Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Comisia Europeană și Banca Centrală recomandă plățile în numerar, arătând și avantajele pentru cetățeni ale numerarului.

Comisia Europeană și Banca Centrală recomandă plățile în numerar, arătând și avantajele pentru cetățeni ale numerarului.

CJUE statuează că plățile în numerar sunt un drept fundamental al cetățeanului, comercianții și autoritățile fiind obligați să încaseze numerar de la persoanele fizice.

În fine, țări ca Suedia, Germania și Marea Britanie, după ce au experimentat cu insucces plățile obligatorii prin bănci sau online, se întorc la numerar. Iar țări ca Slovacia, Austria sau Elveția pun chiar în constituțiile lor obligativitatea încasărilor în numerar…

Numai funcționari obtuzi și lipsiți de simț practic din birocrația română gândesc că eliminarea plăților în numerar este modernă și bună pentru combaterea bla bla bla…

[…] „având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292, întrucât:

(i) Statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor în euro este stabilit la articolul 128 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, la capitolul privind politica monetară. Conform articolului 3 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Uniunea are competență exclusivă în privința politicii monetare pentru statele membre a căror monedă este euro (statele membre participante);

(ii) Conform articolului 11 din Regulamentul (CE) nr. 974/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind introducerea euro, monedele în euro sunt singurele monede cu statut de mijloc legal de plată în toate statele membre participante.

[…]

Comisia Europeană […] adoptă prezenta recomandare:

1. Definiția comună a conceptului de mijloc legal de plată

În cazul în care există o obligație de plată, caracteristica bancnotelor și a monedelor euro de mijloc legal de plată trebuie să implice:

(a) Obligația de a accepta:

Creditorul unei obligații de plată nu poate refuza bancnotele și monedele în euro decât în cazul în care părțile au convenit asupra utilizării altor mijloace de plată.

(b) Acceptare la valoarea nominală totală:

Valoarea monetară a bancnotelor și monedelor în euro este egală cu valoarea indicată pe bancnote și monede.

(c) Capacitatea de a stinge obligația de plată:

Un debitor poate să stingă o obligație de plată oferind creditorului bancnote și monede euro.

2. Acceptarea plăților în bancnote și monede euro în cadrul tranzacțiilor cu amănuntul.

Acceptarea bancnotelor și monedelor euro în cadrul tranzacțiilor cu amănuntul trebuie să fie regula. Prin urmare, un refuz poate fi acceptat doar în cazul în care se bazează pe motive legate de „principiul bunei credințe” (de exemplu, dacă un comerciant nu are numerar disponibil pentru a da restul).

3. Acceptarea bancnotelor de mare valoare în tranzacțiile cu amănuntul

Bancnotele de valoare mare trebuie acceptate ca mijloc de plată în cadrul tranzacțiilor cu amănuntul. Prin urmare, un refuz poate fi acceptat doar în cazul în care se bazează pe motive legate de „principiul bunei credințe” (de exemplu, valoarea nominală a bancnotei este disproporționată comparativ cu suma datorată creditorului).

4. Absența costurilor suplimentare pentru utilizarea bancnotelor și monedelor euro

Nu trebuie să existe costuri suplimentare la plata cu bancnote și monede euro”.

[…]

Recomandarea din 20 martie 2010 a Comisiei Europene (2010/191/UE)

Partea a doua este și mai interesantă:

Banca Centrală Europeană evocă în mod public avantajele numerarului:

• asigură libertate și autonomie. Bancnotele și monedele reprezintă singura formă de bani pe care cetățenii o pot deține fără implicarea unei părți terțe. Nu este necesar accesul la echipamente, internet sau electricitate pentru a plăti cu numerar, ceea ce înseamnă că acesta poate fi utilizat în cazul unei pene de curent sau al pierderii cardului;

• este un mijloc legal de plată. Creditorii, precum magazinele și restaurantele, nu pot refuza numerarul, cu excepția cazului în care convin, în prealabil, cu clienții asupra unui alt mijloc de plată;

• asigură protecția vieții private. Operațiunile cu numerar respectă dreptul fundamental la protecția vieții private, a datelor și a identității în chestiuni financiare;

• are caracter incluziv. Numerarul oferă opțiuni de plată și de economisire persoanelor cu acces limitat sau nu au acces deloc la conturi bancare sau la monede digitale, ceea ce este esențial pentru incluziunea cetățenilor vulnerabili din punct de vedere social, precum categoria vârstnicilor sau cea a persoanelor cu venituri mai scăzute;

• ajută la evidența cheltuielilor și reducerea tendinței îndatorării pentru consum. Numerarul permite ținerea cheltuielilor sub un control și împiedică depășirea bugetului prin credite de consum, carduri de credit sau plăți online exagerate ori obsesive (de exemplu, jocurile de noroc, pariurile și videochat-ul);

• este rapid. Bancnotele și monedele permit reglarea imediată a unei plăți;

• este sigur în ceea ce privește criminalitatea cibernetică, frauda și contrafacerea. Întrucât reprezintă bani ai băncii centrale, numerarul nu presupune riscuri financiare nici pentru inițiatorul plății, nici pentru destinatarul acesteia;

• este un mijloc de tezaurizare. Numerarul permite cetățenilor economisirea fără riscul de nerambursare și este util pentru plăți de mică valoare între persoane fizice fără a fi necesare contracte sau operațiuni bancare/online.

Asta ca să știm cum e cu obligarea tuturor la plata prin bănci sau online, pe motiv că Statul nu știe cum să lupte eficient contra evaziunii fiscale…

PS La un moment dat, Suedia scosese total din piață plățile în numerar. După numeroase plângeri în justiție și proteste populare, le-a re-introdus. Chiar Isărescu a constatat asta, stupefiat, anul trecut. De asemenea, Germania a obligat băncile, anul trecut, să planteze mai multe bancomat-uri acolo unde, inițial, fuseseră desființate, obligând super-marketurile să primească plăți cash (asta s-a întâmplat și în Marea Britanie anul trecut). În fine, reamintesc că CJUE a statuat, în ianuarie 2021, asupra dreptului fundamental al cetățeanului european de a face plăți în numerar în orice cantități și pentru orice marfă sau serviciu.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - În presa noastră s-a discutat zilele trecute despre o Directivă a UE cu privire la corporațiile care încalcă drepturile omului, regulile anti-corupție și obligațiile de mediu.

În presa noastră s-a discutat zilele trecute despre o Directivă a UE cu privire la corporațiile care încalcă drepturile omului, regulile anti-corupție și obligațiile de mediu. 

Numai că discuțiile au fost incidentale și reactive - un europarlamentar a prezentat Directiva ca fiind instrumentul legal care ne va scăpa de tăierile ilegale de păduri, indicând și suspectul de serviciu, adică firma austriacă Sweighover - a se vedea linkul din primul comentariu. 

Am fost aseară la A3 și am arătat că e vorba de un act tipic de propagandă neo-marxistă și o acțiune de camuflare a intenției reale a acestei directive. 

Ca să înțelegem contextul directivei: Parlamentul European este și azi în epicentrul unui cutremurător scandal de corupție declanșat prin arestarea unor politicieni și a unor oengiști care au luat mită și au comis trafic de influență în favoarea Qatarului, pentru facilitarea organizării unui campionat mondial de fotbal în … decembrie 2022, în preajma Crăciunului. Au fost implicate și corporații europene, la loc de “cinste” fiind Lafarge - Holcim, acuzată de crime contra umanității în Franța (pentru susținerea dictaturii siriene și pentru afaceri cu organizația teroristă ISIS/Daesh - ba chiar taxe de protecție plătite liderilor acestei organizațiu). Acel campionat de fotbal a costat 200 de miliarde de dolari, din care partea leului a fost acaparată de corporațiile europene, care nu s-au simțit deloc deranjate că lucrările s-au făcut cu munca unor sclavi aduși în Qatar din India, Bangladesh, Sri Lanka, Indonezia sau Filipine, dar s-au considerat foarte deranjate că nu se poartă mască pe stadion, că nu se permite propaganda cur-cubeică și că nu de poate bea bere pe și în jurul stadionului. 

Propaganda de care zic a folosit tactica loviturii contra suspectului de serviciu, pentru a-i camufla pe adevărații vinovați și pentru a ascunde adevărul crimelor contra umanității și contra drepturilor omului comise de corporații. 

Aceea corporație austriacă, în ciuda stigmatului de care încă mai “beneficiază”, nu prea mai poate fi ținta acestei directive, pentru că aproape a părăsit România - a vândut unor nemți fabrica de la Sebeș, a închis fabrica de la Rădăuți și a redus la minim activitatea fabricii de la Reci. 

Rămân în industrie cei care cu adevărat taie ilegal păduri, fără monitorizare. Români și străini deopotrivă. Parlamentari, notabilități locale, sinecuriști din instituțiile cu atribuții de mediu, din regii autonome, polițiști, primari. Toți cei care ar ucide pentru a nu li se lua “dreptul” de a distruge pădure (vezi serialul Atentatul de la Valea Seacă, pe cotidianul). Pe ăștia “lumea bună”, neo-marxistă, foarte preocupată de soarta gândacului de autostradă, nu îi vede, nu îi aude. 

Directiva de care vorbim are ca țință corporațiile care încalcă drepturile omului și comit crime contra umanității prin filialele lor din străinătatea săracă.

Corporațiile vestice practică economia de extracție și spoliere în străinătatea săracă, fiind regi locali prin filialele locale, până când sunt prinse că ucid, pun oameni în stare de sclavie, utilizează în mod odios munca unor copii de 10 ani, poluează și îmbolnăvesc în masă, direct sau experimental, prin tehnologiile genetice și medicamentele noi, netestate în Occident, distrug fauna oceanică sau pădurile tropicale și manipulează în favoarea lor politicile corupte și războaiele din colonii. 

Respectivele filiale locale coloniale sunt, uneori, închise, iar șefii locali sunt pedepsiți. Dar nu și societățile - mamă sau stăpânii acestora. Amenzile rare care sunt aplicate, totuși, societăților - mamă, se regăsesc în prețuri și tarife, pe care le plătim noi, inconștienți, fără să băgăm de seamă că favorizăm infractori și le asigurăm dăinuirea cumpărându-le mereu produsele și serviciile. 

Toate aceste nelegiuiri sunt acoperite savant de auditori, consultanți, lobby-iști, influenceri, magistrați - activiști, politicieni năimiți și compradores, toți îmbogățiți din privilegiul de a da ștaif afacerilor unor infractori prea mari pentru a fi lăsați să falimenteze. 

Este un imperiu al rușinii și dezonoarei care își camuflează putoarea cu Chanel no. 5. 

Băncile participă intens la acest circuit al spălării crimelor contra umanității comise de corporații în străinătatea săracă sau colonială. Băncile finanțează producția și exportul de armament către țările dictatoriale sau autoritar - militariste, exploatațiile miniere cu cianură, biolaboratoarele și medicamentele experimentale nocive, pescuitul oceanic distrugător al faunei și al coralilor, exploatarea minorilor etc.

Ce intenționează, de fapt, să impună această directivă?

Fix ceea ce lipsește acum: sancționarea societății - mamă, a directorilor, auditorilor, consultanților și politicienilor năimiți, precum și a băncilor care le susțin cu finanțare.

Corporațiile cu cifre de afaceri peste 100 de milioane de euro și cu filiale în străinătate vor fi special monitorizate din perspectiva încălcării drepturilor omului și a obligațiilor de mediu. Băncile vor îngheța relațiile cu corporațiile suspecte și chiar le vor înceta, în caz de sancțiune aplicată de autorități.

Notă: din păcate, în loc ca acest tip de atribuție să fie pus în competența Avocatului Poporului, va fi încredințată Consiliului Concurenței (care, în România, este excesiv de pro-corporații și pro-bănci). Dar Avocatul Poporului va putea sesiza Consiliul cu cereri de constatare a încălcării drepturilor omului, în urma unor anchete proprii. La fel, ANPC va putea sesiza Consiliul cu încălcări ale drepturilor consumatorilor. 

Iată un adevăr pe care nu îl spun propagandiștii de genul euro-parlamentarului👉 din linkul 👈: corporațiile și stăpânii lor vor deveni suspecți, la fel cum (total antidemocratic) am devenit suspecți noi toți, cetățenii de rând, ca urmare la legilor de prevenție a spălării banilor și a finanțării terorismului și ca urmare a plandemiei. 

Pentru că încă sunt puternic șadoubanat aici, poate reușiți să comentați sau să dați postării un pricăjit de share.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea