Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările cu eticheta Constituție. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Constituție. Afișați toate postările

sâmbătă, 23 decembrie 2023

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Anul 2024 este un an de răscruce. Vom putea continua să fim mințiți și deturnați de elitele – vulpi, care s-au instalat la guvernare prin viclenie, sau vom putea redeveni lei, conduși de elitele – lei, pe baza idealurilor Revoluției din Decembrie 1989. Hai Liberare!


România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.

În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Acestea sunt texte primordiale ale Constituției, dacă vă vine să credeți. Figurează chiar în primul său articol. 

Auzi ce aberații: 

-respectarea Constituției (iar nu a „recomandărilor” UE, OMS, FMI, BM, World Economic Forum și nici a protocoalelor „medicale” arahatiene și nici a „științei” oficiale și nici a superstițiilor sau a tabu-urilor ecoteroriste) este obligatorie;

-demnitatea, drepturile și libertățile, dreptatea, ba chiar și pluralismul politic, sunt valori supreme garantate (totuși, individul nu mai contează în societatea progresului totalitar globalist, mai ales când este vorba de binele mai mare, the greater good, iar pluralismul politic nu e permis decât dacă este vorba de mișcări politice de tip cartel, conforme, stabile, acționând la comandă unică);

-spiritul tradițiilor democratice ale poporului român fixează liniile de demarcație atunci când acțiunea politică, economică sau ideologică derapează de la valorile supreme, garantate de Constituție (în schimb, noi vedem că tradiția, istoria, cultura, trecutul, înțelepciunea seculară venită de la moși – strămoși sunt anihilate prin cultura anulării, cancel culture, prin trezism, woke, și prin corectitudine politică); 

-ancora necesară în caz de derivă a bărcii în care ne aruncă pe toți diversele naufragii (crize, războaie sustenabile, stari de urgență perpetue), mai mult sau mai puțin regizate, o reprezintă idealurile Revoluției de la 1989. 

Da, chiar aberații. 

Cine ar mai crede așa ceva azi, când suntem atât de … progresiști?

Cândva, auto-intitulatul gomandand de la agziune spunea că nu se împiedică el de Constituție când trebuie să se scalde în dezastre regizate, ca un idol fals ce se află, pus fiind de idolatrii săi pe soclu ... 

Mie, totuși, mi-au atras din nou atenția textele de mai sus ale Constituției întrucât mâine este ziua când comemorăm morții de la Revoluție. 

Multă lume a început să se întrebe dacă a meritat ca România să plătească acel tribut de sânge (și, ulterior, să plătească sute de miliarde, în bani sau active, plus 5 milioane de refugiați economici în UE). 

Multă lume chiar regreta perioada lui Ceaușescu, uitând pentru ce s-a luptat atunci, în acel Decembrie agitat și însângerat. 

Iată o „izbândă” măreață a celor 34 de ani de conducere a acestei țări de către partidul-cartel care ne-a sufocat și mințit atâta amar de vreme... 

Ironic, cei care s-au născut după anul 2000 chiar nu mai fac diferența între libertate, responsabilitate individuală, raționalitate și rost în viață, pe de o parte, și eficiență, comoditate, blocare în colivia de confort și cinismul de a prospera pe baza sărăciei și nenorocirii altora, pe de altă parte. 

De fapt, dacă stăm strâmb și judecăm drept, la rece, este clar ca cristalul că ne-am întors pas cu pas în comunism. 

Doar că acest comunism este mult mai atroce. Este un comunism cu zâmbetul pe buze, susținut digital, bancar și militar, făcut să fie perpetuu. Este captivitatea păsărilor născute în colivie care au ajuns să considere zborul ca o boală. Este supunerea emoțională, la nivel de subconștient, unde consimtământul fabricat de creatorii totalitarismului digital se confundă cu „libertatea” și „rațiunea”. Este un totalitarism pe care nu îl mai simțim. 

Dacă nu vedeți comunismul ubicuu instalat, vă dau, totuși, niște exemple: 

-pe vremea comunismului hard, care nu se sfia să se auto-intituleze comunism, aveam un singur partid, o singură radio-televiziune cu program prestabilit, de preamărire a sistemului, două ore pe zi de electricitate și de emisiune tv (din care o oră era dedicată odelo aduse conducătorului iubit și planului national unic de dezvoltare economică și socială); avem azi, aparent, mai multe partide, dar ele sunt doar sucursale ale partidului – cartel; partidele care nu cadrează cu sistemul sunt extremiste, populiste, conspiraționiste, dacopate și, deci, puse la respect în spatele „cordonului sanitar”; mass media main stream este organizată în așa fel încât să ducă exclusiv mesajul sistemului, care este, cică, singurul de încredere (trusted media initiative este cel mai comunist experiment global);

-oamenii sunt separați în cetățeni supuși, care au toate „drepturile și libertățile” (în fapt, niște iluzii), pe de o parte, și deviaționiștii, negaționiștii, conspiraționiștii și extremist-teroriștii, pe de altă parte; culmea sarcasmului, se utilizeaza exact limbajul de lemn sovietic al anilor 50 ai secolului trecut; 

-economia este din ce în ce mai acut centralizată de mari întreprinderi transnaționale, iar marile bogății și privilegii se concentrează din ce în ce mai acut la vârful societății neo-feduale, mai abitir decât în communism (unde existau 30 de mii de hiper-bogați și privilegiați și noi, toți ceilalți, egalii în sărăcie);   

-Uniunea Europeană devine o Uniune Sovietică;

-delațiunea (wistleblowers) și vânătoarea de dizidenți (fact checkers) sunt nu doar mai extinse și mai încurajate decât în comunism - acum sunt plătite regește, cu bani publici sau privați;

-instituțiile de forță ale statului totalitar (servicii secrete, miliție, jandarmi) sunt mult mai bine plătite și cultivate decât în comunism, ba chiar sunt prioritare față de educație, sănătate, cultură și pensii. 

Nu ar fi rău ca azi, la 34 de ani de la revoluție, să ne reamintim cine suntem, totuși. Să remorăm acele idealuri clare, vizibile, concrete. Spre deosebire, „valorile europene” și, mai ales, „valorile și standardele comunității” nu doar că nu au fost niciodată precizate. Ele sunt și deturnate către toate nebuniile totalitare, menite a desprinde omul de tradiție, istorie, națiune, familie și libertate și a-l transforma într-un copac în ghiveci, pe rotile, bun de transportat din loc în loc pentru a consuma cât mai mult plastic și a emana cât mai puțin codoi. Ori într-o figurină de plastilină.   

Anul 2024 este un an de răscruce. 

Vom putea continua să fim mințiți și deturnați de elitele – vulpi, care s-au instalat la guvernare prin viclenie, sau vom putea redeveni lei, conduși de elitele – lei, pe baza idealurilor Revoluției din Decembrie 1989.            

Hai Liberare!

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea 

luni, 2 octombrie 2023

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Comisia Europeană și Banca Centrală recomandă plățile în numerar, arătând și avantajele pentru cetățeni ale numerarului.


Comisia Europeană și Banca Centrală recomandă plățile în numerar, arătând și avantajele pentru cetățeni ale numerarului.

CJUE statuează că plățile în numerar sunt un drept fundamental al cetățeanului, comercianții și autoritățile fiind obligați să încaseze numerar de la persoanele fizice.
În fine, țări ca Suedia, Germania și Marea Britanie, după ce au experimentat cu insucces plățile obligatorii prin bănci sau online, se întorc la numerar. Iar țări ca Slovacia, Austria sau Elveția pun chiar în constituțiile lor obligativitatea încasărilor în numerar…
Numai funcționari obtuzi și lipsiți de simț practic din birocrația română gândesc că eliminarea plăților în numerar este modernă și bună pentru combaterea bla bla bla…
[…] „având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292, întrucât:
(i) Statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor în euro este stabilit la articolul 128 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, la capitolul privind politica monetară. Conform articolului 3 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Uniunea are competență exclusivă în privința politicii monetare pentru statele membre a căror monedă este euro (statele membre participante);
(ii) Conform articolului 11 din Regulamentul (CE) nr. 974/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind introducerea euro, monedele în euro sunt singurele monede cu statut de mijloc legal de plată în toate statele membre participante.
[…]
Comisia Europeană […] adoptă prezenta recomandare:
1. Definiția comună a conceptului de mijloc legal de plată
În cazul în care există o obligație de plată, caracteristica bancnotelor și a monedelor euro de mijloc legal de plată trebuie să implice:
(a) Obligația de a accepta:
Creditorul unei obligații de plată nu poate refuza bancnotele și monedele în euro decât în cazul în care părțile au convenit asupra utilizării altor mijloace de plată.
(b) Acceptare la valoarea nominală totală:
Valoarea monetară a bancnotelor și monedelor în euro este egală cu valoarea indicată pe bancnote și monede.
(c) Capacitatea de a stinge obligația de plată:
Un debitor poate să stingă o obligație de plată oferind creditorului bancnote și monede euro.
2. Acceptarea plăților în bancnote și monede euro în cadrul tranzacțiilor cu amănuntul.
Acceptarea bancnotelor și monedelor euro în cadrul tranzacțiilor cu amănuntul trebuie să fie regula. Prin urmare, un refuz poate fi acceptat doar în cazul în care se bazează pe motive legate de „principiul bunei credințe” (de exemplu, dacă un comerciant nu are numerar disponibil pentru a da restul).
3. Acceptarea bancnotelor de mare valoare în tranzacțiile cu amănuntul
Bancnotele de valoare mare trebuie acceptate ca mijloc de plată în cadrul tranzacțiilor cu amănuntul. Prin urmare, un refuz poate fi acceptat doar în cazul în care se bazează pe motive legate de „principiul bunei credințe” (de exemplu, valoarea nominală a bancnotei este disproporționată comparativ cu suma datorată creditorului).
4. Absența costurilor suplimentare pentru utilizarea bancnotelor și monedelor euro
Nu trebuie să existe costuri suplimentare la plata cu bancnote și monede euro”.
[…]
Partea a doua este și mai interesantă:
Banca Centrală Europeană evocă în mod public avantajele numerarului:
• asigură libertate și autonomie. Bancnotele și monedele reprezintă singura formă de bani pe care cetățenii o pot deține fără implicarea unei părți terțe. Nu este necesar accesul la echipamente, internet sau electricitate pentru a plăti cu numerar, ceea ce înseamnă că acesta poate fi utilizat în cazul unei pene de curent sau al pierderii cardului;
• este un mijloc legal de plată. Creditorii, precum magazinele și restaurantele, nu pot refuza numerarul, cu excepția cazului în care convin, în prealabil, cu clienții asupra unui alt mijloc de plată;
• asigură protecția vieții private. Operațiunile cu numerar respectă dreptul fundamental la protecția vieții private, a datelor și a identității în chestiuni financiare;
• are caracter incluziv. Numerarul oferă opțiuni de plată și de economisire persoanelor cu acces limitat sau nu au acces deloc la conturi bancare sau la monede digitale, ceea ce este esențial pentru incluziunea cetățenilor vulnerabili din punct de vedere social, precum categoria vârstnicilor sau cea a persoanelor cu venituri mai scăzute;
• ajută la evidența cheltuielilor și reducerea tendinței îndatorării pentru consum. Numerarul permite ținerea cheltuielilor sub un control și împiedică depășirea bugetului prin credite de consum, carduri de credit sau plăți online exagerate ori obsesive (de exemplu, jocurile de noroc, pariurile și videochat-ul);
• este rapid. Bancnotele și monedele permit reglarea imediată a unei plăți;
• este sigur în ceea ce privește criminalitatea cibernetică, frauda și contrafacerea. Întrucât reprezintă bani ai băncii centrale, numerarul nu presupune riscuri financiare nici pentru inițiatorul plății, nici pentru destinatarul acesteia;
• este un mijloc de tezaurizare. Numerarul permite cetățenilor economisirea fără riscul de nerambursare și este util pentru plăți de mică valoare între persoane fizice fără a fi necesare contracte sau operațiuni bancare/online.
Asta ca să știm cum e cu obligarea tuturor la plata prin bănci sau online, pe motiv că Statul nu știe cum să lupte eficient contra evaziunii fiscale…
PS La un moment dat, Suedia scosese total din piață plățile în numerar. După numeroase plângeri în justiție și proteste populare, le-a re-introdus. Chiar Isărescu a constatat asta, stupefiat, anul trecut. De asemenea, Germania a obligat băncile, anul trecut, să planteze mai multe bancomat-uri acolo unde, inițial, fuseseră desființate, obligând super-marketurile să primească plăți cash (asta s-a întâmplat și în Marea Britanie anul trecut). În fine, reamintesc că CJUE a statuat, în ianuarie 2021, asupra dreptului fundamental al cetățeanului european de a face plăți în numerar în orice cantități și pentru orice marfă sau serviciu.

luni, 25 septembrie 2023

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Obligația de a încasa prin bancă sau digital orice sumă mai mare de 1000 de lei nu doar că pune tone de bani nemeritați în conturile băncilor și ale platformelor de plăți digitale, dar este și anticonstituțională.


Obligația de a încasa prin bancă sau digital orice sumă mai mare de 1000 de lei nu doar că pune tone de bani nemeritați în conturile băncilor și ale platformelor de plăți digitale, dar este și anticonstituțională.

Încalcă principiul libertății economice (art. 45), garanția proprietății (art.44) și obligațoa statului de a lua măsuri de dezvoltare economică și protecție socială de natură a asigura cetățenilor un nivel de trai decent (art.47).
Încalcă și art.16 din Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR, conform căruia însemnele monetare și monedele emise de BNR trebuie primite la plată pentru orice obligație monetară, fără limitări.
De asemenea, încalcă și TFUE. În speța CJUE din ianuarie 2021, Dietrich și Häring contra Hessicher RundFunk, a fost statuat dreptul oricărui cetățean la plăți în numerar fizic și obligația corelativă a unor astfel de încasări.
Cum art.148 alin. 2 din Constituție dispune că Dreptul UE este obligatoriu în dreptul intern, înseamnă că ideea plafonării este neconstituțională.

Art.15, Legea nr.312/2004
Banca Naţională a României elaborează programul de emisiune a bancnotelor şi monedelor, astfel încât să se asigure necesarul de numerar, în strictă concordanţă cu nevoile reale ale circulaţiei băneşti.

joi, 21 iulie 2022

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Potrivit art.135 alin.2,din Constituție, Statul român are obligația de a asigura: protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară; exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional; crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii.

 

Potrivit art.135 alin.2, literele b, d și f din Constituție, Statul român are obligația de a asigura:

b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;
f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii.
E vorba, în aceste dispoziții, de interesul național al României, nu de cel al Germaniei, al Franței sau al Italiei.
E vorba, de asemenea, de scopul primordial al Statului, acela al creșterii calității vieții cetățenilor români și a rezidenților români.
Dacă CE va impune redistribuirea resurselor României către Germania, Franța sau Italia, dintr-o prost înțeleasă solidaritate, pe baza unei politici a ipocriziei și a dublei măsuri (ce-i al meu, e al meu, ce-i al tău e tot al meu, dar indirect), asta ar intra în contradicție directă cu Constituția noastră.
Dacă slugile politice și birocratice din leadership-ul “românesc” de azi ar pune în practică diktatul Ursulei Ceaușescu, făcându-ne pe noi să înghețăm de frig și să flămânzim la toamnă-iarnă, din cauza unei ambiții politice globaliste, ar fi trădare.
În definitiv, nu noi ne-am făcut dependenți de gazul rusesc. Ei s-au făcut. Ei au făcut afaceri cu Poutine și cu oligarhii ruso-ucraineni. Ei l-au pus șef la Gazprom pe un ex-cancelar. Ei au creat și plandemia, și războiul, și schimbarea clismei. Ei să suporte consecințele.