Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările cu eticheta Avocat Elena Radu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Avocat Elena Radu. Afișați toate postările

miercuri, 26 noiembrie 2025

Avocat Radu Elena - Inmatriculări auto NUMAI online - incalca dreptul la petitionare!

 

Inmatriculări auto NUMAI online - incalca dreptul la petitionare!

Legiferează identitatea digitală mascat și obligarea cetățenilor să dețină o carte de identitate electronică.

Camera Deputatilor în calitate de cameră decizională aprobă cu votul parlamentarilor tuturor grupurilor parlamentare PL-x nr. 363/2024  privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției generale de pașapoarte, serviciilor publice comunitare de pașapoarte, Direcției generale permise de conducere și înmatriculări și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.

Ce modificara din OG 83/2001?

Că Direcția generală permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor are următoarele atribuții principale:

 g) asigură crearea conturilor de utilizator pe pagina proprie de internet și furnizarea datelor de acces, printr-un flux COMPLET ONLINE, ÎN CONDIȚIILE LEGII.  

Ce înseamnă asta?

Că- nu îți vor mai primi cererile de înmatriculare pe hârtie, fiind obligat să le depui numai în sistem ONLINE, în condițiile legii. 

Ce zicea MAI demult?

Că va face platforma de înmatriculări în care s te înregistrezi cu IDENTITATEA DIGITALA

Potrivit OG 97/2005 autentificarea în sistemele informatice ale instituțiilor publice se face NUMAI cu CARTEA DE IDENTITATE ELECTRONICA

Așa că cel mai probabil MAI te va condiționa de deținerea unei cărți de identitate electronică ca să poți să îți faci cont ca să înmatriculezi mașina. 

ÎN PLUS, Potrivit Constituției României, art. 51, dreptul la petitionare este garantat. 

Așa că statul Român trebuie sa garanteze dreptul cetățeanului de a depune o cerere la o instituție sau la o autoritate publică. 

Dreptul de a depune cererea nu poate fi condiționat de deținerea unui cont online și nu poate să îți INTERZICE să depui cererea semnată și tipărită. 

NU SE POATE INTERZICE CETATINILOR PRIN LEGE să depună cererile PE HÂRTIE

Depunerea cererilor ONLINE trebuie să fie O OPTIUNE, nu O OBLIGATIE

Pentru a nu bate la ochi, au respins amendamentul ”identificarea și autentificarea persoanelor fizice menționate la litera g) se realizează exclusiv prin sistemul de identificare electronică al Statului Roman, respectiv ROeID”. 

Dar au modificat forma inițială a articolului și au scris ”flux COMPLET ONLINE, ÎN CONDIȚIILE LEGII”, care e echivalent cu amendamentul respins.

Avocat Elena Radu

Avocat Elena Radu - NU vrei să semnezi contractul educațional, nu îl semna, DAR TACI! Taci și pe gură, taci și în scris!


Nu mai trimiteți notificări în care scrieți că refuzați să semnați contractul educațional!

Potrivit at. 148 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 198/2023: fapta care determină aplicarea amenzii este REFUZUL SEMNĂRII CONTRACTULUI educațional.
Așa că dacă le trimiteți notificare nu faceți decât să le dați dovada refuzului, ca să aplice amenda.
Problema se trage din legea nr. 198/2023:
Până nu veți ieșiți în stradă să cereți abrogarea articolelor privind contractul educațional (care sunt o prostie) tot așa veți fi frecați.
În Legea nr. 198/2023 sunt drepturi și obligații ale beneficiarilor primari și secundari.
Cât timp legea conține drepturi și obligații, nu are de ce să- mai impun obligativitatea semnării unui contract (care conține obligații negociate de minister cu alții, nu cu tine și care îți sunt impuse. Art. 106 conține obligațiile beneficiarilor de învățământ.)
Însă, trebuie abrogate articolele din lege pentru a se elimina anomalia.
Până atunci, NU vrei să semnezi contractul educațional, nu îl semna, DAR TACI! Taci și pe gură, taci și în scris!
Nu mai da dovada scrisă că tu refuzi și săvârșești fapta contravențională. ca să te poată amenda!

luni, 24 noiembrie 2025

Avocat Elena Radu - APEL CĂTRE TOȚI SENATORII ȘI DEPUTAȚII ȘI CĂTRE TOATE PARTIDELE PARLAMENTARE: MODALITATEA DEFICITARĂ ÎN CARE SE LEGIFEREAZĂ TREBUIE SĂ ÎNCETEZE! TREBUIE SĂ STOPAȚI HAOSUL PE CARE L-AȚI CREAT ȘI PE CARE ÎL ÎNTREȚINEȚI!


Ce scriam pe 10 mai 2023.

Nu s-a schimbat nimic. Din rau in mai rău.
APEL CĂTRE TOȚI SENATORII ȘI DEPUTAȚII ȘI CĂTRE TOATE PARTIDELE PARLAMENTARE:
MODALITATEA DEFICITARĂ ÎN CARE SE LEGIFEREAZĂ TREBUIE SĂ ÎNCETEZE!
TREBUIE SĂ STOPAȚI HAOSUL PE CARE L-AȚI CREAT ȘI PE CARE ÎL ÎNTREȚINEȚI!
De cel puțin 7-8 ani, parlamentarii României au început din ce în ce mai mult să se abată de la rolul pe care îl au, cât și de la exercitarea mandatului cu bună-credință, transformând jocul politic într-un circ și îndepărtându-se cu mult de la îndeplinirea obligațiilor ce le revin de a acționa în interesul națiunii și al cetățenilor.
Calitatea legilor pe care le-a adoptat Parlamentul României, a devenit din ce în ce mai slabă, tinzând spre dispariție.
Constituția și drepturile cetățenilor sunt ignorate de către parlamentari, iar procedura legislativă a devenit o procedură ad-hoc, care se stabilește în funcție de jocul politic din fiecare zi.
Nu vă mai lăudați cu faptele, ci cu interpretări manipulatoare ale proiectelor de lege sau legilor pe care le adoptați, interpretări care nu au nicio legătură cu conținutul legilor, bazandu-vă toata ”reputația” pe minciună.
Cu mulți ani în urmă, dacă erai parlamentar beneficiai de un anumit respect din partea cetățenilor, erai ”cineva”. Respectul era aferent comportamentului parlamentarului care, măcar aparent, îl trata pe cetățean cu respect, iar în exercitarea mandatului, chiar dacă nu erau perfecți parlamentarii, aveau totuși limite.
Mulți ani interesul politic (care va exista mereu și va fi mereu pe primul plan) a avut niște limite peste care nu se trecea, neuitând totuși parlamentarii că sunt reprezentanți ai poporului și mai țineau cont și de interesul național și al cetățeanului, chiar dacă de la an la an a început să i se aloce acestuia un procent din ce în ce mai mic.
S-a ajuns ca, în prezent, interesul politic să fie singurul interes, iar parlamentarii să uite cu totul și de interesul național și de cetățenii care i-au mandatat să îi reprezinte.
Parlamentarul de azi este perceput de către cetățeni ca un penal, hoț, un corupt, un borfaș etc, iar asta din cauza comportamentului dumneavoastră în exercitarea mandatului.
S-a ajuns ca în Parlamentul României comportamentul parlamentarului să fie de mahala, iar acesta să nu îi mai ofere niciun respect cetățeanului care l-a ales.
A dispărut orice urmă de încredere a cetățenilor în buna-credință a parlamentarilor ca urmare a comportamentului și modalității în care legiferați. De la zi la zi am văzut că puțin vă pasă de ceea ce scrie într-un proiect de lege, de tehnica legislativă, de cât de ”corect” este textul normei din punct de vedere al preciziei, clarității, previzibilității, precum și de impactul pe care îl va avea asupra cetățenilor atunci când va fi pus în aplicare.
Toți inițiatorii de proiecte legislative (fie ei parlamentari sau miniștri din cadrul Guvernului) propun legi. Multe dintre aceste proiecte de lege sunt propuse numai pentru ”a da bine la caseta parlamentarului”. Vă lăudați cu ele când le propuneți, indiferent de ceea ce scrie în ele și indiferent de calitatea și impactul lor, nu le mai urmăriți ulterior în procedura de legiferare, puțin vă pasă dacă se adoptă sau nu. Dacă se resping, și mai bine, puteți să vă victimizați pentru a da vina pe cei care dețin majoritatea la momentul respectiv.
Dacă faceți parte din majoritatea parlamentară, aprobați orice, indiferent cât de slabă este calitatea textului, câte norme neconstituționale conține și indiferent dacă primiți observații în acest sens.
Ignorați, în general, orice observație cu privire la proiectele de lege, inclusiv criticile de neconstituționalitate, în condițiile în care dvs. sunteți obligați să legiferați cu respectarea Constituției României, a legilor României și a Regulamentelor Camerelor. Această obligație o regăsiți atât la art. 11 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul senatorilor și deputaților, cât și în numeroase decizii ale Curții Constituționale care a statut că nu este absolută competența exclusivă de legiferare a Parlamentului, ea ”fiind limitată de principiile, valorile şi exigenţele constituţionale” (decizia CCR nr. 405/2016, parag 66), de respectarea principiului legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție (Decizia CCR nr. 55/2022, parag 148, 205) etc.
Cu toate acestea, în exercitarea mandatului de parlamentar, ignorați principiile, valorile și exigențele constituționale, iar dacă vi se transmit observații în acest sens, răspundeți că nu vă interesează, că puteți să faceți ce doriți ca parlamentar, necunoscându-vă sau ignorând propriile obligații.
Unii dintre dvs. răspundeți că nu avem decât să atacăm legea la CCR, în condițiile în care cunoașteți că nu avem calitate să atacăm legea la CCR înainte de promulgare, dvs. acceptând astfel, cu știință, să intre în vigoare o lege care conține vicii de neconstituționalitate și ani de zile, până când ajunge o excepție de neconstituționalitate să fie analizată de CCR și să fie admisă, acea lege neconstituțională să fie aplicabilă cetățenilor.
Dacă analizăm în detaliu legile adoptate în ultimii ani, mare parte din acestea sunt lovite de vicii de neconstituționalitate și sunt în vigoare, ceea ce creează insecuritate socială și juridică.
S-a ajuns în acest punct deoarece, așa cum vă spuneam anterior, ați uitat de rolul pe care îl aveți, de motivul pentru care dețineți funcția, de propriile drepturi și obligații și sunteți interesați numai de interesul politic.
Este totuși timpul să vă readuceți aminte de toate pe cele le-ați uitat. De modul în care vă exercitați mandatul de parlamentar depinde viața oamenilor, pentru că tot ceea ce legiferați dvs. afectează cetățenii în cel mai mic detaliu al vieții lor de zi cu zi, deoarece toate aceste legi nu ar trebui să facă altceva decât să detalieze garantarea drepturilor și libertăților, precum și a obligațiilor pe care le au cetățenii, iar toate acestea însumate înseamnă viața fiecărui om, în ansamblul său.
DOMNILOR PARLAMENTARI, ATAT DVS CAT SI PARTIDELE POLITICE DIN CARE FACETI PARTE TREBUIE SA STOPATI ACEST HAOS PE CARE L-ATI CREAT SI PE CARE IL INTREȚINEȚI!
Respectați-vă obligațiile ce vă revin în calitate de parlamentari!
Respectați Constituția, respectați drepturile și libertățile fundamentale!
Respectați Legea privind tehnica legislativă și celelalte legi aplicabile în procedura de legiferare!
Respectați cetățenii care v-au mandatat să exercitați suveranitatea națională în numele lor!
Stopați haosul din procedura de legiferare pentru că acesta a început să se extindă din ce în ce mai mult și în rândul societății!
Dacă nu vă revizuiți comportamentul, ne puneți pe toți în pericol pentru că haosul din Parlament pe care l-ați generat și pe care îl mențineți se extinde în rândul societății!

joi, 20 noiembrie 2025

Avocat Elena Radu - Parlamentarii AUR au atacat la CCR Legea PL-x nr 426/2025 prin care se majorau impozitele și taxele locale cu cel puțin 167% si multe alte modificări pe legea insolvenței, capital social, imprumuturi asociati.

 

Parlamentarii AUR au atacat la CCR Legea PL-x nr 426/2025 prin care se majorau impozitele și taxele locale cu cel puțin 167%  si multe alte modificări pe legea insolvenței, capital social, imprumuturi asociati. 

CCR a stabilit termen pe 04 februarie 2026. 

Cum impozitele si taxele potrivit PLx 246/2025 ar fi intrat în vigoare de la 01.01.2026, dacă legea nu e promulgată înainte de 01 ianuarie 2026, ea nu mai poate fi aplicată impozitelor și taxelor locale aferente anului 2026. 

Cum CCR se pronunța pe obiectia de neconstitutionalitate în februarie 2026, ea nu se poate aplica impozitelor și taxelor locale aferente anului 2026.

Avocat Elena Radu

miercuri, 19 noiembrie 2025

Avocat Elena Radu - Vă demonstrez cum reacția voastră a schimbat legea.

Vă demonstrez cum reacția voastră a schimbat legea.

Legea 70/2015 interzice operațiunile cu numerar și permite folosirea numerarului numai sub anumite plafoane.
Între operațiunile dintre persoane fizice și juridice erau plafoane de 5.000 lei sau 10.000 lei., iar între persoanele fizice de 50.000 lei.
26 octombrie 2023 - Ciolacu își angajează răspunderea în fața Parlamentului pe Legea nr. 296/2023 și reduce plafoanele la numerar între persoanele fizice și juridice la 1.000 lei sau 2.000 lei, iar între persoanele fizice la 5.000 lei.
Eh, după ce s-a adoptat legea asta a fost vâlvă mare, ÎN ONLINE. Toată lumea o critica și era nemulțumită, inclusiv jurnaliști.
Ce s-a întâmplat?
09 noiembrie 2023 - după numai 2 săptămâni de nemulțumire exprimată de cetățeni în mediul online, Guvernul Ciolacu dă OUG nr. 98/2023 și revine la vechile plafoane, cu motivarea ”având în vedere atât reacțiile din spațiul public, cât și pe cele existente la nivelul societății.
Că- au fost habarniști și au modificat legea de modificare, nu legea de bază (OG 70/2015) e altă discuție. Am postat ieri Ghidul Consiliului Legislativ ca să vadă habarniștii că se modifică legea de bază, nu legea de modificare.
Așa că dacă nu vă convine ce scrie într-o lege adoptată, legea aia nu e ”nemuritoare” și poate fi modificată imediat, dacă vă exprimați nemulțumirea public.

marți, 18 noiembrie 2025

Avocat Elena Radu - Dacă mai vrei să ai drepturi și libertăți, APĂRĂ-ȚI CONSTITUȚIA!

 

Constituția României. Comentariu pe articole. Ediția 3

Constitutia Romaniei

Dacă mai vrei să ai drepturi și libertăți, APĂRĂ-ȚI CONSTITUȚIA!

Se insistă în încălcarea caracterului INDEPENDENT al statului român, prin susținerea unei pretinse supremații a dreptului Uniunii Europene în fața Constituției României - neratificată vreodată de România
Constatăm la nivelul Uniunii Europene o tendință a restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor săi.
Pandemia a fost momentul care ne-a arătat tuturor cum Uniunea Europeană a dat un Regulament (cu caracter obligatoriu și direct aplicabil în statele membre) prin care a condiționat libertatea de circulație în spațiul comunitar de deținerea unui Certificat Covid, sub pretextul că așa s-ar combate transmiterea virusului.
Nu cred că mai sunt prea muți români care cred că acea hârtie a stopat transmiterea virusului.
Însă, cu toate că, potrivit tratatelor constitutive, Uniunea Europeană are competențe limitate de a legifera (numai în anumite domenii și numai în limitele prevăzute în tratate), în ultimii ani s-a folosit un artificiu prin care UE a adoptat Regulamente în diverse domenii, depășindu-și competențele și ajungând să legifereze direct în orice domeniu.
Acest artificiu constă în folosirea art. 114 TFUE (apropierea legislațiilor), atunci când vrea să legifereze în domenii care depășesc competențele sale.
Art. 114 TFUE a fost gândit ca un articol prin intermediul căruia UE trebuia să facă pe mediatorul, dacă la un moment dat țările membre aveau legislații diferite în anumite domenii. Într-o asemenea situație, UE făcea pe mediatorul prin adoptarea de măsuri privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre care au ca obiect instituirea și funcționarea pieței interne.
Aceste măsuri sunt măsuri de armonizare care puteau fi adoptate prin DIRECTIVĂ (ca act al UE) - obligatorie pentru statele destinatare cu privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând autorităților naționale competența în ceea ce privește forma și metodele pentru a obține rezultatul.
Practic, prin Directivă nu se reglementează în mod expres, ea nu este obligatorie în statele membre. Ea conține generalități, idei de principiu pe care statele trebuie să le transpună prin legislația lor națională.
Cu toate acestea, raționamentul și înțelesul art. 114 TFUE a fost eludat, prin inventarea așa-numitului termen ”piață digitală” (care nu este reglementat de niciun articol al vreunui tratat al UE) și invocarea ca temei de drept a art. 114 TFUE pentru aproprierea legislațiilor în adoptarea de REGULAMENTE (acte UE obligatorii și direct aplicabile în statele membre - practic legea UE care se aplică direct și e obligatorie în România, fără să mai fie necesar ca România să adopte vreo lege de către Parlament).
Prin folosirea acestui artificiu, s-a ajuns să se extindă competența de legiferare a UE în orice domeniu, nelimitat, prin invocarea unei legislații divergente în statele membre și art. 114 TFUE pentru armonizarea legislației în vederea ajutării furnizorilor de bunuri și servicii de pe piața digitală a UE.
Or, furnizori de bunuri și servicii pe piața UE pot fi din toate domeniile. Astfel, prin acest artificiu se legiferează , prin regulamente direct aplicabile și obligatorii la nivel UE în orice domeniu, dincolo de competențele pe care aceasta le are conform tratatelor.
(Vă dau un exemplu de invocare a art 114 TFUE –” temeiul juridic adecvat pentru un regulament care vizează armonizarea cerințelor impuse furnizorilor de servicii online relevante pe piața unică digitală” în ”Regulamentul de stabilire a birnelor de prevenire și combatere a abuzului sexual asupra minorilor” potrivit căruia toate comunicările noastre prin chat, e-mail vor fi citite cu inteligența artificială – tehnologii de detectare – că poate depistează vreun dezaxact: https://ipex.eu/.../file/082d290881dcfaa2018212139d631b04. Astfel, viața noastră privată va fi îngrădită în mod ilegal)
Renumărare regulamente care restrâng drepturile cetățenilor UE sunt întemeiate pe prevederile art. 114 TFUE, deoarece UE nu are competențe în a le adopta.
Cu toate acestea, niciun stat nu se sesizează.
Or, în România, drepturile și libertățile fundamentale sunt garantate, potrivit Constituției României, (art. 1 alin 3), ele fiind interpretate și aplicate conform tratatelor internaționale privind drepturile omului (art. 21 alin. 1), CU EXCEPȚIA în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții MAI FAVORABILE (art. 21 alin. 2)
Altfel spus, orice astfel de Regulament al UE care ar restrânge drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor României, DEVINE INAPLICABIL la nivel național, DACĂ CONSTITUȚIA CONȚINE NORME MAI FAVORABILE.
Normele introduse în Constituția României în anul 2023 pentru aderarea la UE nu prevăd derogări de la prevederile Constituției României în privința drepturilor fundamentale.
Cu toate acestea, pentru a putea eluda prevederile Constituției și a ne obliga să respectăm în România Regulamente ale UE care restrâng drepturile și libertățile fundamentale dincolo de limitele impuse de Constituția României, s-au provocat acele litigii la CJUE pe prescripție pentru ca aceasta să statueze o așa-zisă supremație a dreptului UE în fața Constituției României, în condițiile în care POPORUL ROMAN NU A VOTAT NICIODATĂ AȘA CEVA, IAR ROMÂNIA NU A RATIFICAT NICIODATĂ O ASEMENEA PREVEDERE.
De ce au folosit această modalitate mascată de a atesta un fals juridic?
Pentru că a ținut sloganul cu ”corupția ucide” și manipularea cu scapă penalii.
În condițiile în care în Constituția României scrie:
- Art. 1 alin 3: drepturile și libertățile fundamentale sunt garantate;
- Art. 12 – libertatea individuală:
(12) Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în CONDIȚIILE şi în temeiul legii.
(13) Sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală.
- Art. 15:
(1) Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
Pedeapsa se aplică numai în CONDIȚIILE LEGII. Una dintre condiții este aceea să nu se fi împlinit termenul de prescripție.
Articolul din lege (Codul penal) care întrerupea termenul de prescripție a fost declarat neconstituțional de către CCR în anul 2018, moment din care a devenit inaplicabil.
Drept urmare, din anul 2018 se aplică numai termenele generale de prescripție.
Astfel, pentru ca o persoană să fie lipsită de libertatea individuală printr-o sentință de condamnare penală și trimisă la pușcărie, termenele generale de prescripție din Codul penal nu trebuie să fie împlinite. Adică persoana trebuie să fie cercetată de procuror și pronunțată o sentință definitivă de instanța de judecată în termenele prevăzute de lege – Codul Penal:
a) 15 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;
b) 10 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani;
c) 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani;
d) 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani;
e) 3 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda.
Cu toate acestea, a venit CJUE în anul 2021 și a zis: nu e așa!
În România, în dosarele penale care au ca obiect infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție, judecătorii pot să nu aplice deciziile Curții Constituționale, pentru că există o supremație a dreptului UE.
Așa că o persoană poate fi lipsită de libertatea individuală și prin aplicarea unui text de lege declarat neconstituțional în România și care nu mai produce efecte juridice, că așa a zis CJUE, nu mai contează Constituția României.
Pentru a se pronunța astfel, CJUE a invocat:
- Declarația nr. 17 la Actul final al Conferinței interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona semnat la 13 decembrie 2007, PE CARE ROMANIA NU A RATIFICAT-O NICODATA
- art. 148 din Constituția României într-o interpretare contrară Deciziei CCR nr. 148/2003, care încalcă caracterul INDEPENDENT al statului român.
Știu, acum veți zice: Nu contează! La pușcărie penalii!
Numai pe de atitudinea asta a voastră s-au și bazat în încercarea de a atesta un fals juridic că în România nu mai contează Constituția României și prevederile din ea privind drepturile și libertățile fundamentale.
Dacă acceptați asta, înseamnă că mâine UE sau CJUE pot să dea orice regulament sau decizie prin care să zică că nu mai contează niciun drept sau libertate fundamentală, astfel cum sunt ele garantate de Constituția României sau legile interne.
Mâine poate fi vorba de viața ta, de libertatea ta sau a copilului tău.
Dacă la nivel național mai poți să îi sari în cap Guvernului sau Parlamentului când îți aruncă drepturile și libertățile la coș, raportându-te la Constituția României, dacă o să accepți falsul juridic atestat de CJUE că nu mai are relevanță Constituția României, nu o să mai poți să te aperi în niciun fel de ceea ce legiferează UE sau inventează CJUE.
Realitatea este că:
- ”LEGILE INTERNE” din art. 148 alin. 2 din Constituție (Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din LEGILE INTERNE, cu respectarea prevederilor actului de aderare) se referă la legile adoptate de Parlament, nu la Constituție;
- Declaratia nr. 17 cu privire la supremație la actul final NU A FOST RATIFICATĂ de România și nu îi este opozabilă,
așa cum voi arăta în continuare.
1. Art. 148 alin. (2) din Constituția României are NUMAI următoarea interpretare constituțională: după aderarea la UE, ordinea de respectare a legilor este următoarea:
a) CONSTITUȚIA României;
b) Aquisul comunitar (tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi reglementările derivate din acestea: reglementă comunitare cu caracter obligatoriu);
c) LEGILE INTERNE (legile adoptate de Parlamentul României).
Aceasta deoarece, potrivit art. 148 alin. (1) din Constituția României din 1991prevedea (ca și actualul art. 152 alin. 1) că nu poate face obiectul revizuirii Constituției caracterul independent al statului român.
Conform procedurii, proiectul de lege pentru revizuirea Constituției din anul 2003, a fost întâi analizat de CCR pentru a verifica dacă acesta încalcă limitele revizuirii.
Prin Decizia nr. 148/2003, CCR a analizat dacă art. 145 ind 1 din proiect (actualul art 148) încalcă caracterul independent al statului român și a statuat că nu îl încalcă deoarece:
”Consecinţa aderării pleacă de la faptul ca statele membre ale Uniunii Europene au înţeles sa situeze acquisul comunitar - tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi reglementările derivate din acestea - PE O POZIŢIE INTERMEDIARA ÎNTRE Constituţie şi celelalte legi, atunci când este vorba de acte normative europene obligatorii. Curtea”.
Drept urmare, singura interpretare constituțională a actualului art. 148 alin 2 din Constituția României este că ACEASTA ESTE DEASUPRA DREPTULUI UE. Și asta a VOTAT poporul român la referendumul din 2003 de revizuire a Constituției.
Orice altă interpretare ÎNCALCĂ caracterul INDEPENDENT al statului român.
În acest sens, din analiza tuturor prevederilor constituționale, putem observa că legiuitorul constituant unde a vrut să facă trimitere la Constituție a indicat-o în mod expres, pentru celelalte legi folosind expresia ”legile interne”, ”legi”, ”legii”; ”legile organice”.
De altfel, în Constituție, termenul de ”legile interne” nu se regăsește numai la art. 148 alin. (2), ci și la art. 20 alin. (2).
Se poate observa că este lipsită de orice fundament opinia care a încercat să se acrediteze în ultimii ani că ”legile interne” din conținutul art. 148 alin 2 din Constituție ar cuprinde și Constituția României.
2. DECLARAȚIA nr. 17 la Actul final NU a fost ratificată de România.
După ce am aderat la UE, în anul 2007, țările membre ale UE au negociat modificarea tratatelor constitutive.
Conform procedurii, rezultatul negocierilor s-a concretizat într-un document denumit ”ACTUL FINAL al reprezentanților guvernelor statelor membre” (conform traducerii prezentate Parlamentului României).
Acest ACT FINAL avea 2 componente:
a) Tratatul de la Lisabona cu anexele lui: Protocoalele si anexa la Tratatul de la Lisabona
b) Anexe la ACTUL FINAL.
Potrivit Legii nr. 590/2003 privind tratatele, un tratat poate fi ratificat cu rezerve sau CU DECLARAȚII.
Prin DECLARAȚIE se înțelege mențiunea formulată cu ocazia semnării, ratificării, aprobării, aderării sau acceptării unui tratat multilateral, prin care SE INTERPRETEAZĂ UNELE PREVEDERI ALE TRATATULUI de către partea română sau prin care partea română efectuează notificările cerute de tratat; declarațiile formulate la semnare TREBUIE CONFIRMATE LA RATIFICARE sau la aprobare. (art. 1 lit. k).
Legea de ratificare trebuie să conțină un articol conținând DECLARAȚIILE părții române (art. 22 alin. 5).
Or, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 1/2008 care conține un singur articol, de ratificare a Tratatului de la Lisabona.
Prin Legea de ratificare nr. 1/2008, Parlamentul României NU A RATIFICAT NICIUNA DINTRE DECLARAȚIILE la Actul final al Conferinței reprezentaților guvernelor statelor membre.
Or, CJUE și-a fundamentat hotărârile pe Declarația nr. 17 privind supremația la ACTUL FINAL, Declarație pe care România NU A RATIFICAT-O niciodată.
De altfel, nici nu putea Parlamentul României să ratifice această declarație, deoarece ar fi încălcat caracterul independent al statului român (așa cum a statuat CCR prin Decizia nr. 148/2003). O astfel de declarație, ar fi putut fi ratificată de România NUMAI dacă se revizuia Constituția.
Însă, nici măcar printr-o lege de revizuire a Constituției României NU SE POATE ÎNCĂLCA caracterul INDEPENDENT al statului român.
Așa că niciodată România nu poate să renunțe la Constituția ei în favoarea dreptului UE.
S-au tot lansat idei că ne trebuie o nouă Constituție, probabil tocmai pentru a se încerca eliminarea interdicției din Constituția actuală și să se adopte o nouă Constituție în România care să permită federalizarea UE.
Însă, am fi proști ca popor să renunțăm vreodată la Constituția actuală și să permitem să ne impună unii ce vor și să ne lipsească de drepturile și libertățile noastre fundamentale.
În dosarele CJUE, agentul guvernamental nu a invocat niciodată că România NU A RATIFICAT Declarația nr. 17 și NICI faptul că legile interne din conținutul art 148 alin. 2 din Constituție nu includ și Constituția, permițând CJUE să adopte niște hotărâri care sunt în contradicție cu Constituția României și cu voința poporului român.
E cazul să remedieze în noile dosare!

miercuri, 27 august 2025

Avocat Elena Radu

medz.ro

Doctora Flavia Groşan

Vă mai aduceți aminte în pandemia vieții?
Doamna doctor s-a găsit în 2020, 2021 să zică ca ea tratează Covid-ul cu antibiotic. Blasfemie! Încalcă protocoalele! Cercetată disciplinar. Toată floarea cea aleasă a medicinii și șefii de turmă din domeniu o acuzau că îndrăznește să trateze Covidul cu metodele clasice. Antibioticul la Covid era interzis conform florii cea alese.
(pun în comentarii și un link cu un pupător de dosuri care o făcea albie de porci👉 Link1 👉Link2).
Venii iunie 2022. Mă dusăi la pneumolog că tușeam și simțeam ceva prin plămâni. Radiografie, plămân afectat 10%, tratament cu antibiotic, sub 100 lei rețeta.
După stabilirea tratamentului, medicul zice: un test de covid ați făcut. Rapid, da, negativ. Zice medicul: hai să mai facem unul. L-am făcut, pozitiv, l-a durut la bască pe medic că a fost pozitiv, tratamentul tot ăla a rămas.
Să nu mai zic că primii diagnosticați cu covid dintre cunoștințele mele au fost prieteni care stăteau în Luxemburg. Ea gravidă, simptome de o răceală mai puternică. El mai nasol, i-au dat un antibiotic usor. Niciunul internat și fără hau bau, muriți. Relaxați cu covidul și după covid.
În România, după ce a trecut isteria cu pandemia, sunt curioasă câși dintre cei cărora le-a ieșit un test pozitiv covid nu au primit tratament cu antibiotic. Covid iese pozitiv și azi.
Hopa, antibiotic la covid? Cum așa? Păi nu era Flavia Grosanu răstignită că trata covid-ul cu antibiotic.
Oare câți nu ar fi murit, dacă li s-ar fi administrat antibioticul ăla interzis de voi?
În 2025, Flavia Grosan se găsi să posteze ceva despre vaccin, proteine spike, că se transmit prin sex.
Aoleu, blasfemie! Să o răstignim! Să o băgăm în comisie disciplinară! Floarea cea aleasă sări iar pe ea.
Și dacă peste 2 -3 ani se-ajunge la concluzia că așa e?
Tăceți dracu din gură și nu mai hăituiți oamenii că își dau cu părerea. Istoria ne arată că tâmpiții sunteți voi și mai mult, din cauza tâmpeniei voastre ați pus oamenii în pericol și poate chiar i-ați omorât.