Av. Europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă - COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA

COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA 

Se poate renegocia pachetul de măsuri pentru CEO, și sa se revină la producția de cărbune, dat fiind schimbarea situației internaționale, putându-se invoca riscuri la adresa securității energetice regionale. Mai ales in contextul actual. DE CE GUVERNUL PSD-PNL- USR-UDMR NU FACE ASTA?

Autoritățile de la Bruxelles au anunțat pe 27.02.2026 deschiderea unei investigații aprofundate asupra Complexului Energetic Oltenia. 

CE Oltenia este o companie de stat activă în exploatarea lignitului și producerea energiei electrice, fiind controlată

de statul român (87,48% din acțiuni)

fondul Proprietatea (11,81%) 

de alte entități de stat.

Compania are peste 8.000 de angajați, fiind principalul angajator din județul Gorj.

Până în 2022, compania a înregistrat pierderi semnificative, ajungând până la 1,5 miliarde de lei în 2021. 

În urma crizei energetice, când energia s-a scumpit foarte mult, compania a intrat pe profit. 

Astfel, după pierderea mare din 2021, CEO a obținut un profit de 3,5 miliarde lei în 2022. 

În anii următori, când prețurile s-au mai stabilizat, acest profit s-a diminuat, ajungând la 317 milioane lei în 2024, la o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei.

Complexul Energetic Oltenia a încheiat anul 2025 cu o pierdere contabilă în cuantum de peste 1 miliard de lei.

Complexul Energetic Oltenia a primit miliarde de euro ajutor de stat, cu scopul de a se restructura, de a închide unitățile de producere a energiei pe bază de cărbune și de a le înlocui cu centrale pe gaze și regenerabile. Până în prezent, aceste centrale nu au fost realizate, si nu a fost finalizat planul de reorganizare care a fost conceput în 2020.

Autoritățile române au solicitat Comisiei Europene modificări asupra planului de restructurare. Comisia Europeană vrea să verifice dacă modificările propuse de România la planul de restructurare al Complexul Energetic Oltenia sunt conforme cu normele UE.

Decizia vine după ce autoritățile române au notificat Bruxelles-ul cu privire la un plan de restructurare modificat, care presupune atât majorarea ajutorului de stat, cât și prelungirea perioadei de implementare.

În luna ianuarie 2022, Comisia Europeană a aprobat condiționat un ajutor de restructurare în valoare de 2,66 miliarde de euro pentru CE Oltenia, conform comunicatului emis de comisia europeană. 

Acest sprijin a fost acordat în baza Orientărilor UE privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate și viza perioada 2021–2026.

Planul avea ca obiectiv:

redresarea financiară a companiei

 eliminarea treptată a capacităților pe bază de lignit

dezvoltarea de noi unități de producție pe gaze naturale și energie solară.

În decembrie 2025, România a notificat Comisia că dorește:

majorarea ajutorului de restructurare de la 2,66 miliarde euro la 2,86 miliarde euro

prelungirea perioadei de restructurare cu 3 ani, până la finalul anului 2029.

Potrivit Comisiei, Guvernul argumentează că întârzierile sunt cauzate de implementarea cu dificultate a noilor centrale pe gaze și solare, ceea ce a dus, implicit, la amânarea scoaterii din funcțiune a capacităților pe lignit.

Complexul Energetic Oltenia este obligat să pună în aplicare planul de restructurare, conceput în 2020, care presupune:

înlocuirea centralelor pe cărbune cu 8 parcuri fotovoltaice, de circa 700 MW, la Turceni, Rovinari și Ișalnița, 

dezvoltarea unor capacități pe gaze, cu putere de circa 1.300 MW, la Turceni și Ișalnița.

De asemenea, România ar putea invoca riscuri la adresa securității energetice regionale, având în vedere contextul geopolitic actual.

Complexul Energetic Oltenia a încheiat anul 2025 cu o pierdere contabilă în cuantum de peste 1 miliard de lei. 

Pierderea a fost înregistrată în condițiile în care cheltuielile cu certificatele de CO2 au fost de peste 2 miliarde de lei, reprezentând 45% din cheltuielile totale ale companiei.

Guvernul susține că rezultatul operațional este unul pozitiv, estimat de circa 697 milioane lei.

România s-a angajat prin PNRR să închidă mai multe unități în 2026, în contextul în care energia pe cărbune este cea mai scumpă și poluantă. Motivul pentru care energia pe carbune este scumpă este din cauza obligației de achiziționare a certificatelor de emisii de dioxid de carbon. În anul 2024 a achiziționat peste 1,2 milioane certificate, fiind plătite cu un grant de aproximativ 386 milioane lei.

Pe baza informațiilor transmise de România, Comisia a decis să inițieze o investigație aprofundată pentru a evalua:

dacă perioada cu care este prelungit planul este rezonabilă și dacă planul duce în continuare la restabilirea viabilității pe termen lung a societății CE Oltenia;

dacă este suficientă contribuția CE Oltenia, a investitorilor sau a instituțiilor financiare la creșterea costurilor restructurării pentru a se asigura faptul că ajutorul rămâne proporțional;

dacă România ar urma să pună în aplicare măsuri suplimentare adecvate pentru a limita denaturările concurenței create de ajutorul suplimentar;

dacă întârzierile în punerea în aplicare a etapelor-cheie ale planului de restructurare a societății CE Oltenia s-au aflat în afara controlului CE Oltenia sau al României.

Av. Europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă 

Președintele Partidului S.O.S România 

Membru Comisia ITRE - Comisia pentru industrie, cercetare și energie, din Parlamentul European

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - (interviu LUJU.RO 20 mai 2024) (III) [...] despre felul in care românii pot si trebuie sa acționeze pentru a tine piept tendințelor autoritariste ale Uniunii Europene – tendințe vizibile mai ales in pandemie, dar nu numai.

 

Interviu Luju, 20 mai

(III)

[...] despre felul in care românii pot si trebuie sa acționeze pentru a tine piept tendințelor autoritariste ale Uniunii Europene – tendințe vizibile mai ales in pandemie, dar nu numai.

Principiul de contrabalansare a centralismului birocraților de la Bruxelles se numește subsidiaritate si se referă la faptul ca doar o mica parte dintre competente țin exclusiv de Comisia Europeana sau sunt partajate intre executivul comunitar si cele ale statelor-membre. In rest, cele mai multe competente sunt apanajul politicii interne. Unele dintre aceste competente exclusive ale țărilor-membre sunt sănătatea publică, educația, familia, protecția consumatorilor, concurența etc.

[...] trei direcții de acțiune pentru ca românii să constrângă UE la respectarea subsidiarității. Prima dintre ele se refera la petiționarea continuă a parlamentarilor – deopotrivă naționali si europarlamentari – pentru a-i face să asculte vocea poporului și, în consecință, sa se opună măsurilor aberante venite de la Bruxelles. A doua direcție ține de implicarea organizațiilor neguvernamentale in viața cetății – mai precis, ONG-urile autentice, iar nu cele care urmăresc interesele statului paralel sau ale unor puteri străine [precum și barourile, organizațiile profesionale și patronale și sindicatele]. În fine, al treilea plan ține de implicarea directă a cetățenilor sau a grupurilor de cetățenii: fie prin procese colective, petiții și inițiative cetățenești, fie chiar prin proteste (necesare uneori în democrație).

[...] cele de mai sus pot viza, printre altele, protecția consumatorilor (în special, protecția debitorilor în raport cu creditorii financiari), încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale (mai ales in pandemie) și invocarea distorsionată a supremației dreptului european asupra celui românesc.

Extras propriu-zis din interviu:

„Ceea ce s-a intamplat in pandemie a fost picatura care a umplut un ocean de pasi mici, facuti din 2007 pana in prezent de Comisia Europeana in sensul pervertirii unui principiu fundamental al organizarii si functionarii Uniunii Europene: principiul subsidiaritatii, care inseamna ca in chestiuni ce tin de actiunea imediata, statele-membre ale UE au competente imediate, concrete, la firul ierbii. UE intervine doar atunci cand statele-membre nu se pot descurca de unele singure in mod multumitor. UE intervine, dă un ajutor, apoi se retrage, lăsând statele-membre sa se descurce in chestiunea respectiva.

Sănătatea publică este in competenta statelor-membre ale Uniunii Europene. N-ar fi trebuit sa existe acel regulament din 2021 referitor la „certificatul verde”. Numai că, prin uzurparea competențelor statelor membre ale UE, Comisia Europeana a comis un act grav de încalcare a tratatelor si a vointei popoarelor care au constituit sau aderat la Uniunea Europeana.

Cei care au comis aceasta ilegalitate nu doar ca n-ar trebui sa se mai gandeasca sa fie in continuare in Comisia Europeana, ci ar trebui sa fie demiși si chiar sanctionati penal.

Există doar două-trei domenii date in competenta exclusiva a executivului Uniunii Europene. Unul dintre domeniile respective este dreptul vamal, altul este politica monetara si financiara (dar numai cea referitoare la zona euro), iar in rest sunt chestiuni ce tin de functionalitatea infrastructurii UE. Iar domeniile in competenta statelor sunt: sanatatea publica, educatia, familia, protectia consumatorilor etc.

Din punctul acesta de vedere, primul lucru pe care il voi face va fi sa atrag atentia, pentru ca oamenii sa fie constienti de ceea ce se intampla si pentru ca oamenii sa ia masuri. Una dintre masuri poate fi inclusiv atacul la CJUE impotriva unor decizii care incalca principiul subsidiaritatii, în baza art. 263 din Tratatul de Functionare a Uniunii Europene, care permite unui individ sau unui grup de indivizi sa formuleze astfel de actiuni contra Comisiei Europene. Există chiar acțiuni în despăgubire care se pot formula direct ți concret împotriva demnitarilor sau a funcționarilor UE, pentru pagube cauzate de deciziile lor ilegale.

Parlamentele naționale, de asemenea, trebuie sa intervină in luarea acestui gen de decizii. Parlamentele nationale si europarlamentarii romani nu mai trebuie sa doarma pe ei, nu mai trebuie sa se transforme in ficusi, in mobilier. Trebuie sa ciuleasca urechile, pentru ca fluxul de astfel de proiecte nebunesti este continuu. In momentul in care un europarlamentar atrage atentia, ar putea sa fie un ecou. Dar daca un parlament national atrage atentia asupra unui gen de reglementare, daca alaturi de Romania iau atitudine alte 10-15 parlamente nationale, garantez ca lucrurile se vor opri – cel putin prin forta opiniei publice.

Un exemplu în acest sens: de doi-trei ani, Organizația Mondiala a Sănătății tot bate cu pumnul in masa pentru a determina lumea sa semneze acel tratat pandemic care ii conferă atribuții discreționare, totalitare, pentru a lua măsuri extrem de dure si imediate, mai dure decat cele din pandemie. Pentru ca au existat „conspirationisti” in tari ca Brazilia, Argentina si – mai nou – Marea Britanie, acest tratat pandemic este pus 'on hold' in momentul de fata și are toate „șansele” să fie abandonat.

Pe de altă parte, în afara de a comunica cu parlamentarii români pentru a lua masuri de barare a tendințelor totalitare ale CE și OMS, voi tine o legătură strânsa cu societatea civilă. Nu cu 'societatea in civil' – adică nu cu ONG-urile care militează pentru alte scopuri, care susțin puteri străine, care sunt finanțate de serviciile secrete din statele respective.

Exista si a treia varianta: protestul este necesar din când în cănd într-o democrație. Sunt ani de zile pana la schimbarea mandatului unui ales european sau național și exista anumite momente in societate in care politicianul trebuie sa fie tras de mânecă, iar acest lucru nu este posibil decât prin proteste.

(va urma)

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - În momente cruciale în viață, cel mai important este suportul familiei și al prietenilor.

În momente cruciale în viață, cel mai important este suportul familiei și al prietenilor.

Ieri am fost desemnat oficial candidat eligibil la alegerile pentru Parlamentul European, din 9 iunie 2024, pe listele Alianței pentru Unitatea Românilor*.

Aseară, târziu, m-a sunat mama mea.

Mi-a spus că se simte ca acum 34 de ani, când am intrat la Facultatea de Drept din București. Dar mai tânără ca acum 34 de ani…

I-am spus că am același sentiment.

Ce nu i-am spus este că am și sentimentul unui nou drum greu, cu bolovanul în spate, de cărat în vârful muntelui.

Am timp, curelele mă țin, dar am și niște furnicături pe șira spinării, de la provocarea pe care mi-o “oferă” noul necunoscut…

Adevărul e că instituțiile acelea de la Bruxelles, Strasbourg și Luxemburg au ajuns șandramale care, dacă nu-s rapid reconsolidate și readuse la design - ul inițial, vor cădea la pământ. Rațional, nu putem să ne dorim o asemenea cădere.

Doamne ajută și, nu uitați: hai Liberare!

*de mâine, profilul personal paralel acestei pagini se va transforma în pagină de politician; pagina de față va rămâne una profesională și personală

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea