Lecționar - Săptămâna XVI după Rusalii: Duminică:la Utrenie – Lc 24, 12-35.
Noul Testament
Evanghelia după Luca
Cap. 24 Învierea Domnului. În drum spre Emaus. Iisus li Se arată apostolilor. Înălţarea la cer.
12 Iar Petru s'a ridicat şi a alergat la mormânt; şi aplecându-se, a văzut giulgiurile singure odihnindu-se. Şi a plecat, mirându-se în sine de ceea ce se petrecuse.
In 20:3-7
13 Şi iată că'n aceeaşi zi doi dintre ei mergeau la un sat care era departe de Ierusalim ca la şaizeci de stadii, al cărui nume era Emaus.
Mc 16:12-13
14 Şi ei vorbeau între ei despre toate întâmplările acestea.
Mc 16:12-13
15 Şi a fost că'n timp ce vorbeau şi se întrebau între ei, Iisus Însuşi, apropiindu-Se, mergea împreună cu ei.
Mt 18:20 Mc 16:12-13 Mc 24:36
16 Dar ochii lor erau ţinuţi ca să nu-L cunoască.
Mt 26:65-66 In 20:14 In 21:4
17 Şi El le-a zis: „Ce sunt cuvintele acestea pe care le schimbaţi între voi mergând?“ Iar ei s'au oprit şi erau trişti.
18 Şi răspunzând unul cu numele Cleopa b, I-a zis: „Oare numai tu singur eşti străin c în Ierusalim şi nu ştii cele ce s'au întâmplat în el zilele acestea?“
19 Şi El le-a zis: „Care?“ Iar ei I-au răspuns: „Cele despre Iisus Nazarineanul, care era profet puternic în faptă şi'n cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi a întregului popor;
Mt 21:11 Mt 21:46 Lc 7:16 In 3:2 In 4:19 In 6:14 In 9:17 FA 2:22 FA 7:22
20 cum L-au osândit la moarte arhiereii şi mai-marii noştri şi L-au răstignit.
Mt 26:2 FA 13:27
21 Iar noi nădăjduiam că El este Cel ce avea să izbăvească pe Israel; şi totuşi astăzi este a treia zi de când s'au petrecut acestea.
Lc 1:68 Lc 2:38 FA 1:6
22 Ci şi nişte femei de-ale noastre ne-au înspăimântat; ducându-se de dimineaţă la mormânt
Mt 28:8 Mc 16:10 Lc 24:3 Lc 24:9 In 20:18
23 şi neaflându-I trupul, au venit zicând că vedenie de îngeri au văzut, care le-au spus că este viu.
24 Iar unii dintre noi s'au dus la mormânt şi au găsit aşa cum şi femeile spuseseră, dar pe El nu L-au văzut“.
In 20:3-8
25 Şi El le-a zis: „O, nepricepuţilor, şi cu inima zăbavnici a crede'n toate câte-au spus profeţii!
Mt 26:24 Lc 18:31-33 Lc 24:44 Ga 3:1
26 Nu trebuia oare ca Hristos să pătimească acestea şi să intre'ntru slava Sa?“
Is 50:6 Mi 2:13 Mt 16:21 Mt 26:24 Mt 26:54 Mc 8:31 Lc 9:22 Lc 17:25 Lc 18:31-33 Lc 24:46 In 5:39 In 7:39 In 12:16 In 12:23 In 13:31-32 In 17:1 In 17:5 In 20:9 FA 3:13 FA 3:18 FA 3:24 FA 17:3 Evr 2:10 1Ptr 1:11
27 Şi, începând de la Moise şi de la toţi profeţii, le-a tâlcuit din toate Scripturile cele despre El.
Fc 3:15 Fc 49:10 Dt 18:15 Iov 17:25 Iov 68:9 Ps 21:1-18 Is 40:10 Is 50:6 Is 52:1-15 Is 53:1-12 Ir 23:5 Iz 34:23 Iz 37:24 Dn 9:24 Mi 7:20 Mt 26:24 Lc 18:31-33 Lc 24:44 Lc 44:45 In 5:39 In 20:9 FA 3:18 FA 3:24
28 Şi s'au apropiat de satul unde se duceau, iar El Se făcea că merge mai departe.
Mc 6:48
29 Dar ei Îl rugau stăruitor, zicând: „Rămâi cu noi, că e spre seară şi s'a plecat ziua“. Şi a intrat să rămână cu ei.
Jd 19:9 Is 54:1
30 Şi a fost că'n timp ce stătea împreună cu ei la masă, luând pâinea a binecuvântat şi, frângând, le-a dat.
1Rg 9:13 Lc 22:19 FA 10:41
31 Şi s'au deschis ochii lor şi L-au cunoscut; dar El li S'a făcut nevăzut.
32 Şi au zis unul către altul: „Oare nu ardea'ntru noi inima noastră când ne vorbea pe cale şi'n timp ce ne tâlcuia Scripturile?“
Ir 20:9 Ir 23:29
33 Şi'n ceasul acela sculându-se s'au întors la Ierusalim şi I-au găsit adunaţi pe cei unsprezece şi pe cei ce erau împreună cu ei,
34 care ziceau că Domnul cu adevărat a înviat şi I s'a arătat lui Simon.
1Co 15:4-5
35 Şi ei au povestit cele petrecute pe cale şi cum a fost El cunoscut de ei întru frângerea pâinii d.
Lecționar - Săptămâna XVI după Rusalii: Duminică: la Liturghie – 2Co 6, 1-10;
Noul Testament
Epistola A Doua către Corinteni
Cap. 6 Slujirea împăcării (continuare). Templul Dumnezeului Celui-Viu.
1 Fiind dar noi împreună-lucrători cu El, vă îndemn ca harul lui Dumnezeu să nu-l primiţi în zadar;
1Co 15:10 2Co 5:20
2 căci zice: La vreme potrivită te-am ascultat şi'n ziua mântuirii te-am ajutat; iată acum vremea potrivită, iată acum ziua mântuirii –
Is 49:8 Lc 4:18-19 Evr 3:7
3 nimănui întru nimic dându-i noi prilej de poticnire, pentru ca slujirea noastră să nu fie defăimată;
1Rg 2:24
4 dimpotrivă, întru toate înfăţişându-ne pe noi înşine ca slujitori ai lui Dumnezeu: în multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strâmtorări,
1Co 4:1 1Co 4:11 2Co 4:2 2Co 12:10
5 în bătăi, în temniţe, în tulburări, în osteneli, în privegheri, în posturi,
2Co 11:23-27
6 în curăţie, în cunoştinţă, în îndelungă-răbdare, în bunătate, în Duhul Sfânt, în iubire nefăţarnică,
1Tim 4:12 Iac 3:17
7 în cuvântul adevărului, în puterea lui Dumnezeu; prin armele dreptăţii cele de-a dreapta şi cele de-a stânga a,
1Co 2:4-5 2Co 10:4
8 prin slavă şi necinste, prin defăimare şi laudă; ca nişte amăgitori, şi totuşi iubitori de adevăr;
Ecc 8:14 Ecc 10:6
9 ca nişte necunoscuţi, şi totuşi bine cunoscuţi; ca nişte muribunzi, şi iată că trăim; ca nişte pedepsiţi, şi totuşi nu ucişi;
Ps 117:18 2Co 4:10
10 ca nişte întristaţi, dar pururea bucurându-ne; ca nişte săraci, dar pe mulţi îmbogăţindu-i; ca unii care n'au nimic şi pe toate le stăpânesc.
Pr 13:7 2Co 7:4 Flp 2:17 Flp 4:12 Col 1:24 1Tes 1:6
Lecționar - Săptămâna XVI după Rusalii: Duminică:la Utrenie – Mt 25, 14-30.
Noul Testament
Evanghelia după Matei
Cap. 25 A doua parte a cuvântării eshatologice: parabola celor zece fecioare; parabola talanţilor; Judecata de Apoi.
14 Aceasta este asemenea unui om care, plecând departe, şi-a chemat slugile şi le-a încredinţat avuţia sa:
Mt 21:33 Mc 13:34 Lc 19:12-27
15 unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui, şi a plecat.
Lc 19:12-27 Rm 12:6 1Co 12:11
16 Îndată plecând cel ce primise cinci talanţi, a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi.
Lc 19:12-27
17 De asemenea, şi cel cu doi a câştigat încă doi.
Lc 19:12-27
18 Iar cel care primise un talant s'a dus, a săpat în pământ şi a ascuns argintul stăpânului său.
Lc 19:12-27
19 Şi după multă vreme a venit şi stăpânul acelor slugi şi s'a socotit cu ele.
Mt 18:23 Lc 19:12-27
20 Şi apropiindu-se cel care primise cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: Doamne, cinci talanţi mi-ai dat; iată alţi cinci talanţi am câştigat cu ei.
Lc 16:10-12 Lc 19:12-27
21 Zisu-i-a stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău.
Dn 12:2 Is 61:7 Mt 24:47 Mt 25:23 Lc 12:44 Lc 16:10 Lc 16:10-12 Lc 19:12-27 1Co 4:5
22 Apropiindu-se şi cel care primise doi talanţi, a zis: Doamne, doi talanţi mi-ai dat; iată alţi doi talanţi am câştigat cu ei.
Lc 16:10-12 Lc 19:12-27
23 Zisu-i-a stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău.
Mt 24:47 Mt 25:21 Lc 12:44 Lc 16:10 Lc 16:10-12 Lc 19:12-27
24 Apropiindu-se apoi şi cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n'ai semănat şi aduni de unde n'ai răspândit
Lc 16:10-12 Lc 19:12-27 In 4:37
25 şi, temându-mă, m'am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată, ai ce este al tău.
Ps 52:5 Lc 16:10-12 Lc 19:12-27
26 Şi răspunzând stăpânul său, i-a zis: Slugă vicleană şi leneşă, ştiai că secer unde n'am semănat şi adun de unde n'am răspândit?
Mt 18:32 Lc 16:10-12 Lc 19:12-27
27 Se cuvenea deci să dai argintul meu la zarafi şi eu, venind, aş fi luat ceea ce este al meu cu dobândă.
Lc 16:10-12 Lc 19:12-27
28 Aşadar, luaţi de la el talantul şi daţi-l celui care are zece talanţi.
Lc 16:10-12 Lc 19:12-27
29 Că tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce nu are se va lua şi ceea ce i se pare că are.
Mt 13:12 Mc 4:25 Lc 8:18 Lc 16:10-12 Lc 19:12-27
30 Iar pe sluga cea netrebnică aruncaţi-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.
Mt 8:12 Mt 13:42 Mt 13:50 Mt 22:13 Mt 24:51 Lc 13:28 Lc 16:10-12 Lc 19:12-27
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu