Prin precipitare avem la sol depuneri de praf de culoare specifica, roșiatic. Acest praf poate fi mult mai nociv decât praful deja de pe străzi și mai nociv decât praful de origine, din Sahara. Pentru că particulele de nisip pot agata din aer, pe traiectoria miilor de km de deplasare prin atmosfera, alți poluanți sau aerosoli formați pot suferi alte transformări fizico-chimice.
Îndemn populația sa se protejeze sau să nu se expună direct prafului, pe cit posibil. Nu confundam praful din zona noastră cu acesta care călătorește pe așa distanta. Este mai nociv! În plus, acesta poate conține varietăți de resturi organice, prin descompunere/putrefacție, resturi de materiale rezultate în tot felul de teste făcute de oameni, particulele pot agata varietati de bacterii, etc, adaptate conditiilor specifice, extreme. Acest praf poate constitui de asemenea o sursa de hrana pentru culturile agricole sau pentru mediul acvatic.
Praful saharian poate contine bacterii și ciuperci potențial periculoase. Ele prind astfel "o călătorie gratuită" spre Europa sau America! Dincolo de concentrațiile mari de praf care se însumează cu ceilalți poluanți din aer, praful din deșert constituie un vehicul pentru transportul global al unor microorganisme, inclusiv al unor agenții patogeni.
■Diversitatea bacteriilor asociate cu evenimentele de praf poate juca un rol semnificativ în sănătatea oamenilor, plantelor și animalelor. Desi pare greu de crezut, solurile din deșert deși inospitaliere pentru a găzdui o comunitate microbiană diversă, microorganisme prezente pot rezista stresurilor fizice (UV, desicare, temperatură) ale transportului atmosferic. De asemenea microorganismele mobilizate în atmosferă împreună cu solurile deșertice sunt capabile să supraviețuiască transportului pe distanțe lungi la scară globală.
■Specii bacteriene cunoscute ca agenți patogeni umani includ Acinetobacter calcoaceticus (care produc infecții ale tractului respirator nosocomial), Corynebacterium aquaticum (care produc infecții ale tractului urinar), Gordonia terrae (care induc tulburari ale sistemului nervos, boli de piele), Acinetobacter calcoaceticusa (bacterie legată de boala vacii nebune), Staphylococcus xylosus, Brevundimonas (patogen oportunist global emergent în infecțiile nosocomiale), Brucella (asociată cu bruceloză) și Haemophilus (asociate cu gripa bacteriană)
Iar exemple sunt foarte multe:
1. OMS a raportat evenimente de furtună de praf în regiunea sub-sahariană ca fiind origini pentru aparițiile locale de meningită meningococică (Neisseria meningitidis), cauzând în jur de 50000 de decese în fiecare an; focarele apar frecvent în regiunea Sahel din Africa de Nord între (și în perioada) lunilor februarie și mai.
2. Insulele Virgine SUA: agentul patogen Pseudomonas aeruginosa, care poate provoca infecții fatale la pacienții cu arsuri, a fost izolat când a fost prezent praful din Africa.
3. California : o furtună severa de praf a cauzat o rată de incidență a coccidioidomicozei de 290 la 100.000. Coccidioidomicoza (plamini afectati si mai ales tractul respirator) se manifesta prin febra, transpiratii nocturne, tuse cu productie de sputa, inapetenta urmata de scadere ponderala. Ciuperca Coccidioides immitis este mai cunoscut agent patogen uman asociat cu furtunile de praf din deșert iar epidemiile pot apărea si in urma furtunilor de praf.
4. Insula Barbados : creștere de 17 ori a afectiunilor de astm (1973- 1996) corespunzătoare creșterii transportului de praf din Africa în regiune
5. Erdemli (Turcia): s-au identificate Kocuria rosea, Corynebacterium aquaticum (care producs infecții ale tractului urinar) și Massilia timonae au fost izolate tot în timpul evenimentelor de praf.
■Praful saharian-vector de împrăștiere a bacteriilor din Sahara! Praful saharian va fi in episoade mai intense in viitor. Eșantioanele de aer care conțin niveluri ridicate de microbi au fost mari in perioada când praful african pătrundea în acea regiune, indicând că microbii au fost transportați din Africa.
■Se cunoaste ca1 miliard de tone de praf din deșert se mișcă în atmosferă în fiecare an iar 80-120 de tone se deplasează spre Europa. Regiunile sursă primară, care includ regiunile Sahara și Sahel din Africa de Nord și regiunile Gobi și Takla Makan din Asia. Norii de praf din deșert pot servi nu numai ca sursă de nutriți pentru plantele terestre și producătorii primari din apele oceanice sărace în nutriți, dar pot servi și ca vehicul pentru transportul global al microorganismelor, inclusiv agenții patogeni.
■Unul dintre semnalele pe care eu le trag este o avertizare si o procedura sa cunoastem, sa informam populația din timp iar cercetătorii sa facă analize rapide, riguroase, cu fiecare val de praf, incit sa identificam repede potențialii agenți patogeni, sa luam masuri din timp pentru a proteja populația.
■Călătoria acestor nori de praf durează si câteva zile. Deci este timp de colectat fie din aer (folosind aeronave de cercetare/monitorizare, baloane ridicate de la sol cu instrumente de colectare/monitorizare praf, etc). Pentru ca respiram aerul cu tot ce e in el. Alergiile, infecțiile transmise nu pot fi neglijate, iar potențiale focare regionale pot apărea asociate cu aceste furtuni de praf, așa cum sunt descrise alăturat, in atâtea studii.
Surse bibliografice:
- Impacts of Saharan Dust Intrusions on Bacterial Communities of the Low Troposphere
- MICROBES AND THE DUST THEY RIDE ON POSE POTENTIAL HEALTH RISKS
- Atmospheric Movement of Microorganisms in Clouds of Desert Dust and Implications for Human Health
- Bioaerosols in the Earth system: Climate, health, and ecosystem interactions
- Bacterial Composition and Survival on Sahara Dust Particles Transported to the European Alps
- A 2000 Year Saharan Dust Event Proxy Record from an Ice Core in the European Alps
