Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Arhitectura constituțională a României se bazează pe conceptul că există trei puteri în stat, care sunt separate una de alta și care se controlează reciproc

Până mai deunăzi, o discuție despre separația și echilibrul puterilor în stat ar fi putut fi ștampilată drept elitistă și plicticoasă. Dar, după ceea ce ne-au livrat zilele astea Ursula, Iohannis & CCR, cred că lumea ar vrea să știe, totuși, ce e cu aceste principii și teorii ... Și de ce s-a comportat în asemenea hal CCR, totuși ...

Urmăriți analiza de mai jos, în două episoade. Al treilea episod conține propunerile mele de prevenție a situațiilor de genul celei create prin decizia nr.32/2024 a CCR.

(I)

Arhitectura constituțională a României se bazează pe conceptul că există trei puteri în stat, care sunt separate una de alta și care se controlează reciproc:

- puterea legislativă,

- puterea executivă și

- puterea judecătorească.

💥După mine, Constituția a ratat o a patra putere în stat, mult mai constrângătoare și mai dispusă la comportament non-democratic – mă refer la puterea economică a corporațiilor. Dar acesta este un alt subiect, de abordat cu altă ocazie... 💥

Să ne concentrăm, acum, pe beleaua constituțională a momentului.

Constituția din 2003, adoptată printr-un referendum care a ținut 2 zile, a creat un monstru.

Vorbim despre o instituție care se situează deasupra tuturor, nu dă socoteală nimănui, decide singură dacă are competență într-un domeniu oarecare și, de regulă, se exprimă prin ucaz – uri ireversibile, inatacabile în justiția obișnuită sau în Parlament.

Vorbim, desigur, de CCR, o instituție politico-jurisdicțională compusă din judecători – politicieni, numiți de Parlament și de Președintele României, pe termen de 9 ani și imposibil de tras la răspundere pentru faptele lor.

A, și politicieni – judecători ai CCR au privilegii. Iată un astfel de privilegiu neo-feudal: pensiile speciale pot fi cumulate cu salariile primite de la stat.

💥E drept că, în decursul timpului, CCR a fost o ancoră contra unor derapaje politice sau juridice.💥

A ținut în viață legi contestate de bănci sau de puternicii zilei, a desființat legi contrare Constituției, a interzis protocoale ale serviciilor secrete cu justiția, a obligat la demiterea lui Kovesi atunci când mandatul său expirase, devenind ilegitim, a ținut un pic de piept avalanșei de presiuni de la UE care a vrut (iar recent a reușit) să își asigure prevalența asupra Constituției noastre și asupra voinței noastre suverane a poporului român. A făcut toate acestea pentru că a fost semi-populată cu foarte buni specialiști ai dreptului, oameni pentru care probitatea morală și independența în gândire chiar contau.

Un accident urât a fost comis, totuși, de vechea CCR a fost invalidarea referendumului de demitere a lui Băsescu, printr-o „erată” impusă peste noapte de Victoria Nuland, emisar american. S-a întâmplat în 2012, iar votul a peste 7 milioane de oameni a fost atunci aruncat la coș. Am fost nevoiți să îl suportăm pe Petrov, alias Băsescu, încă 2 ani ...

(va urma)

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - (interviu LUJU.RO 20 mai 2024) (III) [...] despre felul in care românii pot si trebuie sa acționeze pentru a tine piept tendințelor autoritariste ale Uniunii Europene – tendințe vizibile mai ales in pandemie, dar nu numai.

 

Interviu Luju, 20 mai

(III)

[...] despre felul in care românii pot si trebuie sa acționeze pentru a tine piept tendințelor autoritariste ale Uniunii Europene – tendințe vizibile mai ales in pandemie, dar nu numai.

Principiul de contrabalansare a centralismului birocraților de la Bruxelles se numește subsidiaritate si se referă la faptul ca doar o mica parte dintre competente țin exclusiv de Comisia Europeana sau sunt partajate intre executivul comunitar si cele ale statelor-membre. In rest, cele mai multe competente sunt apanajul politicii interne. Unele dintre aceste competente exclusive ale țărilor-membre sunt sănătatea publică, educația, familia, protecția consumatorilor, concurența etc.

[...] trei direcții de acțiune pentru ca românii să constrângă UE la respectarea subsidiarității. Prima dintre ele se refera la petiționarea continuă a parlamentarilor – deopotrivă naționali si europarlamentari – pentru a-i face să asculte vocea poporului și, în consecință, sa se opună măsurilor aberante venite de la Bruxelles. A doua direcție ține de implicarea organizațiilor neguvernamentale in viața cetății – mai precis, ONG-urile autentice, iar nu cele care urmăresc interesele statului paralel sau ale unor puteri străine [precum și barourile, organizațiile profesionale și patronale și sindicatele]. În fine, al treilea plan ține de implicarea directă a cetățenilor sau a grupurilor de cetățenii: fie prin procese colective, petiții și inițiative cetățenești, fie chiar prin proteste (necesare uneori în democrație).

[...] cele de mai sus pot viza, printre altele, protecția consumatorilor (în special, protecția debitorilor în raport cu creditorii financiari), încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale (mai ales in pandemie) și invocarea distorsionată a supremației dreptului european asupra celui românesc.

Extras propriu-zis din interviu:

„Ceea ce s-a intamplat in pandemie a fost picatura care a umplut un ocean de pasi mici, facuti din 2007 pana in prezent de Comisia Europeana in sensul pervertirii unui principiu fundamental al organizarii si functionarii Uniunii Europene: principiul subsidiaritatii, care inseamna ca in chestiuni ce tin de actiunea imediata, statele-membre ale UE au competente imediate, concrete, la firul ierbii. UE intervine doar atunci cand statele-membre nu se pot descurca de unele singure in mod multumitor. UE intervine, dă un ajutor, apoi se retrage, lăsând statele-membre sa se descurce in chestiunea respectiva.

Sănătatea publică este in competenta statelor-membre ale Uniunii Europene. N-ar fi trebuit sa existe acel regulament din 2021 referitor la „certificatul verde”. Numai că, prin uzurparea competențelor statelor membre ale UE, Comisia Europeana a comis un act grav de încalcare a tratatelor si a vointei popoarelor care au constituit sau aderat la Uniunea Europeana.

Cei care au comis aceasta ilegalitate nu doar ca n-ar trebui sa se mai gandeasca sa fie in continuare in Comisia Europeana, ci ar trebui sa fie demiși si chiar sanctionati penal.

Există doar două-trei domenii date in competenta exclusiva a executivului Uniunii Europene. Unul dintre domeniile respective este dreptul vamal, altul este politica monetara si financiara (dar numai cea referitoare la zona euro), iar in rest sunt chestiuni ce tin de functionalitatea infrastructurii UE. Iar domeniile in competenta statelor sunt: sanatatea publica, educatia, familia, protectia consumatorilor etc.

Din punctul acesta de vedere, primul lucru pe care il voi face va fi sa atrag atentia, pentru ca oamenii sa fie constienti de ceea ce se intampla si pentru ca oamenii sa ia masuri. Una dintre masuri poate fi inclusiv atacul la CJUE impotriva unor decizii care incalca principiul subsidiaritatii, în baza art. 263 din Tratatul de Functionare a Uniunii Europene, care permite unui individ sau unui grup de indivizi sa formuleze astfel de actiuni contra Comisiei Europene. Există chiar acțiuni în despăgubire care se pot formula direct ți concret împotriva demnitarilor sau a funcționarilor UE, pentru pagube cauzate de deciziile lor ilegale.

Parlamentele naționale, de asemenea, trebuie sa intervină in luarea acestui gen de decizii. Parlamentele nationale si europarlamentarii romani nu mai trebuie sa doarma pe ei, nu mai trebuie sa se transforme in ficusi, in mobilier. Trebuie sa ciuleasca urechile, pentru ca fluxul de astfel de proiecte nebunesti este continuu. In momentul in care un europarlamentar atrage atentia, ar putea sa fie un ecou. Dar daca un parlament national atrage atentia asupra unui gen de reglementare, daca alaturi de Romania iau atitudine alte 10-15 parlamente nationale, garantez ca lucrurile se vor opri – cel putin prin forta opiniei publice.

Un exemplu în acest sens: de doi-trei ani, Organizația Mondiala a Sănătății tot bate cu pumnul in masa pentru a determina lumea sa semneze acel tratat pandemic care ii conferă atribuții discreționare, totalitare, pentru a lua măsuri extrem de dure si imediate, mai dure decat cele din pandemie. Pentru ca au existat „conspirationisti” in tari ca Brazilia, Argentina si – mai nou – Marea Britanie, acest tratat pandemic este pus 'on hold' in momentul de fata și are toate „șansele” să fie abandonat.

Pe de altă parte, în afara de a comunica cu parlamentarii români pentru a lua masuri de barare a tendințelor totalitare ale CE și OMS, voi tine o legătură strânsa cu societatea civilă. Nu cu 'societatea in civil' – adică nu cu ONG-urile care militează pentru alte scopuri, care susțin puteri străine, care sunt finanțate de serviciile secrete din statele respective.

Exista si a treia varianta: protestul este necesar din când în cănd într-o democrație. Sunt ani de zile pana la schimbarea mandatului unui ales european sau național și exista anumite momente in societate in care politicianul trebuie sa fie tras de mânecă, iar acest lucru nu este posibil decât prin proteste.

(va urma)

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - După 2007, când România a devenit un fel de membru de categoria C a UE, am ajuns “campionii” Uniunii Europene la risc de sărăcie și de excluziune socială, conform Eurostat.

După 2007, când România a devenit un fel de membru de categoria C a UE, am ajuns “campionii” Uniunii Europene la risc de sărăcie și de excluziune socială, conform Eurostat. Dacă media europeană este de 22%, România deține un umil loc întâi la riscul de pauperizare, cu 34%. Fiecare al treilea român este sărac sau este în proces accelerat de sărăcire și ruinare.

E absolut ridicol că puterea actuală se laudă cu cea mai mare creștere economică din UE. Bogăția creată aici de poporul român, cu resursele României, nu este a națiunii, nu este a cetățenilor de rând. Este basculată peste hotare, fără taxare sau impozitare ori este acumulată în conturile celor câțiva miliardari pe care îi are România. Exact ca în feudalism.

Este absolut cinic ca băncile, hiper-market-urile și companiile din energie să deschidă șampania la fiecare miliard suplimentar pe lună, făcut pe frica, suferința și fabricarea nevoilor oamenilor de rând, în condițiile în care lumea noastră sărăcește atât de accelerat și de abrupt.

Este gravisim că în ultimii 3 ani România a înregistrat regrese la toate capitolele democratice, dar în special la capitolul drepturi și libertăți individuale ale omului. Dreptul la o viață decentă este, azi, trivializat. Iar pandemia ne-a arătat cât de ușor se pot inventa motive de excluziune socială, adică de aruncare a omului de rând extra muros, în afara zidurilor cetății, chiar și pe motivul odios al suspiciunii de boală.

Crizele au fost inventate și suprapuse doar pentru a se acutiza inegalitatea economică.

Uniunea Europeana si statele cu economii puternice au contribuit esential la aceasta saracire si lipsa de perspective. Romania este, prin “efortul” conjugat al politicienilor nostri si al birocratilor de la Bruxelles, o tara de desfacere, dez-industrializata, cu infrastructura degradabila in ritm alert si cu o agricultura la nivel de inceput de sec. XX. Economia Romaniei isi bazeaza cresterea pe consum si pe import. Legile si politicile publice sunt facute pentru corporatiile globale si pentru creditorii financiari care activeaza in Romania, iar nu pentru oamenii de rand. De aceea, nu ar trebui sa surprinda exodul celor 5 milioane de cetateni romani in UE, ci sa socheze lipsa de preocupare pentru crearea de locuri de munca, educatie, sanatate si dezvoltare umana, la locurile de bastina a cetatenilor romani.

Opinia publica europeana este invatata sa creada ca Romania este o tara corupta si, in consecinta, cetatenii romani pot avea intentii rele sau comportamente de rea-credinta. Romania nu este mai corupta decat alte tari ale UE, iar cetatenii romani sunt onesti si de buna-credinta, in aceeasi proportie in care sunt onesti si de buna credinta nemtii, olandezii sau italienii. Cu toate acestea, de la stampila nerealista de cetean al unei tari corupte, pana la transformarea in tap ispasitor a “migrantului” roman, nu mai este decat un pas.

Frustrarile cetatenilor europeni din statele cu economie dezvoltata pentru propriul loc de munca pierdut sau pentru statutul social asa-zis uzurpat de “migranti” pot duce la nenorociri ca cea din orasul Hanau, unde a fost ucis cu sange rece Vili, constateanul meu.

Cetatenii romani care muncesc in UE sunt, insa, in marea lor majoritate, oameni cinstiti si muncitori. Contribuie la cresterea permanenta a PIB-ului in UE. Fac munci sau profesii pe care multi localnici le refuza si, socant pentru o Europa a sec. XXI, sunt cazuri din ce in ce mai numeroase de sclavie a romanilor la locul de munca. Dar aceste lucruri nu fac parte din agenda opiniei publice europene, intrucat cetateanul roman este docil, este credincios, este retinut, nu se revolta.

Va asigur, insa, stimati concetateni europeni, ca multi dintre cei care lucreaza acum in UE, in conditii grele sau umilitoare, s-ar intoarce in Romania, cu conditia ca politicile publice sa nu mai fie concentrate pe corporatii si banci, ci pe dezvoltare umana, locala si regionala, generatoare de locuri de munca si speranta de viata decenta.

Mutati-va atentia de pe corporatii globale si banci, pe omul de rand, si veti vedea rapid aceasta inversare a fluxului de “migranți”, inapoi catre tari ca Romania, unde traditiile si familia inca mai conteaza in viata omului de rand.

O asemenea lectie, invatata din experienta romaneasca, ar putea fi aplicata si in cazul migrantilor non-UE. Combaterea saraciei si a inegalitatii economice, prin eforturi sustinute si rezonabile de dezvoltare umana, locala si regionala, ar reduce valul acestor migranti, fara a mai face din valurile migratiei non-UE motive de teama, populism sau rasism in UE.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Avocat Elena Radu - MAPN a pus in consultare publica, la 01.04.2024, pe lângă proiectul de lege cu o ”noua lege a apărării naționale”, si un proiect de lege privind ”Sistemul National de Management Integrat al Situatiilor de Criza”.

MAPN a pus in consultare publica, la 01.04.2024, pe lângă proiectul de lege cu o ”noua lege a apărării naționale”, si un proiect de lege privind ”Sistemul National de Management Integrat al Situatiilor de Criza”.

Sa va reamintesc care a fost in pandemie textul din Legea nr. 55/2020 in baza căruia Guvernul a dat HG -urile prin care ne-au restrâns sau negat drepturile dupa cum a vrut si ne-a impus certificatul vietii:

Art 5 alin 2 lit d: ”Măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților sunt: d) măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu”.

Textul ăsta care nu spunea nimic, a fost interpretat de Guvern după cum a avut chef și a impus ce măsuri a dorit cetățenilor care erau obligați să se conformeze sub sancțiunea amenzilor sau chiar dosarelor penale.

Am făcut această introducere ca să înțelegeți ce vă scriu mai departe.

Proiectul de lege al MAPN cu sistemul vietii este de fapt un proiect de lege prin care vor să creeze o ”bază legală” care să îi ajute mai târziu să declare stare de criză DE ORICE si sa NE IMPUNA ORICE MASURI STABILITE DE NATO, UE, ORICE ORGANISME INTERNAȚIONALE.

Cu toate că în legislația deja în vigoare avem definite și reglementate tot felul de stări excepționale (stare de asediu, de mobilizare, de urgență, de război), stari de alertă, etc,

prin minunatul proiect de lege stabilesc o definiție foarte largă pentru termenul de CRIZĂ, termen care va conține tot felul de stări deja reglementate (făcându-se trimitere la definițiile din legislația în vigoare) precum și ”alte crize” care nu sunt reglementate de nicio lege, nefiind stabilit prin lege: cine, când și în ce condiții le poate institui.

În acest sens, a se vedea:

- art. 1 alin. (3) lit g) criza în domeniile ECONOMIC, ENERGETIC, FINANCIAR-BANCAR, SĂNĂTĂȚII PUBLICE ȘI SOCIAL ”ale cărei consecințe pun sau RISCĂ să pună în pericol securitatea și apărarea națională”.

- art 2 lit a) CRIZA este situația in care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional sau de amenințări, riscuri și vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau amenințate CONDIȚIILE DE VIATĂ, SĂNĂTATE ȘI MEDIU, PROPRIETATEA, STABILITATEA POLITICĂ, ECONOMICĂ SAU SOCIALĂ, ORDINEA PUBLICĂ, SECURITATEA ȘI APĂRAREA NAȚIONALĂ, PRECUM ȘI ALTE VALORI CONSTITUȚIONALE care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităților și instituțiilor statului roman, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea la starea de normalitate”.

- cu alte cuvinte: ”măsurile de răspuns la criză” (de oricare o fi ea) vor fi cele impuse de către NATO, UE, ALTE ORGANISME INTERNAȚIONALE (a se vedea art 3 lit f, art. 22 alin 1 lit i, art 25 alin 2).

- toate astea vor fi stabilite prin hotarari ale CSAT care știm că sunt secrete;

- la art 19 alin. 2 lit b se vorbeste si de CRIZE POTENTIALE (adică nu e nicio criză, dar ar putea unii să viseze că poate o fi vreodată și preventiv să ne conformam la unele măsuri).

Așa că: criza ”pandemica” (tratat pandemic OMS, afectează sănătatea publică) , criza climatica (afectează mediu), criza financiara, bancara, sociala si criza pe orice motiv (afectează „alte valori constituționale”) le poate inventa oricine, oricând si în orice condiții, iar printr-o hotărâre a CSAT dată peste noapte ne vom trezi că vom fi obligați să respectăm orice măsuri impuse de NATO, UE, OMS sau alte organisme internaționale.

NU ARE NICIO TREABA PROIECTUL ASTA DE LEGE CU VREUN MANAGEMENT INTEGRAT DE CEVA, CI ESTE REDACTAT NUMAI PENTRU CA IN CAZUL IN CARE SE VA INITIA, ADOPTA SI VA DEVENI LEGE, ORICAND CETATENILOR ROMANIEI SA LI SE POATA IMPUNA ORICE A DECIS ORICINE (UE, NATO, organisme internationale) și CSAT-ul să zică că ce impun ăia este literă de lege în România și obligatoriu pentru cetățenii României.

În cazul în care nu vi s-a șters memoria atât de repede cu privire la abuzurile la care am fost supuși în pandemie, este cazul să reacționați și să nu acceptați ca un asemenea proiect de lege cu norme foarte largi și care nu spun nimic în concret, să fie inițiat vreodată și să devină vreodată lege.

Dacă ați uitat și nu veți face nimic, nu e bai, veți vedea mai târziu cum va fi folosit împotriva noastră, a cetățenilor României.

Multe legi s-au adoptat și se adoptă. Ele nu par a fi legate între ele, dar sunt parte din același puzzle.

Avocat Elena Radu

Avocat Elena Radu - Romania nu a renuntat niciodata la suprematia Constitutiei României in favoarea dreptului UE.

Romania nu a renuntat niciodata la suprematia Constitutiei României in favoarea dreptului UE.

Hotararile CJUE prin care a statuat o pretinsă supremație a dreptului UE putem spune că sunt un ”fals juridic”, ele intemeindu-se pe Declaratia nr. 17 la ”Actul final al conferintei reprezentantilor statelor membre”, Act final care nu a fost niciodata ratificat de catre Romania.

Potrivit Legii nr. 590/2003 privind tratatele:

Articolul 1

Pentru scopurile prezentei legi, prin:

a) TRATAT se înțelege actul juridic, indiferent de denumire sau de formă, care consemnează în scris un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel departamental, având scopul de a crea, de a modifica ori de a stinge drepturi și obligații juridice sau de altă natură, guvernat de dreptul internațional public și consemnat într-un instrument unic ori în două sau în mai multe instrumente conexe;

k) DECLARAȚIE se înțelege MENȚIUNEA FORMULATĂ CU OCAZIA semnării, RATIFICĂRII, aprobării, aderării sau acceptării UNUI TRATAT MULTILATERAL, PRIN CARE SE INTERPRETEAZĂ UNELE PREVEDERI ALE TRATATULUI DE CĂTRE PARTEA ROMÂNĂ sau prin care partea română efectuează notificările cerute de tratat; DECLARAȚIILE FORMULATE LA SEMNARE TREBUIE CONFIRMATE LA RATIFICARE sau la aprobare.

Articolul 22

(1) TRATATELE SE RATIFICA, se aprobă, se acceptă sau se aderă la ele PRIN LEGE ori se aprobă, se acceptă sau se aderă la acestea prin hotărâre a Guvernului, după caz.

(5) ACTUL NORMATIV DE RATIFICARE, aprobare, aderare sau acceptare a unui tratat multilateral poate CUPRINDE SI UNUL SAU MAI MULTE ARTICOLE CONTINAND rezerve și/sau DECLARATII ALE PĂRȚII ROMÂNE, care se fac cu respectarea strictă a prevederilor tratatului.

Articolul 25

( 8 ) ÎN CAZUL ÎN CARE RATIFICAREA, aprobarea, aderarea sau acceptarea S-A FACUT CU rezerve sau/și DECLARATII, CONȚINUTUL ACESTORA, ASTFEL CUM ESTE REDAT ÎN ACTUL NORMATIV DE RATIFICARE, aprobare, aderare sau acceptare, VA FI INCLUS CA ATARE ÎN TEXTUL INSTRUMENTULUI DE RATIFICARE, aprobare, aderare sau acceptare ori în notificarea privind îndeplinirea procedurilor interne vizând ratificarea, aprobarea, aderarea sau acceptarea.

Prin Legea nr. 13/2008, Parlamentul României a ratificat NUMAI Tratatul de la Lisabona, FARA DECLARATII LA ACESTA.

Așa că Hotărârile CJUE nu pot fi aplicate în România, Romania neratificand nici Actul final si nici declaratia nr. 17 la actul final (indiferent daca ar sustine vreunii ca este declaratie la Tratatul de la Lisabona, deoarece nu a fost ratificata niciodata de Romania, neexistand un articol in acest sens in Legea nr. 13/2008).

Am formulat solicitare catre MAE in acest sens.

Cu toate că nu a raspuns in concret la fiecare solicitare, raspunzand la modul general, a confirmat ca Actul final nu a fost ratificat si ca a fost ratificat numai Tratatul de la Lisabona (nu si declaratii la acesta).

Surprinzator este ca MAE a refuzat sa raspunda in concret si sa imi comunice notificarile pe care le-a trimis depozitarului, pentru a verifica daca falsul a inceput de la MAE (daca a notificat depozitarul Italia că Actul final a fost ratificat potrivit legilor interne ale Romaniei). In mod teoretic, daca MAE nu ar fi notificat in fals sub acest aspect, Actul final nu putea sa fie publicat in Jurnalul Oficial al UE, deoarece nu era ratificat de una dintre părți.

Binenteles că nu mi-a răspuns nici cu privire la publicarea sau nu a Ordinelor ministrului afacerilor externe in Monitorul Oficial, ordine prin care să se anunțe ptrivit legii că Tratatul si/sau Actul final au intrat in vigoare, deoarece astfel de ordine nu au fost publicate niciodată in Monitorul Oficial.

Cei care nu au formulat apărari in senul acesta, in fata CJUE, ar trebui să răspundă.

Predoiu trebuie sa isi dea demisia din orice functie publica, deoarece a sustinut că România ar fi renuntat la suprematia Constitutiei in fata dreptului UE.

PS: aici gasiti fisa Legii nr. 13/2008 Proiect de Lege pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007

PS2: atasez si extras din Decizia CCR nr. 148/2003 (privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, in vederea aderarii Romaniei la UE si NATO), decizie emisa inainte de referendumul din 2003, ca sa vedeti interpretarea constitutionala a actualului art 148 din Constitutia Romaniei (ca sa nu se incalce caracterul independent al statului Roman), nu aberatiile sustinute de Predoiu &Co: DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României

”Consecinţa aderării pleacă de la faptul ca statele membre ale Uniunii Europene au înţeles SA SITUEZE AQUISUL COMUNITAR - tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi reglementările derivate din acestea - PE O POZITIE INTERMEDIARA INTRE CONSTITUTIE SI CELELALTE LEGI, atunci când este vorba de acte normative europene obligatorii.”

Deci, interpretarea constitutionala a actualului art 148 din Constitutie:

1. Constitutia Romaniei

2. dreptul UE

3. celelalte legi adoptate de Romania

Avocat Elena Radu

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Poate că aliații României din NATO, precum și celelalte 26 de state membre ale UE ar trebui să știe că actuala clasă politică, aflată la guvernare în România de 34 de ani

 

sidro.ro

Poate că aliații României din NATO, precum și celelalte 26 de state membre ale UE ar trebui să știe că actuala clasă politică, aflată la guvernare în România de 34 de ani:

(i) se școlește politic și administrativ în Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), moștenitoarea fostei Academii „Ștefan Gheorghiu”, care pregătea nomenklatura comunistă a României de dinainte de 1989, și

(ii) se „perfecționează” la Academia de Informații „Mihai Viteazul”, care este înființată și este gestionată de Serviciului Român de Informații, adică de principalul serviciu secret.

De altfel, cele 3 partide care s-au succedat la guvernare, sub diverse denumiri, în ultimii 34 de ani, nici măcar nu se pot numi partide. Aceste entități sunt, de fapt, niște sucursale ale partidului unic colectiv al nomenklaturii, al sekuriștilor și al odraslelor lor de a doua sau a treia generație. Cam la fel este și organizația etincă a maghiarilor din România.

Așadar, establishment-ul de azi, care se vrea la putere încă cel puțin 20 de ani de acum încolo, în numele „stabilității”, este de sorginte totalitară.

Academia comunistă era formatorul ideologic marxist al nomenklaturii de ieri. Așa-zisa școală națională de politicieni este formatorul neo-marxist al prostocrației cleptomane de azi.

Ironic, așa-zisa școală națională de politică și administrație a fost fondată și încă este controlată de fosile comuniste, cum ar fi numitul Paul Dobrescu.

Sarcastic, rectorul acestei „școli naționale” a fost găsit vinovat de corupție, numai că justiția română, care s-a mișcat ca ochiul mortului, l-a iertat de răspundere penală prin aplicarea prescripției. Se numește Pricopie și se erijează în reper etic al politologiei.

Problematic pentru democrație și libertate este că, în jurul acestei pepiniere de politicieni cu „competențe” totalitare și securistice s-a creat o adevărată rețea de hoți de Adevăr. Cu finanțare de la stat și utilizând logistica și studenții acestei „școli naționale”, exponenții neo-totalitarismului românesc au creat o sumedenie de oengeuri și grupuri de lucru care nu fac altceva decât să vâneze „dezinformarea” (=tot ceea ce contrazice doctrina oficială și „știința stabilită”) și să oculteze opiniile sau chiar informațiile factuale care contrazic narativul oficial.

Întrucât s-a manifestat foarte activ și abundent în plandemie, acest păienjeniș de rețele de hoți de Adevăr s-au transformat, pe față, și în criminali de Sănătate și în demolatori ai Încrederii în oameni, știință (care nu se confundă cu pseudo-știința ideologizată de birocrația globalistă de azi) și adevăr. Interzicând opiniile contrare, reducând până la neutralizare distribuirea publică a opiniilor dizidente și aplicând stigmate personalităților științifice și liderilor de opinie care puneau la îndoială „știința” medicală canonică (=de necombătut), acești hoți de Adevăr au cauzat decese, suferințe inutile, depresii, atacuri de panică, segregare socială, dezrădăcinare. Aproape că au ucis democrația.

Să nu le trimitem „dragostea” noastră de valentainsdei sau de Dragobete?

PS Nu există nicio îndoială că SNSPA deține cadre didactice respectabile, iar majoritatea studenților merg acolo să învețe și să încerce să își facă un viitor, iar nu să se îndoctrineze. Dar eu mă refer la uscături, iar nu la pădure. Ca să nu mai vorbim că pădurea ar trebui regândită, ca fond dendrologic - în loc de sălcii conducătoare și plopi profitori să se planteze stejari în jurul cărora să crească esențe iubitoare de libertate și CO2, pentru a produce sustenabil oxigen.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - În presa noastră s-a discutat zilele trecute despre o Directivă a UE cu privire la corporațiile care încalcă drepturile omului, regulile anti-corupție și obligațiile de mediu.

În presa noastră s-a discutat zilele trecute despre o Directivă a UE cu privire la corporațiile care încalcă drepturile omului, regulile anti-corupție și obligațiile de mediu. 

Numai că discuțiile au fost incidentale și reactive - un europarlamentar a prezentat Directiva ca fiind instrumentul legal care ne va scăpa de tăierile ilegale de păduri, indicând și suspectul de serviciu, adică firma austriacă Sweighover - a se vedea linkul din primul comentariu. 

Am fost aseară la A3 și am arătat că e vorba de un act tipic de propagandă neo-marxistă și o acțiune de camuflare a intenției reale a acestei directive. 

Ca să înțelegem contextul directivei: Parlamentul European este și azi în epicentrul unui cutremurător scandal de corupție declanșat prin arestarea unor politicieni și a unor oengiști care au luat mită și au comis trafic de influență în favoarea Qatarului, pentru facilitarea organizării unui campionat mondial de fotbal în … decembrie 2022, în preajma Crăciunului. Au fost implicate și corporații europene, la loc de “cinste” fiind Lafarge - Holcim, acuzată de crime contra umanității în Franța (pentru susținerea dictaturii siriene și pentru afaceri cu organizația teroristă ISIS/Daesh - ba chiar taxe de protecție plătite liderilor acestei organizațiu). Acel campionat de fotbal a costat 200 de miliarde de dolari, din care partea leului a fost acaparată de corporațiile europene, care nu s-au simțit deloc deranjate că lucrările s-au făcut cu munca unor sclavi aduși în Qatar din India, Bangladesh, Sri Lanka, Indonezia sau Filipine, dar s-au considerat foarte deranjate că nu se poartă mască pe stadion, că nu se permite propaganda cur-cubeică și că nu de poate bea bere pe și în jurul stadionului. 

Propaganda de care zic a folosit tactica loviturii contra suspectului de serviciu, pentru a-i camufla pe adevărații vinovați și pentru a ascunde adevărul crimelor contra umanității și contra drepturilor omului comise de corporații. 

Aceea corporație austriacă, în ciuda stigmatului de care încă mai “beneficiază”, nu prea mai poate fi ținta acestei directive, pentru că aproape a părăsit România - a vândut unor nemți fabrica de la Sebeș, a închis fabrica de la Rădăuți și a redus la minim activitatea fabricii de la Reci. 

Rămân în industrie cei care cu adevărat taie ilegal păduri, fără monitorizare. Români și străini deopotrivă. Parlamentari, notabilități locale, sinecuriști din instituțiile cu atribuții de mediu, din regii autonome, polițiști, primari. Toți cei care ar ucide pentru a nu li se lua “dreptul” de a distruge pădure (vezi serialul Atentatul de la Valea Seacă, pe cotidianul). Pe ăștia “lumea bună”, neo-marxistă, foarte preocupată de soarta gândacului de autostradă, nu îi vede, nu îi aude. 

Directiva de care vorbim are ca țință corporațiile care încalcă drepturile omului și comit crime contra umanității prin filialele lor din străinătatea săracă.

Corporațiile vestice practică economia de extracție și spoliere în străinătatea săracă, fiind regi locali prin filialele locale, până când sunt prinse că ucid, pun oameni în stare de sclavie, utilizează în mod odios munca unor copii de 10 ani, poluează și îmbolnăvesc în masă, direct sau experimental, prin tehnologiile genetice și medicamentele noi, netestate în Occident, distrug fauna oceanică sau pădurile tropicale și manipulează în favoarea lor politicile corupte și războaiele din colonii. 

Respectivele filiale locale coloniale sunt, uneori, închise, iar șefii locali sunt pedepsiți. Dar nu și societățile - mamă sau stăpânii acestora. Amenzile rare care sunt aplicate, totuși, societăților - mamă, se regăsesc în prețuri și tarife, pe care le plătim noi, inconștienți, fără să băgăm de seamă că favorizăm infractori și le asigurăm dăinuirea cumpărându-le mereu produsele și serviciile. 

Toate aceste nelegiuiri sunt acoperite savant de auditori, consultanți, lobby-iști, influenceri, magistrați - activiști, politicieni năimiți și compradores, toți îmbogățiți din privilegiul de a da ștaif afacerilor unor infractori prea mari pentru a fi lăsați să falimenteze. 

Este un imperiu al rușinii și dezonoarei care își camuflează putoarea cu Chanel no. 5. 

Băncile participă intens la acest circuit al spălării crimelor contra umanității comise de corporații în străinătatea săracă sau colonială. Băncile finanțează producția și exportul de armament către țările dictatoriale sau autoritar - militariste, exploatațiile miniere cu cianură, biolaboratoarele și medicamentele experimentale nocive, pescuitul oceanic distrugător al faunei și al coralilor, exploatarea minorilor etc.

Ce intenționează, de fapt, să impună această directivă?

Fix ceea ce lipsește acum: sancționarea societății - mamă, a directorilor, auditorilor, consultanților și politicienilor năimiți, precum și a băncilor care le susțin cu finanțare.

Corporațiile cu cifre de afaceri peste 100 de milioane de euro și cu filiale în străinătate vor fi special monitorizate din perspectiva încălcării drepturilor omului și a obligațiilor de mediu. Băncile vor îngheța relațiile cu corporațiile suspecte și chiar le vor înceta, în caz de sancțiune aplicată de autorități.

Notă: din păcate, în loc ca acest tip de atribuție să fie pus în competența Avocatului Poporului, va fi încredințată Consiliului Concurenței (care, în România, este excesiv de pro-corporații și pro-bănci). Dar Avocatul Poporului va putea sesiza Consiliul cu cereri de constatare a încălcării drepturilor omului, în urma unor anchete proprii. La fel, ANPC va putea sesiza Consiliul cu încălcări ale drepturilor consumatorilor. 

Iată un adevăr pe care nu îl spun propagandiștii de genul euro-parlamentarului👉 din linkul 👈: corporațiile și stăpânii lor vor deveni suspecți, la fel cum (total antidemocratic) am devenit suspecți noi toți, cetățenii de rând, ca urmare la legilor de prevenție a spălării banilor și a finanțării terorismului și ca urmare a plandemiei. 

Pentru că încă sunt puternic șadoubanat aici, poate reușiți să comentați sau să dați postării un pricăjit de share.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea