În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026, prețul energiei electrice pentru mulți consumatori va crește cu aproximativ 10%, conform notificărilor transmise de furnizori. Pentru un consum de 150 kWh/lună, costul energiei ajunge la aproximativ 263 lei/lună, față de aproximativ 239 lei/lună anterior. Diferența este de aproximativ 24 lei pe lună, respectiv aproape 290 lei pe an.
Am considerat util să comparăm această valoare cu situația din alte state europene pentru același consum. În Franța și Polonia, costurile sunt adesea mai reduse. În Austria și Elveția sunt comparabile, iar în Germania și Marea Britanie sunt de regulă ușor mai ridicate, dar nu cu mult. Însă comparația relevantă nu este doar cea a prețului pe kWh, ci și cea dintre factura lunară și venitul populației.
România dispune de hidroenergie, energie nucleară, gaze naturale, capacități eoliene și fotovoltaice. Dispune de resurse, de specialiști și de o tradiție industrială importantă în domeniul energetic. Cu toate acestea, consumatorul român se confruntă cu facturi tot mai greu de suportat.
Privind retrospectiv ultimele două decenii, merită să ne punem câteva întrebări. Câte capacități de producție am închis? Câte exploatări miniere am pierdut? Câte locuri de muncă au dispărut? Câte ramuri industriale au fost abandonate? Cât din valoarea adăugată a rămas în România și cât a fost transferată în afara țării? Și ce am câștigat? Că poluarea s-a înzecit! Vorbesc de poluarea aia care nu e măsurată dar e înghițită de atâta populație! Pe principiul ce nu se măsoară nu există! Dar, apropo, pe ce calcule se fac certificatele verzi? Măsoară cineva în România CO2? Cine!? Ah, estimări, din pix.
Astăzi, o parte importantă din factura fiecărui consumator nu reprezintă doar costul energiei produse efectiv, ci și costuri asociate distribuției, transportului, certificatelor verzi, contribuțiilor și altor mecanisme construite de-a lungul timpului.
Poate că a venit momentul să evaluăm cu luciditate rezultatele acestor strategii. Să analizăm cine sunt câștigătorii și cine sunt perdanții. Să vedem dacă obiectivele asumate au adus mai multă competitivitate, mai multă independență energetică și facturi mai accesibile pentru populație.
Pentru că, privind situația de astăzi, românii au rămas cu costurile, în timp ce beneficiile au fost distribuite în altă parte.
