privind tasările diferențiate ale terenului în anumite zone ale municipiului Iași. Datele satelitare moderne permit monitorizarea cu mare precizie a mișcărilor verticale ale terenului. În unele zone se observă tasări reduse, de ordinul unui milimetru pe an, în timp ce în altele valorile sunt de câteva ori mai mari și pot conduce, în timp, la diferențe de ordinul centimetrilor. Analizele indică și influența perioadelor de secetă severă, precum cea din anul 2022, asupra comportamentului terenurilor, prin reducerea umidității din sol și accentuarea proceselor de contracție și tasare. Consider că municipiul Iași trebuie să dezvolte un program permanent de monitorizare a terenurilor și construcțiilor, în special pentru clădirile de patrimoniu, infrastructura critică și zonele cu dezvoltare urbană intensă. Este nevoie de implicarea geologilor, geotehnicienilor, hidrologilor și a tuturor specialiștilor relevanți pentru identificarea timpurie a riscurilor și adoptarea măsurilor preventive necesare.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Rolul cercetării în industria satelitară și de apărare națională

Am avut bucuria de a participa, la invitația organizatorilor, la Liceul Agricol din Huși, unde am susținut conferința „Rolul cercetării în industria satelitară și de apărare națională”, în fața unui public numeros format din elevi, profesori, părinți, bunici, cercetători și cadre universitare.

Am discutat despre lumină și radiație, despre fenomenele naturii, sateliți și planete, observatoare terestre și spațiale, rachete, sisteme de propulsie, laseri și aplicațiile acestora în tehnologiile moderne, despre cercetarea spațiului și a Terrei, despre structuri geologice, viața acvatică, monitorizarea mediului și importanța cunoașterii științifice în dezvoltarea societății.

Mesajul principal a fost că viitorul aparține celor care înțeleg, cercetează și creează. Educația, știința și cercetarea reprezintă fundamentul progresului unei națiuni și cheia independenței sale tehnologice.

M-a impresionat în mod deosebit școala pe care am vizitat-o. Am găsit săli de clasă îngrijite, o bibliotecă frumoasă și un mediu educațional care inspiră respect pentru învățătură și performanță. Am fost primit cu multă căldură de doamna director, de cadrele didactice și de întregul colectiv al școlii, cărora le mulțumesc pentru ospitalitate și pentru atmosfera deosebită.

Felicitări domnului profesor Vicu Merlan  pentru dedicarea și efortul depus în organizarea acestor întâlniri care apropie tinerii de știință, cercetare și marile provocări ale viitorului. Astfel de evenimente demonstrează că pasiunea pentru cunoaștere este vie și că România are tineri capabili să ducă mai departe performanța în educație, cercetare și tehnologie.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - necesitatea introducerii unor mecanisme prin care să putem evalua mai bine traseul profesional al absolvenților noștri și modul în care sistemul de educație răspunde nevoilor reale ale pieței muncii.

 

Am susținut necesitatea introducerii unor mecanisme prin care să putem evalua mai bine traseul profesional al absolvenților noștri și modul în care sistemul de educație răspunde nevoilor reale ale pieței muncii.

Consider că este normal să știm câți absolvenți se angajează, în ce domenii activează, dacă lucrează în specializarea pentru care s-au pregătit și în ce măsură programele educaționale produc competențele de care economia are nevoie. Un astfel de feedback este util pentru școli, universități, angajatori și autorități. El permite o ajustare continuă și inteligentă între cererea și oferta de pe piața muncii.

Totuși, există un risc major: să evaluăm valoarea unei specializări exclusiv prin prisma angajării imediate sau a câștigului financiar pe termen scurt.

Statul are obligația să privească dincolo de ciclurile economice de moment și să susțină acele domenii strategice care construiesc viitorul unei națiuni. Cercetarea fundamentală, fizica, matematica, chimia, biologia, geologia, domeniile aerospațiale, energia, patrimoniul cultural, istoria, diplomația sau alte specializări de vârf nu produc întotdeauna rezultate financiare rapide. Însă ele generează cunoaștere, inovație, securitate și dezvoltare pe termen lung.

Niciun stat puternic nu s-a dezvoltat exclusiv urmărind meseriile cele mai căutate ale momentului. Marile puteri au investit constant în educație, cercetare și domenii strategice, chiar și atunci când beneficiile nu erau imediat vizibile.

De aceea, susțin ideea unei evaluări obiective a impactului educației asupra pieței muncii. Avem nevoie de date, de analiză și de corecții acolo unde este necesar. Dar avem nevoie și de viziune. Educația nu trebuie să pregătească doar angajații de mâine. Educația trebuie să formeze oamenii care vor crea România de peste 20, 30 sau 50 de ani.

Piața muncii trebuie să influențeze educația, dar nu trebuie să o conducă integral. Dacă urmărim doar nevoile prezentului, riscăm să pierdem exact domeniile care vor defini viitorul.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui