Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările cu eticheta Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui. Afișați toate postările

marți, 22 septembrie 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Astăzi, la Camera Deputaților, am participat la dezbaterea dedicată răspunsului AUR la cele 10 priorități propuse de PSD, precum și situației PNRR și a fondurilor europene.




Astăzi, la Camera Deputaților, am participat la dezbaterea dedicată răspunsului AUR la cele 10 priorități propuse de PSD, precum și situației PNRR și a fondurilor europene.

Discuțiile au vizat probleme esențiale pentru România: refacerea sistemului energetic și valorificarea resurselor, securitatea națională și industria de apărare, reindustrializarea, disciplina bugetară, reforma statului, demografia, educația și cercetarea, agricultura, infrastructura și investițiile strategice.

Un punct important l-a reprezentat și bilanțul real al PNRR: obiective și jaloane neîndeplinite, întârzieri și efectele acestora asupra finanțelor publice. Am discutat, de asemenea, despre blocajele repetate în accesarea fondurilor europene și despre consecințele lor asupra economiei.

Pentru mine, câteva direcții rămân fundamentale: energie produsă și valorificată în România, cercetare și tehnologie românească, infrastructură strategică — inclusiv A7 și A8 pentru Moldova — și folosirea fondurilor europene pentru investiții care produc dezvoltare reală.

România are resurse, specialiști și capacitate. Trebuie să le punem împreună și să construim pe termen lung.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Astăzi, în Parlamentul României, am primit o delegație din Italia, reprezentând Asociația Spirit Românesc de la Roma. Delegația a fost primită de deputații Ramona Lovin, Silviu Gurlui și de senatorul Mircea Chelariu.


Astăzi, în Parlamentul României, am primit o delegație din Italia, reprezentând Asociația Spirit Românesc de la Roma. Delegația a fost primită de deputații Ramona Lovin,  Silviu Gurlui și de senatorul Mircea Chelariu.

Am avut discuții importante despre proiecte noi, unele dintre ele deja prinzând rădăcini, dedicate identității românești, limbii, portului, tradițiilor și istoriei noastre.

Există legături pe care timpul și distanțele nu le pot șterge. De aproape două milenii, istoria vorbește despre punți între aceste două spații, despre rădăcini care au lăsat urme adânci în limba, cultura și devenirea noastră.

Astăzi, aceste punți sunt duse mai departe de românii care trăiesc în Italia și care păstrează vie legătura cu țara, limba și identitatea românească.

Din această întâlnire se conturează proiecte concrete. Proiecte de identitate, de limbă și cultură, de port și istorie, prin care seva românească poate fi transmisă mai departe, către noile generații. 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

vineri, 18 septembrie 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Tisăul cere să nu fie uitat și ca România să nu mai fie condusă împotriva celor care o țin în picioare.

 

Azi am fost la Tisău, pe Valea Nișcovului. Satul care a dat numele comunei e cel mai vechi din zonă. Numele vine de la tisă — arborele dur din care se făceau odinioară lucrări fine. Aici stau Mănăstirea Ciolanu, cea mai veche așezare monahală din județul Buzău, Mănăstirea-cetate Bradu de la Haleș, Mănăstirea Barbu din Leiculești și biserica de piatră de pe Muchia Cetățuia. Oamenii au trăit din pădure, din var, din albine și din pământ.

Am mers aici în calitate de Deputat împreună cu parlamentarii AUR, membrii Consiliului Național de Conducere și colegii din organizațiile locale din localitate în localitate. Am vorbit cu foarte multă lume. Aducem alături de noi oameni hotărâți să-și apere comunitățile, valorile și țara în care trăiesc.

Nu au cerut "minuni"! Au cerut racordare la gaz (pentru că magistrala e aproape), canalizare, fonduri pentru pictura bisericii și sprijin pentru persoanele cu dizabilități. În același timp, sunt îngrijorați de ce se întâmplă la București: lipsa unei guvernări clare, impozitele și taxele care i-au doborât. Simt că plata vine tot de la ei, iar deciziile se iau departe, fără ei. Vor responsabilitate pentru clasa politică! M-au întrebat insistent: ne mai revenim? Când? Cât și cum ne vom valorifica resursele noastre mai bine și mai eficient? Teoretic avem de toate, practic avem tot mai puțin! Ce facem!?

Tisăul cere să nu fie uitat și ca România să nu mai fie condusă împotriva celor care o țin în picioare.

CC: Oprescu Marius Ion Vasile Doru

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

miercuri, 16 septembrie 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Armata României trebuie să fie pregătită pentru amenințările viitorului. Dar o țară care depinde de tehnologia altora ajunge să depindă și de deciziile altora. România trebuie să își construiască propria capacitate tehnologică de apărare și să își asigure mijloacele necesare pentru a-și proteja singură securitatea națională.


Silviu Octavian Gurlui - Coordonator Politic Subcomisia pentru Cercetare: 

,,Armata României trebuie să fie pregătită pentru amenințările viitorului. Dar o țară care depinde de tehnologia altora ajunge să depindă și de deciziile altora. România trebuie să își construiască propria capacitate tehnologică de apărare și să își asigure mijloacele necesare pentru a-și proteja singură securitatea națională.

Exercițiul BUREBISTA 26, desfășurat astăzi pe întreg teritoriul României, este necesar. Armata trebuie să se antreneze, să își testeze capacitatea de reacție și să fie pregătită pentru apărarea țării. Dar acest exercițiu ridică și o întrebare esențială: cât de pregătită tehnologic este România pentru amenințările de astăzi și pentru cele care urmează?

Ani la rând, fostele guverne PSD, PNL și USR au tratat cu întârziere problemele cercetării și industriei naționale de apărare. Cercetarea românească a fost subfinanțată, industria și-a pierdut capacități, iar programele de înzestrare au fost amânate. România a ajuns astfel să recupereze decalajele prin achiziții masive din exterior. Astăzi alocăm mai mulți bani pentru apărare, ceea ce este necesar, dar nu este suficient să cumpărăm.

Natura conflictelor se schimbă rapid. Drone mici și ieftine pot zbura la joasă altitudine și pot fi lansate în roiuri, din zeci sau chiar sute de direcții. Navigația poate fi bruiată, comunicațiile pot fi perturbate, iar inteligența artificială este deja folosită pentru detectarea, clasificarea și urmărirea automată a țintelor.

În această realitate, puterea militară nu mai înseamnă doar avioane, tancuri și rachete. Înseamnă capacitatea de a detecta rapid amenințarea, de a procesa informația, de a lua decizii în timp real și de a răspunde eficient. România are nevoie, prin urmare, nu doar de echipamente moderne cumpărate din exterior, ci și de propria capacitate de cercetare, dezvoltare și producție tehnologică în domeniul apărării.

Puterea militară depinde tot mai mult de inteligență și tehnologie: de capacitatea de a detecta primul o amenințare, de a integra date provenite de la radare și senzori optici, termici, radio sau acustici, de a procesa informația în timp real și de a interveni înainte ca amenințarea să lovească.

România cumpără sisteme moderne de apărare. Întrebarea strategică este: cât din tehnologia de care avem nevoie este dezvoltată și produsă în România?

Noi, partidul AUR, susținem că securitatea națională nu poate fi construită doar prin importuri. România trebuie să investească decisiv în radare, fotonică, senzori, inteligență artificială, microelectronică, comunicații reziliente, război electronic, sisteme autonome și tehnologii anti-dronă.

În același timp, universitățile, institutele de cercetare, industria de apărare, companiile private și Armata trebuie aduse în același circuit: cercetare, prototipare, testare și producție.

Nu putem accepta la nesfârșit modelul în care cercetătorul român dezvoltă ideea, altă țară o transformă în produs, iar România cumpără apoi tehnologia cu bani publici.

Trebuie să închidem acest cerc. Fiecare miliard investit în apărare trebuie să lase în România mai mult decât echipamente: trebuie să lase cunoaștere, tehnologie, capacitate industrială și locuri de muncă înalt calificate.

Aceasta este viziunea AUR: o Armată puternică și modernă, susținută de cercetare performantă și de o industrie națională capabilă să dezvolte și să producă tehnologiile de care România are nevoie pentru propria securitate.

Pentru că securitatea României de mâine se construiește prin ceea ce cercetăm, dezvoltăm și producem în România astăzi!''

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

luni, 14 septembrie 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - despre drama Fortusului I

 

Prima parte a reportajului meu de mai jos este despre drama Fortusului – acolo se fabricau piese unicat în Europa, de la componente grele pentru utilaje industriale până la piese speciale pentru industrie – colosul industrial prăbușit, simbol al potențialului industrial ratat și al oamenilor lăsați atunci pe drumuri dar și a Iașului de astăzi după ce în ultimii ani s-a pierdut finanțarea PNRR pentru parcuri industriale. Apoi intervine propunerea ZRT – Zona Roșie Tehnologică, ecosistemul tehnologiei de mâine, legat de Iași prin Metris, metroul suprateran care poate uni această zonă cu autostrada A8.

O imagine de ansamblu și o discuție matură despre viitorul acestor infrastructuri in toata România

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

joi, 27 august 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - NEPAL. FILMUL UNEI CATASTROFE

 NEPAL. FILMUL UNEI CATASTROFE

Încerc să reconstruiesc, pas cu pas, ceea ce s-a întâmplat înainte și în timpul catastrofei din Himalaya. Este o ipoteză fizică de lucru, construită din observațiile disponibile și din mecanisme fizice cunoscute.

Cu una-două zile înaintea prăbușirii, în zona ghețarului s-ar fi înregistrat precipitații abundente, aparent și neobișnuit de calde pentru aceste altitudini. Asta a însemnat un volum foarte mare de apă ajuns într-un timp scurt pe suprafața ghețarilor.

Precipitațiile au putut produce și saturația progresivă a stratului de zăpadă cu apă. La început, o parte din apă este reținută între cristalele de zăpadă. Pe măsură ce stratul se apropie de saturație, excesul începe să se dreneze gravitațional spre gheața de dedesubt, fisuri și crevase. Zăpada poate funcționa astfel, pentru un timp, ca un rezervor, după care apa începe să fie eliberată mai rapid.

Mai există însă un factor.

Himalaya se află între marile regiuni poluate ale Indiei și Chinei. Funinginea provenită din poluare și arderi, împreună cu praful transportat pe distanțe mari, ajung până la altitudinile marilor ghețari.

Acest lucru a fost măsurat. Profile LIDAR realizate în Himalaya au identificat un maxim al concentrației particulelor atmosferice în jurul altitudinii de 4.300 m și straturi importante de particule până spre 5.000 m.

Precipitațiile pot aduce o parte din această funingine și din acest praf direct pe zăpadă și gheață.

Urmează un mecanism fizic simplu: suprafața se întunecă, reflectivitatea scade, este absorbită mai multă energie solară, suprafața se încălzește și topirea se intensifică.

Din estimarea energetică pe care am făcut-o, această scădere a reflectivității poate însemna, în condiții favorabile, încă aproximativ 6–7 litri de apă pe fiecare metru pătrat într-o singură zi.

Această apă se adaugă volumului mult mai mare provenit din precipitațiile precedente.

Și aici apare unul dintre cele mai interesante indicii.

Pe 25 august, imaginile satelitare arată ghețarii din zonă încă acoperiți într-o proporție importantă cu zăpadă. În dimineața zilei de 26 august, înaintea prăbușirii, o cantitate mare din această zăpadă dispăruse, lăsând expusă gheața.

În aproximativ 24 de ore, suprafața glaciară se modificase spectaculos.

Unde s-a dus toată această apă?

O parte s-a scurs la suprafață. O altă parte poate să fi pătruns prin crevase și fisuri adânc în corpul ghețarului.

Dacă apa ajunge într-o fractură preexistentă sau spre contactul dintre gheață și substratul stâncos, presiunea apei poate crește, rezistența mecanică poate scădea, iar alunecarea poate fi favorizată.

Nu este necesar ca apa să topească baza întregului ghețar. Este suficient să găsească o zonă critică de slăbiciune, să o alimenteze și să favorizeze propagarea unei fracturi.

Iar efectul nu trebuie să fie instantaneu. Între episodul de precipitații și cedare pot trece ore sau chiar una-două zile, timp în care apa pătrunde, stratul de zăpadă se saturează și se drenează, presiunile se redistribuie, iar fracturile evoluează.

În dimineața zilei de 26 august, pragul critic este depășit.

Aproape două treimi din corpul ghețarului se desprind. O suprafață de ordinul a 200.000 m² pornește la vale de la aproximativ 5.200 m altitudine.

Urmează o coborâre de aproximativ 1.200 m.

Milioanele de tone de gheață și rocă accelerează gravitațional și ating viteze de ordinul sutelor de kilometri pe oră.

Energia pusă în joc este uriașă, comparabilă, ca ordin de mărime, cu energia eliberată de câteva bombe de la Hiroshima.

Doar o fracțiune din această energie se transferă în scoarța terestră, dar este suficientă pentru a produce un semnal seismic echivalent cu un eveniment de magnitudine aproximativ 5,2.

Cu alte cuvinte, nu un cutremur a declanșat prăbușirea. Prăbușirea însăși a făcut Pământul să vibreze.

Masa gigantică ajunge în vale. Din acest moment, nu mai vorbim doar despre o avalanșă de gheață.

Apa se amestecă violent cu gheața fragmentată, rocile și sedimentele smulse de pe versant și din albia râului. Se formează o curgere densă multifazică – apă, gheață, rocă și sedimente.

Această masă se comportă diferit de apa unui râu obișnuit. Poate transporta blocuri mari, erodează violent albia și malurile și își poate crește volumul prin antrenarea continuă de material.

În același timp, materialul prăbușit poate bloca temporar cursul apei, formând un baraj natural instabil.

Apa se acumulează.

Barajul cedează.

Amestecul de apă, gheață, rocă și sedimente pornește violent în aval. Avalanșa glaciară se transformă într-o viitură devastatoare, capabilă să măture infrastructura întâlnită în cale.

Valuri de până la 9 metri au spulberat totul în calea lor!

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

marți, 25 august 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - NU VOI SUSȚINE LEGEA SALARIZĂRII ÎN ACEASTĂ FORMĂ! NEDREPTĂȚILE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT SE REGĂSESC ȘI ÎN CULTURĂ!


NU VOI SUSȚINE LEGEA SALARIZĂRII ÎN ACEASTĂ FORMĂ! NEDREPTĂȚILE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT SE REGĂSESC ȘI ÎN CULTURĂ! 

Am spus deja foarte clar că nu voi susține noua Lege a salarizării în forma actuală din cauza inechităților pe care le produce în Învățământ.

Am analizat însă și situația din Cultură, inclusiv argumentele și grilele transmise de reprezentanții angajaților din muzee.

Nici aici lucrurile nu sunt în regulă.

Legea trebuia să aducă echitate, predictibilitate și o ierarhizare corectă a muncii în sistemul public. În schimb, constatăm că specialiști cu studii superioare, experiență de zeci de ani și responsabilități profesionale uriașe sunt din nou poziționați necorespunzător.

Ce se întâmplă în muzee?

Vorbim despre muzeografi, conservatori, restauratori, arheologi, istorici, curatori și alți specialiști. Mulți au masterate, doctorate, specializări și atestări profesionale. Ei fac cercetare, documentează, conservă și restaurează patrimoniul național, construiesc expoziții și desfășoară activități educaționale.

Responsabilitatea lor este enormă. Lucrează cu bunuri culturale unice și, uneori, inestimabile. O eroare în conservarea, restaurarea, manipularea sau transportul unui asemenea bun poate produce o pierdere ireversibilă.

Cu toate acestea, în grila analizată, specialistul grad IA dintr-un muzeu de importanță națională este poziționat la un coeficient de aproximativ 2,15, iar specialistul IA din celelalte muzee la aproximativ 1,87.

Inechitatea începe chiar de la debutul profesional: aproximativ 1,75 pentru specialistul debutant dintr-un muzeu de importanță națională și 1,52 în celelalte muzee, în timp ce pentru profesorul debutant cu studii superioare este indicat coeficientul 1,90.

Mai apare însă o problemă pe care nu avem voie să o ascundem în spatele coeficienților.

Au crescut unii coeficienți, dar a scăzut valoarea de referință!

Salariul de bază rezultă din:

COEFICIENT × VALOAREA DE REFERINȚĂ

Valoarea de referință a fost redusă de la 4.325 de lei în varianta inițială la 4.000 de lei în ultima variantă.

Asta înseamnă o reducere de aproximativ 7,5% a valorii de referință.

Prin urmare, nu este suficient să ni se spună că un coeficient a fost mărit. Trebuie să vedem ce salariu rezultă efectiv după înmulțirea coeficientului cu noua valoare de referință.

Nu poți să dai puțin prin coeficient și să iei înapoi prin valoarea de referință, iar la final să numești asta reformă salarială.

În plus, rămâne o diferență greu de justificat între funcțiile de conducere și personalul de specialitate din muzee. Dacă se urmărește echitatea, aceasta trebuie să existe pentru întreaga instituție, nu numai la vârful ei.

Ce voi susține prin amendament

Soluția nu este acordarea unui spor temporar și nici o majorare cosmetică a câtorva coeficienți.

Susțin corelarea coeficienților personalului de specialitate din muzee cu cei ai funcțiilor didactice comparabile din Educație, în funcție de criterii obiective: nivelul studiilor, vechime și experiență profesională, grad profesional, complexitatea activității, autonomia decizională și responsabilitatea.

Pentru specialistul din muzeu, grad IA, cu peste 25 de ani vechime, poziționarea trebuie făcută cel puțin la nivelul profesorului cu studii superioare, grad didactic I și vechime comparabilă.

Iar corectarea trebuie făcută pe întreaga scară profesională, de la debutant până la gradul IA, astfel încât discriminarea salarială să nu înceapă din prima zi de muncă.

Nu spun că muzeograful este profesor. Sunt profesii diferite. Dar atunci când nivelul studiilor, complexitatea, experiența și responsabilitatea sunt comparabile, munca de valoare comparabilă trebuie remunerată echitabil.

Există și modele europene pentru această abordare. În Franța, de exemplu, specialiștii superiori în patrimoniu sunt încadrați în corpuri profesionale de categorie A, iar nivelurile lor de salarizare se suprapun substanțial cu cele ale corpului profesoral. Profesiile sunt distincte, dar pregătirea și responsabilitatea sunt recunoscute corespunzător.

Și încă ceva: sporurile nu pot repara o grilă construită greșit. Dacă salariul de bază este poziționat incorect, un spor condiționat, variabil și dependent de buget nu elimină inechitatea.

Nu voi vota o Lege a salarizării care nedreptățește Învățământul și nu voi vota o lege care menține specialiștii din Cultură într-o poziție salarială nejustificat de joasă.

Legea salarizării trebuie să respecte aceeași regulă pentru toți: pregătirea, munca, experiența și responsabilitatea trebuie recunoscute corect în salariul de bază.

În Parlament voi susține amendamentele necesare pentru corectarea acestor inechități. Dar eu sper ca această lege sa nu fie votată așa cum este acum. Este o mare greșeală și o eroare mare să o implementăm astfel.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Așadar, mesajul AUR către celelalte partide parlamentare este unul clar: nu amânați o greșeală făcută în 2023! Corectați-o și renunțați la admiterea separată și păstrați un sistem național, unitar și transparent pentru toți copiii României


Discuțiile din ultimele zile privind amânarea concursului separat de admitere la liceu confirmă, în sfârșit, avertismentele pe care AUR le-a formulat încă de la adoptarea Legii învățământului preuniversitar din 2023. Atunci, AUR s-a opus introducerii excepției prin care liceele cu cerere mare primesc posibilitatea de a organiza propriul concurs pentru o parte dintre locuri.

Astăzi, chiar reprezentanți ai partidelor care au susținut legea încep să admită problemele și propun amânarea aplicării prevederii.

AUR consideră că simpla amânare nu rezolvă problema, tocmai de aceea în Comisia pentru Învățământ din Camera Deputaților am susținut abrogarea acestei prevederi. O greșeală nu devine o idee bună dacă o aplicăm peste doi sau patru ani.

Trebuie să revenim la întrebarea elementară pe care am pus-o de la început: de ce să stricăm ceva ce funcționează?

România are nevoie de un sistem național de admitere la liceu, cu reguli unitare și aceleași garanții pentru fiecare copil, indiferent dacă dă examenul la București, Iași, Cluj, Timișoara sau într-un oraș mai mic. Evaluarea Națională poate fi îmbunătățită, dar avantajul fundamental al sistemului este tocmai caracterul său unitar: elevii concurează după reguli comune, într-un cadru stabilit la nivel național.

Nu avem nevoie de o competiție între PSD, PNL și USR pentru cine amână mai mult aplicarea unei prevederi pe care tot ei au susținut-o. Avem nevoie să recunoaștem că mecanismul a fost greșit construit și să îl eliminăm înainte de a transforma o generație de elevi într-un experiment.

AUR va susține renunțarea la excepția privind concursurile separate organizate de licee și păstrarea unei admiteri naționale unitare. Dacă Evaluarea Națională are deficiențe, să le corectăm, iar dacă trebuie să evaluăm mai bine competențele elevilor, atunci să discutăm despre îmbunătățirea probelor, dar răspunsul nu este să avem reguli diferite de admitere de la un liceu la altul.

Admiterea la liceu trebuie să ofere fiecărui copil certitudinea că nota, munca și pregătirea sa decid unde ajunge, nu liceul la care aplică, comisia în fața căreia nimerește sau regulile stabilite local.

Așadar, mesajul AUR către celelalte partide parlamentare este unul clar: nu amânați o greșeală făcută în 2023! Corectați-o și renunțați la admiterea separată și păstrați un sistem național, unitar și transparent pentru toți copiii României

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

vineri, 21 august 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - ÎN FORMA ACTUALĂ, NU VOI SUSȚINE NOUA LEGE A SALARIZĂRII!

ÎN FORMA ACTUALĂ, NU VOI SUSȚINE NOUA LEGE A SALARIZĂRII!

Astăzi, cele trei mari federații sindicale din Educație au transmis un semnal de alarmă privind noul proiect al legii salarizării și au cerut partidelor parlamentare să nu îl voteze în forma actuală.

Am analizat această problemă atât din perspectiva unui om care lucrează de 30 de ani în Educație, cât și din cea de deputat AUR de Iași.

Și spun limpede: în forma actuală, nu voi susține această lege.

Nu este vorba doar despre salariul unui profesor de astăzi. Este vorba despre locul pe care statul român decide să îl acorde profesorului în societate pentru următorii ani.

După greva generală din 2023, statul român și-a asumat oficial o reașezare a salarizării în Educație. Au existat angajamente, acte normative și o promisiune foarte clară: profesia didactică trebuie să redevină atractivă, iar experiența și evoluția profesională trebuie recompensate corespunzător.

Nu putem șterge acum cu buretele aceste angajamente.

Noua grilă ridică probleme serioase. Un profesor debutant este poziționat la coeficientul 1,90, iar un profesor cu gradul I și peste 25 de ani vechime la 2,42. Dincolo de cifre, întrebarea esențială este alta:

Cum convingem un absolvent foarte bun să aleagă școala sau universitatea și să rămână acolo?

Iar dacă după 25 sau 30 de ani de muncă, pregătire continuă, examene și responsabilitate față de generații întregi diferența față de începutul carierei rămâne atât de mică, ce perspectivă profesională îi oferim?

Problema devine cu atât mai gravă cu cât sistemul se confruntă deja cu o lipsă tot mai mare de personal calificat. Federațiile sindicale vorbesc despre aproximativ 6.300 de cadre didactice fără studiile corespunzătoare postului și peste 150.000 de elevi afectați.

Aceste cifre trebuie lămurite oficial de Ministerul Educației, dar semnalul este extrem de serios.

De 30 de ani sunt în universitate și știu ce înseamnă să formezi un tânăr, să construiești un laborator, să faci cercetare, să pregătești studenți și doctoranzi și să încerci să îi convingi pe cei foarte buni să rămână în România.

Nu poți construi o țară performantă dacă îi ceri profesorului performanță, dar îi oferi permanent incertitudine.

Cer respectarea angajamentelor statului român și o grilă salarială construită rațional, care să țină seama de pregătire, experiență, performanță și responsabilitate.

De aceea, în calitate de deputat AUR de Iași, solicit Guvernului să reanalizeze proiectul înainte de a-l trimite Parlamentului și să poarte o negociere reală cu reprezentanții Educației.

Iar dacă proiectul va ajunge în Parlament fără corectarea acestor probleme, poziția mea este deja stabilită:

În forma actuală, nu voi susține această lege.

România poate economisi din multe locuri.

Dar nu putem face economie de la viitorul copiilor noștri.

Silviu Gurlui

Profesor universitar

Deputat AUR de Iași

luni, 17 august 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Cu profundă tristețe anunț plecarea dintre noi a prietenului meu, dr. fiz. Marius-Ioan Piso – un mare om de știință, un vizionar și unul dintre vârfurile de lance ale cercetării spațiale și industriei aerospațiale românești.

 

Cu profundă tristețe anunț plecarea dintre noi a prietenului meu, dr. fiz. Marius-Ioan Piso – un mare om de știință, un vizionar și unul dintre vârfurile de lance ale cercetării spațiale și industriei aerospațiale românești.

Fost președinte și director executiv al Agenției Spațiale Române, Marius Piso a avut un rol fundamental în dezvoltarea programului spațial național și în aderarea României la Agenția Spațială Europeană. A purtat numele țării noastre cu demnitate și autoritate în cele mai înalte foruri științifice internaționale.

A fost vicepreședinte al Academiei Internaționale de Astronautică și al Boardului său de conducere, ales pentru mandatele 2019–2021, 2021–2023 și 2023–2025, fiind reales pentru perioada 2025–2027. A coordonat publicațiile și comunicarea IAA, a fost președintele Consiliului revistei „Acta Astronautica”, șeful delegației IAA la Organizația Națiunilor Unite și reprezentantul Academiei în Comitetul ONU pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului Extraatmosferic – UN-COPUOS.

Dincolo de toate aceste funcții și recunoașteri internaționale, rămâne omul pe care l-am cunoscut și prețuit: o minte strălucită, un caracter puternic, un prieten generos și un român care a crezut în capacitatea țării sale de a privi și de a ajunge tot mai sus.

România pierde un reper. Știința pierde un vizionar. Eu pierd un prieten.

Condoleanțe familiei, colegilor și tuturor celor care l-au cunoscut și l-au prețuit.

Drum lin printre stele, dragă Marius!

Dumnezeu să te odihnească în pace!

Este incredibil să scriu aceste rânduri. Incredibil.

Marius-Ioan Piso

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

vineri, 14 august 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - SĂBĂOANI – DE O SĂPTĂMÂNĂ, PESTE 10.000 DE OAMENI TRĂIESC O CRIZĂ SEVERĂ DE APĂ

 

SĂBĂOANI – DE O SĂPTĂMÂNĂ, PESTE 10.000 DE OAMENI TRĂIESC O CRIZĂ SEVERĂ DE APĂ

La aproximativ patru kilometri de limita cu județul Iași, în zona Butea–Miclăușeni, Săbăoani, cea mai mare comună din județul Neamț, cu 10.619 locuitori, trăiește o adevărată dramă. De vinerea trecută, 7 august, oamenii nu mai beneficiază de o alimentare normală cu apă. În numeroase gospodării, robinetele au rămas complet uscate.

Noi am primit numeroase sesizări din partea locuitorilor comunei Săbăoani. Sunt familii cu copii, persoane în vârstă și bolnavi care caută zilnic apă pentru băut, pentru pregătirea hranei și pentru igiena elementară.

Comuna se află administrativ în județul Neamț iar drama acestor oameni nu poate fi ignorată. Situația este cunoscută și monitorizată îndeaproape de conducerea AUR Neamț și Iași. Împreună cu colegii noștri căutăm și susținem soluțiile necesare la toate nivelurile: în Consiliul Local Săbăoani, în Consiliul Județean Neamț și în Parlamentul României.

Criza a început oficial vineri, 7 august, când APA SERV a anunțat furnizarea apei numai între orele 06:00–10:00 și 18:00–22:00, ca urmare a diminuării rezervelor comunicate de APAVITAL Iași. În realitate, din cauza debitului și a presiunii reduse, în numeroase gospodării apa nu a ajuns nici în intervalele anunțate. Din 8 august au urmat, zi după zi, întreruperi de până la 23 de ore.

Ultimele informații ale Primăriei arată că în stația de înmagazinare se strânseseră aproximativ 160 de metri cubi de apă, deși pentru reluarea distribuției fusese indicat un minimum de 400 de metri cubi. Raportați la populația comunei, cei 160 de metri cubi înseamnă aproximativ 15 litri pentru fiecare locuitor, înainte de pierderile din rețea. Pompa montată la stația de clorinare a adus doar aproximativ 10 metri cubi, iar apa din magistrala Timișești continuă să vină cu debit și presiune reduse.

În același timp, s-a refăcut, în regim de urgență, legătura cu vechea captare Pildești–Simionești. Documentele oficiale APA SERV arată însă că stația de repompare Săbăoani poate fi alimentată atât din captarea Pildești–Simionești, cât și din aducțiunea APAVITAL. Trebuie explicat de ce această a doua sursă nu era pregătită să intre imediat în funcțiune și de ce racordarea, aerisirea și ridicarea presiunii se fac abia în timpul crizei.

Vulnerabilitățile sunt cunoscute de cel puțin 12 ani. Master Planul din 2014 recomanda pentru Săbăoani construirea unui rezervor nou, reabilitarea stației de pompare, realizarea conductei Pildești–Săbăoani și extinderea rețelei.

În 2022 au fost aprobate un rezervor nou de 200 de metri cubi și o stație de clorinare în Săbăoani, precum și o gospodărie de apă cu rezervor de 200 de metri cubi, stație de pompare și clorinare în Traian. În 2023, APAVITAL a anunțat un contract de 172,9 milioane de lei, cu o conductă de aducțiune de peste 31 de kilometri și investiții care ar trebui să deservească și Săbăoani. În august și septembrie 2024 au existat din nou restricții prelungite, iar în iunie 2026 conducta principală a fost relocată pentru lucrările la Autostrada A7.

Pentru toate aceste investiții trebuie prezentate stadiul fizic real, lucrările recepționate, sumele cheltuite și rezultatele probelor hidraulice.

Nici consumul ridicat nu poate fi invocat fără un bilanț local complet. Consumul excesiv poate agrava situația, dar trebuie să știm câtă apă intră în sistem, cât ajunge în rezervoare, cât este distribuit, cât este facturat și cât se pierde.

Raportul ANRSC pentru întregul operator APA SERV ar indica, pentru anul 2025, pierderi fizice pe rețelele de transport și distribuție de 50,49%, iar apa care nu aduce venituri ar reprezinta 61,65% din cantitatea intrată în sistem. Aceste valori sunt raportate la nivelul întregii companii, nu doar pentru Săbăoani, motiv pentru care este necesar un audit și un bilanț separat pentru această comună.

Cele zece bazine de câte 1.000 de litri amplasate de Primărie înseamnă numai 10 metri cubi la fiecare realimentare, adică mai puțin de un litru pentru fiecare locuitor. În plus, apa distribuită nu este potabilă. Este o măsură de urgență necesară, dar insuficientă pentru o comunitate atât de mare.

Anunțăm public că AUR Neamț și Iași am început să transmitem solicitări oficiale către APAVITAL Iași, APA SERV Neamț, Primăria Săbăoani, Consiliul Județean Neamț, ADI Aqua Neamț, Prefectură, DSP, ANRSC și Apele Române.

Vom solicita debitele măsurate în litri pe secundă și presiunile în bari la punctele de predare, nivelul rezervoarelor, bilanțul intrări–ieșiri, pierderile locale, consumurile facturate, starea pompelor, situația captării Pildești–Simionești, stadiul investițiilor aprobate începând din 2014 și rezultatele probelor efectuate după relocarea conductei pentru Autostrada A7.

În regim de urgență trebuie asigurată apă potabilă, inclusiv prin cisterne și distribuție îmbuteliată, cu prioritate pentru persoanele vulnerabile. Alimentarea din cele două surse trebuie pusă efectiv în funcțiune, iar după umplerea rețelei sunt obligatorii spălarea, dezinfecția și analizele de laborator.

Pe termen mediu sunt necesare rezervoare dimensionate pentru populația actuală, pompe și conducte reabilitate, monitorizarea permanentă a debitelor și presiunilor, sectorizarea rețelei și identificarea rapidă a pierderilor.

Apa poate reveni la robinete, dar, dacă infrastructura și modul de administrare rămân neschimbate, criza se va repeta. Oamenii din Săbăoani au nevoie acum de apă potabilă, de răspunsuri bazate pe măsurători și de termene precise pentru fiecare lucrare.

Toate interpelările noastre parlamentare către toate instituțiile enumerate, răspunsurile și demersurile începute vor fi comunicate populației.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

joi, 13 august 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - 100 de zile de interimat. România nu poate rămâne într-un vid de putere executivă.

100 de zile de interimat. România nu poate rămâne într-un vid de putere executivă. La 100 de zile de la retragerea încrederii Parlamentului, România continuă să fie administrată de un guvern interimar, lipsit de mandat deplin. Negocierile politice prelungite nu au generat o majoritate stabilă, iar provizoratul prelungit erodează predictibilitatea, capacitatea de guvernare și încrederea publică în instituții.

Constituția atribuie Președintelui României un rol esențial în desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru. Modul în care această atribuție a fost exercitată a contribuit la prelungirea blocajului și constituie unul dintre motivele pentru care AUR a inițiat procedura de suspendare.

Un sistem democratic nu poate funcționa pe termen lung pe baza unor formule provizorii sau a unor aranjamente de scurtă durată. Atunci când actuala configurație parlamentară se dovedește incapabilă să susțină un guvern cu puteri depline, soluția democratică legitimă este revenirea la votul cetățenilor.

România are nevoie de o majoritate rezultată din alegeri, de un guvern stabil și de un mandat clar, care să permită guvernarea până în 2030. Stabilitatea instituțională și legitimitatea populară nu pot fi amânate la nesfârșit.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

miercuri, 12 august 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Am acordat un interviu pe tema energiei.

 

Ieri am acordat un interviu pe tema energiei. Nu este o noutate, dar trebuie spus clar: efectul este dublu.

Pe de o parte, pierdem o capacitate importantă de producție. Pe de altă parte, poate chiar mai grav, se diminuează inerția sincronă a Sistemului Energetic Național. Frecvența rețelei este stabilizată în principal de marile generatoare cu rotor din centralele nucleare, hidrocentrale și termocentrale.

În lipsa unor capacități suficiente de stocare și a invertoarelor de tip „grid-forming”, capabile să imite răspunsul inerțial al generatoarelor clasice, sistemul devine mai vulnerabil la variațiile rapide ale producției fotovoltaice și eoliene, dar și la creșterile bruște ale consumului.

Așadar, pericolul este dublu: pierdem energie disponibilă și, simultan, slăbim stabilitatea întregului sistem energetic. Tranziția energetică nu poate fi făcută prin eliminarea capacităților clasice înainte de a construi soluțiile tehnice care să le înlocuiască inclusiv rolul de stabilizare a rețelei.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

vineri, 7 august 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Pe 5 august 2026, treapta superioară a unei rachete Falcon 9 de la SpaceX (lansată în ianuarie 2025) s-a prăbușit pe Lună, lângă craterul Einstein, cu o viteză de aproximativ 8.700 km/h. Obiectul de circa 4 tone a creat un crater nou și a ridicat un nor de praf și gaz.


Pe 5 august 2026, treapta superioară a unei rachete Falcon 9 de la SpaceX (lansată în ianuarie 2025) s-a prăbușit pe Lună, lângă craterul Einstein, cu o viteză de aproximativ 8.700 km/h. Obiectul de circa 4 tone a creat un crater nou și a ridicat un nor de praf și gaz.

În ciuda faptului că a fost un eveniment de o asemenea amploare, deocamdată nu există imagini sau filmări detaliate ale impactului propriu-zis.

Fenomenul putea fi urmărit de mai multe sonde aflate pe orbită în jurul Lunii:  

- Danuri (KPLO) – Coreea de Sud (a reușit imagini înainte/după)  

- Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) – NASA  

- eventuale sonde chinezești din programul Chang’e  

Totuși, nicio sondă nu a capturat flash-ul sau plume-ul în timp real.

Așa cum am menționat miercuri dimineață, în emisiunea de la Euronews, norul de particule în expansiune – specii atomice și moleculare excite, ionizare – putea fi analizat de la distanță. Emisia lor ar fi permis determinarea naturii fizico-chimice, a fenomenelor și a temperaturii.  

Și exact asta s-a întâmplat.

Singura tehnologie care a reușit să „bată” investițiile de zeci sau sute de milioane de euro este spectroscopia. Observațiile au fost realizate de Very Large Telescope (VLT) al Observatorului European de Sud (ESO) din Chile, sub coordonarea astronomului Carl Schmidt de la Boston University. Chiar și în variantă pasivă, a reușit să surprindă semnătura sodiului din rocile lunare și a litiului din rămășițele treptei de rachetă după prăbușire. Cu siguranță vor apărea și alte semne în spectru – alte elemente chimice, alte molecule.

Rămân surprins că nu avem încă amprente optice, spectrale sau electrice clare rezultate din lovirea rachetei de Lună. Să nu mai vorbim de studii gravitaționale sau de unde seismice. Acestea ar putea fi, teoretic, înregistrate de instrumentele de la bordul sondelor menționate mai sus.

La aproape trei zile de la impact, imaginile Danuri rămân singurele disponibile public, iar datele detaliate de la LRO sau analiza spectrală completă încă nu au apărut. Este un eveniment excepțional, dar, paradoxal, extrem de banal din perspectiva vizualizării și a cercetării optice sau spectrale.

Informațiile întârzie să apară în spațiul public, poate tocmai din cauza tehnologiilor implicate sau a importanței istorice a prezentării datelor. Așteptăm cu interes următoarele clarificări.

Fizician Claudiu Tănăselia "> eventuale sonde chinezești din programul Chang’e"

China nu are sonde Chang'e orbitale active pe orbita Lunii, ci doar doi sateliți de telecomunicații, Queqiao-1 și Queqiao-2, relee pentru landerele și roverele active pe suprafața Lunii (fără camere la bord). Pe lângă sonda LRO americană și sonda Danuri sud-coreeană, pe orbita Lunii mai sunt cele două sonde DRO A/B chinezești (probabil fără camere la bord), Tiandu 1/2, satelitul pakistanez ICUBE-Q și sonda indiană Chandrayaan-2 (probabil singura, pe lângă LRO și Danuri, care are camere).

Autor Silviu Gurlui catre Claudiu Tănăselia Nu exclud posibilitatea ca unele platforme chineze aflate în spațiul cislunar sau pe orbita Lunii să fi înregistrat indirect efecte fizice ale impactului, precum perturbări ale plasmei din vecinătatea Lunii (generate de interacțiunea cu vântul solar), modificări ale fluxurilor de particule energetice, ale atomilor neutri energetici sau alte semnale din mediul electromagnetic, cu condiția să fi dispus de instrumentația adecvată și să se fi aflat într-o poziție favorabilă în momentul producerii evenimentului. Până în prezent, însă, nu am cunoștință de o confirmare oficială sau de o publicație științifică ce să prezinte astfel de rezultate. Tocmai de aceea consider că merită urmărite viitoarele analize și publicații ale echipelor implicate.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

miercuri, 5 august 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Astăzi, în Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, am dezbătut PL-x nr. 532/2026 – Proiectul de lege privind aprobarea Strategiei Naționale și a Planului de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030, un document strategic care poate influența în mod direct dezvoltarea agriculturii, silviculturii, turismului, gestionarea resurselor de apă, securitatea energetică, economia și calitatea vieții din România pentru următoarele decenii.

 

Astăzi, în Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, am dezbătut PL-x nr. 532/2026 – Proiectul de lege privind aprobarea Strategiei Naționale și a Planului de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030, un document strategic care poate influența în mod direct dezvoltarea agriculturii, silviculturii, turismului, gestionarea resurselor de apă, securitatea energetică, economia și calitatea vieții din România pentru următoarele decenii.

Protejarea biodiversității este o obligație față de generațiile viitoare. Tocmai de aceea, o asemenea strategie trebuie construită pe cercetare științifică solidă, monitorizare permanentă, modele predictive și o evaluare realistă a capacității de implementare. Nu este suficient să stabilim ce ne propunem; trebuie să știm cum, prin cine, cu ce infrastructură, cu ce specialiști și cu ce resurse financiare vor fi atinse obiectivele asumate.

Noi am atras atenția asupra unor omisiuni majore ale Strategiei. Poluarea aerului, a apei și a solului, precum și efectele cumulative ale contaminanților asupra habitatelor naturale și speciilor sunt tratate insuficient, deși reprezintă factori esențiali care influențează biodiversitatea. În același timp, Strategia nu valorifică suficient noile tehnologii de observare și monitorizare prin imagistică satelitară, programele spațiale europene Copernicus, teledetecție, inteligență artificială și infrastructuri moderne de cercetare, instrumente indispensabile pentru fundamentarea deciziilor și evaluarea permanentă a stării ecosistemelor.

De asemenea, Strategia tratează insuficient impactul evoluției climei asupra biodiversității din România. Modificările regimului temperaturilor și precipitațiilor, intensificarea secetelor, schimbarea regimului hidrologic și fenomenele meteorologice extreme pot modifica profund ecosistemele, distribuția speciilor și resursele de apă. Aceste evoluții impun monitorizare continuă și actualizarea permanentă a modelelor climatice și ecologice utilizate în fundamentarea deciziilor.

Biodiversitatea nu reprezintă doar protecția speciilor și habitatelor naturale. Ea stă la baza agriculturii, prin polenizare și fertilitatea solurilor, susține turismul și economia locală prin valorificarea patrimoniului natural, contribuie la securitatea alimentară și influențează dezvoltarea durabilă a comunităților. Din acest motiv, orice strategie în domeniu trebuie să fie fundamentată pe cercetare, pe date științifice și pe o evaluare realistă a impactului economic și social al măsurilor propuse.

AUR a subliniat, de asemenea, legătura indisolubilă dintre biodiversitate, resursele de apă și securitatea energetică a României. Apa înseamnă viață pentru ecosisteme, dar și alimentarea populației, agricultură, protecție împotriva secetei și inundațiilor, precum și producție de energie hidroelectrică. Strategia tratează insuficient rolul amenajărilor hidrotehnice, al acumulărilor de apă, al regimului debitelor, al transportului sedimentelor și al impactului acestora atât asupra biodiversității, cât și asupra Sistemului Energetic Național.

De asemenea, documentul nu prezintă o evaluare convingătoare a capacității naționale de cercetare, a infrastructurii necesare, a resursei umane și a costurilor reale ale implementării. Fără aceste elemente, obiectivele asumate riscă să rămână simple declarații de intenție.

Biodiversitatea nu poate fi separată de apă, iar apa nu poate fi separată de energie. Conservarea patrimoniului natural trebuie să fie susținută de cercetare, tehnologie, investiții și o viziune integrată asupra dezvoltării României.

Din aceste motive, în urma dezbaterilor din Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, raportul adoptat a fost unul de respingere a PL-x nr. 532/2026, urmând ca decizia finală să fie luată mai târziu (azi) în plenul Camerei Deputaților.

România are nevoie de politici de mediu solide, dar acestea trebuie construite pe rigoare științifică, responsabilitate, realism și o viziune integrată asupra mediului, economiei și dezvoltării durabile.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

duminică, 2 august 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui TRĂIM VREMURI TULBURI...
















TRĂIM VREMURI TULBURI...

Ba ne plângem de secetă, ba că nu avem apă. Ori că trebuie să oprim curentul. Însă, la tot pasul întâlnești lucruri greu de înțeles.

Astăzi am fost în satul Osoi și am plecat cu mai multe întrebări decât răspunsuri.

În numai aproximativ 50 de metri am întâlnit trei fântâni care par a fi pe domeniul public.

Două dintre ele sunt practic închise accesului public. Una, aflată chiar lângă Căminul Cultural, are capacul sudat (figura 7). Cealaltă are capacul sudat și nu mai are găleată, însă este funcțională, fiind prevăzută cu un hidrofor (figura 😎. Cu alte cuvinte, este folosită într-un regim privat, deși pare a fi un bun care ar putea deservi toți localnicii aflați în nevoie, mai ales într-o perioadă în care apa devine o resursă tot mai prețioasă.

A treia fântână este o adevărată bijuterie (figurile 1-5). Pare să aibă cel puțin 100 de ani, este construită din piatră și are apă la aproximativ 10-15 metri adâncime. Din păcate, este abandonată. Acoperișul este într-o stare atât de degradată încât poate cădea peste primul om care încearcă să se sprijine de el. Mă întreb dacă într-un sat în care apa ar trebui prețuită, o asemenea sursă poate fi lăsată să se degradeze.

M-a surprins și starea Căminului Cultural (figurile 8-15). Din păcate, doar emblema mai amintește că este un cămin cultural. În realitate, pare mai degrabă o magazie în care sunt depozitate țevi, furtune, bazine pentru fose și alte materiale. Clădirea se află într-o stare avansată de degradare, iar în spate se observă geamuri sparte și alte semne evidente de lipsă de întreținere. Nici la avizierul din față nu există informații despre investițiile aflate în desfășurare. (figura 9).

Am aflat însă un lucru pe care doresc să îl confirme sau să îl infirme oficial Primăria. Localnicii mi-au spus că în Comarna, satul aflat peste deal, la aproximativ 10 kilometri de Osoi, în multe locuri apa din fântâni ar fi dispărut, iar apa curentă ar lipsi. Dacă informațiile primite sunt corecte, atunci cisternele se alimentează de la cișmeaua din spatele Căminului Cultural din Osoi (figura 16), iar apoi merg în Comarna, unde oamenii își umplu fântânile. Apa le asigură necesarul doar pentru câteva zile, după care alimentarea trebuie reluată. Deci ar fi o problemă gravă de alimentare cu apă a acelui sat. Oamenii ar avea apă foarte puțină.

Voi adresa o interpelare parlamentară prin care voi solicita Primăriei să prezinte situația tuturor fântânilor din comună: câte sunt funcționale, câte sunt dezafectate, câte sunt inaccesibile populației și ce măsuri există pentru întreținerea și conservarea lor.

Îmi doresc ca toți locuitorii comunei să aibă acces la apă, iar toate sursele de apă să fie îngrijite și păstrate.

În același timp, dacă informațiile primite sunt corecte, șantierul pregătit de aproximativ șase luni în vecinătatea Căminului Cultural va aduce localității, desigur, un plus de valoare și de normalitate prin realizarea rețelei de canalizare. Este un lucru pozitiv și necesar. Tocmai de aceea aș fi fost curios să găsesc la avizier informații despre această investiție, despre stadiul lucrărilor și despre beneficiile pe care le va aduce comunității.

Nu trag concluzii înainte de a primi răspunsurile oficiale. Dar apa este o resursă strategică, iar felul în care sunt administrate fântânile, izvoarele și infrastructura unei comune privește întreaga comunitate. De aceea consider că aceste întrebări merită puse, iar cetățenii merită răspunsuri clare.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

miercuri, 29 iulie 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Fac un apel către românii din Franța, către asociațiile comunității românești și către toți cei care au informații din teren: transmiteți informații verificate, semnalați cazurile persoanelor vulnerabile și sprijiniți-i pe cei care au nevoie de ajutor.


BORDEAUX ARDE. ÎNTREBAREA RĂMÂNE: UNDE SUNT ROMÂNII NOȘTRI ȘI CINE ARE GRIJĂ DE EI?

De aproape o săptămână, sud-vestul Franței se confruntă cu una dintre cele mai grave catastrofe naturale din ultimele decenii. Incendiile izbucnite în departamentele Gironde și Landes, în zona orașului Bordeaux, au distrus deja peste 42.000 de hectare de pădure, au determinat evacuarea a peste 220.000 de persoane, au afectat sute de locuințe și au mobilizat mii de pompieri, precum și resurse semnificative la nivel european.

Nu este un incendiu obișnuit. Regiunea este dominată de Pădurea Landes, cea mai mare pădure artificială de pini maritimi din Europa. Rășina arborilor, vegetația extrem de uscată, temperaturile care au depășit 40°C și vânturile puternice au creat condițiile unei propagări rapide și violente a focului. Numeroase localități sunt înconjurate de pădure, iar în unele cazuri accesul și evacuarea sunt limitate.

În această regiune trăiește și o importantă comunitate românească. Potrivit estimărilor vehiculate în cadrul comunității, aceasta ar putea ajunge la aproximativ 30.000 de români. Sunt oameni care muncesc în agricultură, viticultură, silvicultură, construcții, servicii și industrie, oameni care și-au construit acolo o viață.

În ultimele zile au apărut numeroase mesaje din partea românilor aflați în zonă. Sunt semnalate preocupări privind accesul la informații în limba română, comunicarea cu autoritățile, situația persoanelor evacuate, precum și dificultățile întâmpinate de persoanele cu boli cronice, dependente de tratamente și medicamente administrate zilnic. De asemenea, există semnale potrivit cărora restricțiile de circulație și evacuările ar putea afecta accesul la farmacii, unități medicale sau posibilitatea de a părăsi rapid zonele afectate. Toate aceste aspecte necesită o verificare atentă și responsabilă.

Din acest motiv, în calitatea mea de președinte al Grupului parlamentar de prietenie România–Franța, voi transmite dimineață o adresă oficială către Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada României în Franța și Consulatul General competent, solicitând o evaluare completă a situației cetățenilor români din zona Bordeaux–Gironde.

Cer următoarele răspunsuri:

- situația comunității românești și numărul estimat al românilor afectați;

- măsurile luate pentru informarea cetățenilor români în limba română;

- accesul la servicii consulare și la informații de urgență;

- situația persoanelor vulnerabile, în special a celor cu boli cronice, care au nevoie de tratamente și îngrijiri medicale continue;

- eventualele dificultăți privind accesul la medicamente, spitale, farmacii și servicii medicale;

- existența unor probleme legate de evacuare, transport și părăsirea zonelor afectate;

- colaborarea dintre autoritățile române și cele franceze pentru sprijinirea cetățenilor români.

Fac un apel către românii din Franța, către asociațiile comunității românești și către toți cei care au informații din teren: transmiteți informații verificate, semnalați cazurile persoanelor vulnerabile și sprijiniți-i pe cei care au nevoie de ajutor.

În astfel de momente, solidaritatea salvează vieți, dar trebuie dublată de responsabilitate instituțională.

Voi publica integral conținutul adresei oficiale, precum și răspunsurile pe care le voi primi din partea autorităților competente.

Niciun român nu trebuie uitat atunci când trece printr-o tragedie de o asemenea amploare.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

sâmbătă, 25 iulie 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Reacția României este una timidă, foarte lentă, mai mult de domnișoară decât de acțiune în cazul acestei drone

Drona pătrunsă dimineață în țară a fost lovită de unul dintre avioanele care au urmărit-o. Înțeleg că avioanele italiene au ratat ținta pe la Brăila și nu au doborât-o. Dar drona a ajuns totuși spre Fetești, adică la câțiva kilometri de centrala nucleară de la Cernavodă.

Este curioasă atât traiectoria dronei, cât și reacția armatei, care a pus în mișcare mai multe avioane pentru un purice (raportat la dimensiunea problemei și la raporturi de costuri). La sol nu mai avem nimic? Este incredibil să zboare o dronă 200 km peste spațiul aerian, timp de peste o oră, și să nu fie anihilată mult mai repede. Înseamnă că la frontierele țării pare că nu avem mai nimic.

Reacția României este una timidă, foarte lentă, mai mult de domnișoară decât de acțiune în cazul acestei drone. Este foarte grav ce se întâmplă în această țară. Totuși, se investesc, teoretic, procente importante din PIB în armament. Ce armament avem? Nici măcar o poză cu drona nu există. Capacitate de înregistrare optică, de analiză, de cunoaștere. Nu avem nimic. Pare că totul este făcut "ochiometric". Se pare că...(asta este răspuns?)! drona semăna cu...După 200 km prin zbor? Nu știu, întrebăm poate păstorii de pe câmp, poate au reușit ei să facă o poză mai bună.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Polonia investește în viitorul Europei iar România pierde teren.

 

Polonia investește în viitorul Europei iar România pierde teren. 

Pierdem tot mai mult teren!

În timp ce România continuă să își reducă implicarea în programele spațiale europene, Polonia face unul dintre cele mai importante pariuri strategice din istoria sa recentă.

Guvernul polonez a alocat 656 de milioane de euro (aproape 750 de milioane de dolari) pentru programul european IRIS², contribuție ce reprezintă aproximativ 10% din valoarea proiectului. Investiția va susține dezvoltarea unei părți importante din constelația europeană de comunicații satelitare securizate și va transforma Polonia într-un centru regional al industriei spațiale europene.

IRIS² este unul dintre cele mai importante programe strategice ale Uniunii Europene și ale ESA. Constelația va reuni aproximativ 290 de sateliți, oferind comunicații securizate pentru instituțiile europene, guverne, apărare, protecție civilă și infrastructuri critice. În jurul acestui program se vor dezvolta sute de companii poloneze, mii de locuri de muncă în industriile de înaltă tehnologie și un ecosistem puternic de cercetare și inovare. Polonia își consolidează astfel poziția printre liderii europeni ai industriei spațiale.

România a intrat în Agenția Spațială Europeană (ESA) înaintea Poloniei și, timp de câțiva ani, s-a aflat printre statele care au avut un rol important în dezvoltarea programelor europene. La un moment dat însă, direcția s-a schimbat radical. S-a creat impresia că, la nivelul unor decidenți, colaborarea și mecanismele ESA nu mai reprezentau o prioritate pentru România.

Au fost reduse sau abandonate programe naționale importante, precum STAR, România nu a ratificat extinderea mecanismului Incentive Scheme, instrument pe care Polonia l-a folosit cu succes pentru dezvoltarea industriei sale spațiale, iar contribuțiile la unele programe ESA au început să fie întârziate sau neplătite. Chiar și în aceste condiții, datorită prestigiului și rezultatelor acumulate în anii anteriori, România a continuat o perioadă să se bucure de respect în cadrul ESA, inclusiv după pierderea dreptului de vot în anumite structuri.

Din 2022 încoace, cercetarea spațială românească pare să fi intrat într-o etapă de declin accentuat. Conducerile unor instituții strategice au fost schimbate, deși acestea obținuseră rezultate recunoscute la nivel național și internațional. Agenția Spațială Română (ROSA), Institutul de Științe Spațiale (ISS) și Institutul Național de Cercetare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS) au trecut prin schimbări profunde, cu efecte care se resimt și astăzi.

Consecințele sunt vizibile: ROSA funcționează în prezent cu aproximativ o treime din personalul pe care îl avea în 2022, România participă tot mai puțin la numeroase programe importante ale ESA, ISS a fost reorganizat în cadrul unei alte structuri de cercetare, iar INCAS și-a diminuat capacitățile în domenii strategice, inclusiv în cercetarea propulsiei.

Diferența dintre cele două state nu este dată de valoarea cercetătorilor. România are specialiști de excepție, institute și universități cu tradiție. Diferența este dată de direcția strategică aleasă.

Spațiul nu înseamnă doar sateliți. Înseamnă comunicații securizate, apărare, navigație, observația Pământului, inteligență artificială, monitorizarea mediului, agricultură de precizie, energie și dezvoltare economică. Este una dintre industriile strategice care vor defini puterea economică și tehnologică a Europei în următoarele decenii.

În timp ce Polonia investește sute de milioane de euro și creează oportunități pentru sute de companii, institute și specialiști, România riscă să rămână un simplu spectator într-un domeniu în care, cândva, avea șansa de a fi un lider regional.

Viitorul aparține statelor care investesc în cercetare, tehnologie și industrie. România încă poate recupera terenul pierdut, dar timpul nu mai are răbdare.

Link pentru articolul cu investiția poloneză:

Poland commits $745 million to EU’s IRIS² constellation project

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui