Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - ALERTĂ | Anomalie termică detectată în zona reactorului 4 de la Cernobîl. Posibil incendiu la sarcofagul reactorului.

14.07.2026Actualizarea situației de la Cernobîl. Totul este în regulă. Nu există probleme și nu se confirmă existența unui incendiu sau a unor emisii radioactive.

Cel mai probabil, semnalul termic detectat de satelit a fost generat de reflexia radiației solare. La momentul măsurătorii, geometria dintre Soare, suprafața reflectantă și senzorul satelitului a fost aproape perfect aliniată, iar detectorul a înregistrat pentru scurt timp un flux radiant foarte intens. Este o situație rară, dar cunoscută în teledetecție, care poate produce anomalii punctuale în imaginile termice fără să indice existența unui incendiu.

Precizia senzorilor este remarcabilă, însă astfel de efecte de reflexie se pot produce ocazional și trebuie întotdeauna verificate prin date suplimentare înainte de a trage concluzii.

ALERTĂ | Anomalie termică detectată în zona reactorului 4 de la Cernobîl. Posibil incendiu la sarcofagul reactorului.

Sistemul satelitar NASA FIRMS a detectat astăzi o anomalie termică în zona reactorului 4 al Centralei Nucleare de la Cernobîl. Coordonatele (51.38971 N, 30.09942 E) corespund amplasamentului New Safe Confinement, structura care acoperă fostul reactor avariat în 1986.

Detecția apare și pe platforma independentă SaveEcoBot, ceea ce confirmă existența unei surse de căldură în acea zonă.

În acest moment NU există o confirmare oficială că este vorba despre un incendiu al sarcofagului sau despre un incident nuclear. Datele satelitare indică doar o anomalie termică localizată, care poate avea mai multe explicații: lucrări tehnice, o sursă industrială de căldură, un incendiu de mici dimensiuni sau o altă cauză ce necesită verificare.

Având în vedere importanța amplasamentului și faptul că structura de protecție a fost afectată în urma atacului cu dronă din 2025, este necesară o clarificare rapidă și transparentă din partea operatorului centralei și a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

Voi urmări evoluția datelor satelitare și eventualele comunicate oficiale și voi reveni imediat ce apar informații noi. 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Numește, acuză, fă de rușine: o poveste cu tâlhari digitali, complicii lor și victimele lor fără de protecție…

 

Numește, acuză, fă de rușine: o poveste cu tâlhari digitali, complicii lor și victimele lor fără de protecție…

Încrezându-se în siguranța păstrării economiilor în bancă, dl. RTG a ajuns victima unei fraude pe internet care l-a lăsat fără economiile de-o viață, agonisite timp de 25 de ani.

Primul pas a fost transferul acestor economii de la o altă bancă, mai mică, la banca mare, „sigură” și modernă, BCR. Motivul – banca mai mică nu mai avea sucursală în orașul domnului RTG. S-a digitalizat recent și nu mai are de clienți de genul dlui RTG, om de 81 de ani. Incluziune bancară, ce să mai …

Adeziunea la BCR a fost determinată de reclama făcută de BCR așa-numitei inteligențe artificiale George. O angajată a BCR i-a introdus aplicația pe smartphone, i-a deschis conturi în lei și valută și i-a înființat 6 depozite, asigurându-l, în permanență, că totul este în siguranță.

Pasul doi – pe data de 15 august, niște hackeri profesioniști au pătruns, prin aplicația Any Desk, în conturile dlui RTG și le-au golit.

Pasul trei – dl. RTG a dat alerta la *2227, la 2 ore după accident, dar a fost ignorată de BCR, care nu a răspuns în termen util. Plângerea la Poliție este în nelucrare de 10 săptămâni. La plângerea făcută de dl RTG, ANPC îi transmite un răspuns copiat dupa un răspuns al BCR. La rândul său, BNR îl trimite pe dl. RTG la niște reglementări care absolvă BCR de orice responsabilitate. Deci, paguba dl. RTG rămâne neacoperită.

Pățaniilor de acest gen, sistemul bancar le răspunde cu mantra lipsei de educație financiară. În același timp, pe internet se găsesc la liber mii de exemple de clonare a identității digitale și chiar trucuri sau tehnici de spargere a codurilor PIN ori de preluare a controlului telefonului mobil. E ca și când cineva ar invita la proliferarea tâlhăriilor digitale. Autoritățile se prefac că fac, în timp ce marile platforme de comerț sau rețelele socializare se „luptă” cu dezinormarea, cu conspiraționiștii, cu negaționiștii și deviaționiști. Și îi alimentează cu uriașe cantități de hrană digitală și de victime pe acești tâlhari digitali.

Ca și dl. RTG, om de 81 de ani, suntem și noi sau putem deveni victime ale tâlhăriei digitale, fără apărare din partea autorităților, care nu fac altceva decât să hrănească foamea de profit a monopolului bancar.

Asemenea accidente au devenit banale prin repetabilitate. Nu ne apără nimeni, dar ne putem apăra singuri – trebuie doar să vorbim despre despre pățanii ca ce a dlui RTG, pentru a ne feri de reclama mincinoasă la inteligențe artificiale și modernism bancar sigur și eficient.

Cele ce se aud și văd aici sunt un tip special de acțiune legală de protecție a consumatorilor de servicii bancare:

„numește, acuză, fă de rușine” (name, shame & blame).

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea