Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Se inchid minele ca sa cumparam scump energia de la vecini!

Cu citeva zile in urma Guvernul PSD PNL USR UDMR a adoptat OUG 42/2025, prin care se stabilește închiderea etapizată a minelor din Valea Jiului – Lupeni, Lonea, Livezeni și Vulcan – să fie închise etapizat până în 2032. Pentru această închidere, statul român va cheltui aproape 800 milioane euro până în 2032, bani direcționați exclusiv pentru siguranța subterană, plăți compensatorii și ecologizare. Din această sumă, pentru anul 2025 sunt prevăzute cheltuieli de aproximativ 120 milioane euro!!!

Se invocă deseori poluarea acestor termocentrale ca justificare pentru închidere. Este adevărat că arderea huilei sau lignitului produce emisii de CO₂, gaze de ardere și microparticule. Însă soluția nu era închiderea, ci retehnologizarea. Există deja tehnologii performante de filtrare și captare a particulelor, de reducere a emisiilor de oxizi de sulf și azot, precum și soluții moderne de captare și transformare a dioxidului de carbon. Costurile de implementare sunt mari, dar energia produsă rămâne în sistem, locurile de muncă se păstrează, iar România își consolidează securitatea energetică.România avea și are infrastructură de cercetare și ingineri capabili să dezvolte astfel de soluții, dar în loc să investim în tehnologii de depoluare, am ales să finanțăm doar închidere și ecologizare. Rezultatul este că pierdem deopotrivă resurse, locuri de muncă și capacitate energetică, în loc să transformăm sectorul minier într-unul modern și mai curat.

Dar iata cum stau lucrurile, in profunzime:

Închidere înseamnă pierderea unei resurse strategice, cu rezerve estimate la zeci de milioane de tone, capabile să asigure zeci de ani de securitate energetică. Energia produsă de huilă, chiar dacă redusă ca volum, este energie sincronă, esențială pentru stabilitatea sistemului energetic național. Atunci când ponderea hidro, nuclear și termo scade sub 25–30% din producția totală, sistemul intră într-o zonă de risc. Un dezechilibru brusc – un nor peste un parc fotovoltaic sau oprirea unui parc eolian – poate duce la devieri de frecvență periculoase in sistemul energetic, exact cum s-a întâmplat recent în Spania. În câteva secunde, rețeaua poate ajunge la marginea unui blackout regional sau chiar național.

Evident că nu există un plan strategic pentru a înlocui aceste capacități pierdute. În loc să investim în retehnologizare și tranziție echilibrată, România alege varianta cea mai dureroasă: închiderea, fără alternative mature.

Polonia și Germania nu au procedat astfel – ba chiar și-au menținut sau redeschis exploatări pentru a garanta siguranța rețelei.

Iar cifrele oficiale confirmă dimensiunea problemei:

- Valea Jiului (OUG 42/2025 + OUG 13/2025): buget total aprobat până în 2032 – ~aprox. 800 milioane euro din care pentru acest an sunt prevăzute circa 120 milioane euro.

- Complexul Energetic Oltenia (lignit): prin Planul de decarbonizare, până în 2032 sunt prevăzute cheltuieli de închidere și ecologizare de peste 4 miliarde euro.

Per ansamblu România: dacă adunăm huilă + lignit + cariere, costurile totale pentru decarbonizare și ecologizare se ridică la 10–15 miliarde euro până în 2032–2040.

Toți acești bani sunt plătiți de statul român, fără să producă niciun MWh. În loc să finanțăm retehnologizarea, plătim miliarde doar pentru a închide și a ecologiza.

România avea și are infrastructură de cercetare și ingineri capabili să dezvolte astfel de soluții, dar în loc să investim în tehnologii de depoluare, am ales să finanțăm doar închidere și ecologizare. Rezultatul este că pierdem deopotrivă resurse, locuri de muncă și capacitate energetică, în loc să transformăm sectorul minier într-unul modern și mai curat.

România are nevoie de un plan strategic real.

Menținerea unui minim de capacități convenționale, instalarea de baterii și rețele grid-forming, investiții în hidro cu pompaj și reguli stricte pentru stabilitatea rețelei sunt măsuri urgente.

Fără aceste soluții, închiderea minelor nu înseamnă doar pierderea unui sector industrial, ci și vulnerabilizarea gravă a sistemului energetic național.

AUR va implementa acele măsuri optime pentru retehnologizare, nu pentru închidere. Vom susține soluții de depoluare și modernizare, care să salveze locurile de muncă, resursele strategice și securitatea energetică a României.

Eu garantez cele mai sofisticate soluții de depoluare si de control prin resuscitarea sistemului național de cercetare fundamentală si aplicativa in sectorul energetic si al dinamicii atmosferei terestre. Pentru aer curat si energie ieftina.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Monitorizam cutremurele din Santorini!

 

Monitorizam cutremurele din Santorini!

În ultimele luni, zona Santorini a fost zguduită de peste 6.400 de cutremure, un număr semnificativ care sugerează o activitate tectonică intensă și o posibilă acumulare de energie în interiorul vulcanului. Aceste mișcări seismice pot contribui la creșterea presiunii subterane, iar în anumite condiții, la acumularea unei cantități considerabile de magma.

Vulcanul de la Santorini este un rezultat al ciocnirii și interacțiunii plăcilor tectonice. În zona Santorini, placa africană se deplasează spre nord și se subduce sub placa eurasiatică. Pe măsură ce placa africană coboară în manta Pământului, presiunea și temperaturile ridicate pot topi rocile din subteran, formând, potential, magmă. Această magmă ar poate urca la suprafață.

Magma din interiorul vulcanului Santorini se formează la adâncimi de aproximativ 5-15 km sub suprafața insulei.

Analiza epicentrelor acestor cutremure arată că centrul mediat al acestora se află chiar în zona centrală a calderei vulcanice, ceea ce sugerează că acumularea de energie este concentrată în jurul insulei, în special în regiunea vulcanului activ.

Această presiune acumulată în camerele magmatice subterane ar putea duce la o erupție vulcanică, în funcție de evoluția canalelor de evacuare și de dinamica magmatică. Dacă presiunea continuă să crească, iar canalele de ieșire nu permit o evacuare treptată, acest lucru ar putea duce la o erupție mai puternică, care ar putea avea loc într-un interval de timp mai scurt decât ne-am aștepta, in anumite conditii.

Santorini a mai experimentat episoade de activitate seismică intensă în trecut, inclusiv înainte de erupția majoră din anul 1950 și în perioada erupției minoice (~1600 î.Hr.), când o acumulare masivă de energie a dus la o erupție devastatoare ce a schimbat complet fața insulei. Deși nu există o erupție iminentă, numărul mare de cutremure observat recent nu poate fi ignorat.

Este esențial să monitorizăm cu atenție această activitate, observând nu doar cutremurele, dar și alte semne, precum emisiile de gaze, deformările solului și schimbările în temperatură. Aceste indicii vor oferi informații valoroase despre starea vulcanului și ne vor ajuta să estimăm riscurile în perioada următoare.

Macar, de la distanta, monitorizez tot ce se poate. Insa, mi-as dori infinit de mult sa fiu acolo sa pot masura si sa investighez un asa fenomen natural, asa complex, asa spectaculos. Sigur, siguranta oamenilor, inainte de toate!

Revin cu update-uri!!!

Update 08.02.2025 Astazi au fost 11 cutremure cu magnitudine peste 4 iar de la inceputul lunii, în zona Santorini, au fost înregistrate aproximativ 7700 de cutremure. Nu am date care sa certifice modificari ale temperaturii apei, ale unor variatii de cimp, ale unor proprietati fizico-chimice ale atmosferei, TEC ionosfera, etc. Nu sunt date, deocamdata, disponibile, de acuratete. Cele ce tin de modele si masuratori satelitare care nu au rezolutia ceruta aici, nu indica nici o variatie la temperatura, SO2, pm2.5, etc. Voi reveni imediat ce gasesc date semnificative.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Un vulcan noroios subacvatic sau o punga de gaze, in Marea Neagra - cauza dezastrului din Turcia?

 

Un vulcan noroios subacvatic sau o punga de gaze, in Marea Neagra - cauza dezastrului din Turcia?

Despre cutremurul din Turcia. Va prezint un fenomen care a precedat cu peste 30 de ore (inainte) dezastrului cunoscut. Poate fi o coincidenta sau nu. Sunt mai multi parametri care au sens cronologic, spatial si fizic.

Privind de la inaltime, prin datele pe care le-am avut la dispozitie, putem sa ne imaginam o crestere locala a unui volum mare de apa care s-a deplasat usor, cu viteza de aproximativ 3m/s, aducind apa mai calduta, de la adincime si deplasind-o, in sensul curentului cunoscut, cu miscare in sens opus acelor de ceasornic.

Primul semn este inregistrat la Mangalia, o crestere a temperaturii apei dar si a nivelului, incepind cu 4 februarie, ora 19. Cresterea temp. a fost de aproximativ 1.6 gr C iar nivelul cu aproximativ 30 cm.

Al doilea semn este in zona Igneada (Turcia). Cam in acelasi timp, poate cu o ora mai tirziu. 4 februarie, ora 20- o incepere a cresterii, si aici, a nivelului marii.

Al treilea semn, apare mai tirziu, dupa aproximativ 14 ore, in zona Șile (Turcia), o zona apropiata de Strimtoarea Bosfor (40 km), adica pe 5 februarie, ora 10. Aici incepe sa creasca nivelul marii, ajungind la un maxim, pe la ora 20. O crestere de aproximativ 80 cm.

Dupa aceasta, nivelul ramine ridicat o perioada mai mare de timp. Dupa aproximativ 7 ore, are loc cutremurul devastator.

In opinia mea, tinind seama de timpul de relaxare a volumui de apa, fara a se inregistra nici un soc, nici un cutremur, nici o explozie, am putea lua in calcul un fenomen la adincime, natural: fie "inviererea" unui vulcan noroios subacvatic sau o punga de gaz, intr-o zona mai in nordul Marii Negre, cumva la o distanta egala de Mangalia si Igneada.

Temperatura in crestere, peste noapte, a marii, la Mangalia, la valori de 8-9 grade, ar putea fi explicata prin volumul de apa impins din adincime, acolo, unde, se stie, apa are o temperatura aproximativ constanta (din ce am analizat, aceasta este de 8.9 grade C).

Acest volum de apa, crescuta, acumulata in zona de nord a Turciei, posibil sa fi exercitat presiune suficienta catre faliile din sud, ca sa declanseze aceele miscari. Posibil, ca tocmai efectul elastic de amortizare al apei sa fi putut declansa si sa alimenteze repetat, tensiuni in falii, asistind fie si la acea replica colosala de 7.5, neobisnuita.

E un scenariu, nu sunt foarte multe date, ar trebui studiata concentratia metanului deasupra marii, a hidrogenului sulfurat, a omogenitatii termice, chimice, a marii, macar la tarm. Sunt si alte semne care ar trebui intarite sau investigate: radonul, CO2, cimpuri electrice si magnetice in zona tarmului dar mai ales in largul marii, poate chiar spre ionosfera de facut cercetari, mai departe, etc.

Aceast model este un sir de etape care par coerente si legate de intreg sirul de cutremure. Dar pot fi si fenomene pur de coicidenta. Din acest motiv, cer prudenta si doar un nou punct de reflectie, de analiza.

Un lucru pe care l-am cautat sa inteleg, mereu, ce se intimpla inainte de ...pentru a preveni. La fel ca mine, sunt atitia cercetatori care cauta acel ceva. Deocamdata, cercetam, cautam sa intelegem. E nevoie de infrastructura, de cheltuieli mai mari, de multa transpiratie. Toate astea merita cu atit mai mult cind, intr-un concurs de imprejurari, ai putea preveni sa salvezi, sa ajuti.

Nu as fi putut ajunge sa fac aceasta interpretare fara a avea alte discutii preliminare si acces la baze de date, informatii, surse de documentare.

Pentru datele puse la dispozitie, multumesc domnului cercetator dr. Victorin Toader, Institutul de Fizica Pamintului, www.infp.ro

Multumesc doamnei cercetator dr. Iren Adelina Moldovan (aceeasi afiliere). Felicit echipa proiectului PhENOMeNAL.

Am folosit, de asemenea, ca sursa de estimare a profilului nivelului marii: SEA LEVEL STATION MONITORING FACILITY

Va multumesc.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui