Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările cu eticheta Complexul Energetic Oltenia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Complexul Energetic Oltenia. Afișați toate postările

joi, 19 martie 2026

Av. Europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă - COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA


COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA 

Se poate renegocia pachetul de măsuri pentru CEO, și sa se revină la producția de cărbune, dat fiind schimbarea situației internaționale, putându-se invoca riscuri la adresa securității energetice regionale. Mai ales in contextul actual. DE CE GUVERNUL PSD-PNL- USR-UDMR NU FACE ASTA?

Autoritățile de la Bruxelles au anunțat pe 27.02.2026 deschiderea unei investigații aprofundate asupra Complexului Energetic Oltenia. 

CE Oltenia este o companie de stat activă în exploatarea lignitului și producerea energiei electrice, fiind controlată

de statul român (87,48% din acțiuni)

fondul Proprietatea (11,81%) 

de alte entități de stat.

Compania are peste 8.000 de angajați, fiind principalul angajator din județul Gorj.

Până în 2022, compania a înregistrat pierderi semnificative, ajungând până la 1,5 miliarde de lei în 2021. 

În urma crizei energetice, când energia s-a scumpit foarte mult, compania a intrat pe profit. 

Astfel, după pierderea mare din 2021, CEO a obținut un profit de 3,5 miliarde lei în 2022. 

În anii următori, când prețurile s-au mai stabilizat, acest profit s-a diminuat, ajungând la 317 milioane lei în 2024, la o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei.

Complexul Energetic Oltenia a încheiat anul 2025 cu o pierdere contabilă în cuantum de peste 1 miliard de lei.

Complexul Energetic Oltenia a primit miliarde de euro ajutor de stat, cu scopul de a se restructura, de a închide unitățile de producere a energiei pe bază de cărbune și de a le înlocui cu centrale pe gaze și regenerabile. Până în prezent, aceste centrale nu au fost realizate, si nu a fost finalizat planul de reorganizare care a fost conceput în 2020.

Autoritățile române au solicitat Comisiei Europene modificări asupra planului de restructurare. Comisia Europeană vrea să verifice dacă modificările propuse de România la planul de restructurare al Complexul Energetic Oltenia sunt conforme cu normele UE.

Decizia vine după ce autoritățile române au notificat Bruxelles-ul cu privire la un plan de restructurare modificat, care presupune atât majorarea ajutorului de stat, cât și prelungirea perioadei de implementare.

În luna ianuarie 2022, Comisia Europeană a aprobat condiționat un ajutor de restructurare în valoare de 2,66 miliarde de euro pentru CE Oltenia, conform comunicatului emis de comisia europeană. 

Acest sprijin a fost acordat în baza Orientărilor UE privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate și viza perioada 2021–2026.

Planul avea ca obiectiv:

redresarea financiară a companiei

 eliminarea treptată a capacităților pe bază de lignit

dezvoltarea de noi unități de producție pe gaze naturale și energie solară.

În decembrie 2025, România a notificat Comisia că dorește:

majorarea ajutorului de restructurare de la 2,66 miliarde euro la 2,86 miliarde euro

prelungirea perioadei de restructurare cu 3 ani, până la finalul anului 2029.

Potrivit Comisiei, Guvernul argumentează că întârzierile sunt cauzate de implementarea cu dificultate a noilor centrale pe gaze și solare, ceea ce a dus, implicit, la amânarea scoaterii din funcțiune a capacităților pe lignit.

Complexul Energetic Oltenia este obligat să pună în aplicare planul de restructurare, conceput în 2020, care presupune:

înlocuirea centralelor pe cărbune cu 8 parcuri fotovoltaice, de circa 700 MW, la Turceni, Rovinari și Ișalnița, 

dezvoltarea unor capacități pe gaze, cu putere de circa 1.300 MW, la Turceni și Ișalnița.

De asemenea, România ar putea invoca riscuri la adresa securității energetice regionale, având în vedere contextul geopolitic actual.

Complexul Energetic Oltenia a încheiat anul 2025 cu o pierdere contabilă în cuantum de peste 1 miliard de lei. 

Pierderea a fost înregistrată în condițiile în care cheltuielile cu certificatele de CO2 au fost de peste 2 miliarde de lei, reprezentând 45% din cheltuielile totale ale companiei.

Guvernul susține că rezultatul operațional este unul pozitiv, estimat de circa 697 milioane lei.

România s-a angajat prin PNRR să închidă mai multe unități în 2026, în contextul în care energia pe cărbune este cea mai scumpă și poluantă. Motivul pentru care energia pe carbune este scumpă este din cauza obligației de achiziționare a certificatelor de emisii de dioxid de carbon. În anul 2024 a achiziționat peste 1,2 milioane certificate, fiind plătite cu un grant de aproximativ 386 milioane lei.

Pe baza informațiilor transmise de România, Comisia a decis să inițieze o investigație aprofundată pentru a evalua:

dacă perioada cu care este prelungit planul este rezonabilă și dacă planul duce în continuare la restabilirea viabilității pe termen lung a societății CE Oltenia;

dacă este suficientă contribuția CE Oltenia, a investitorilor sau a instituțiilor financiare la creșterea costurilor restructurării pentru a se asigura faptul că ajutorul rămâne proporțional;

dacă România ar urma să pună în aplicare măsuri suplimentare adecvate pentru a limita denaturările concurenței create de ajutorul suplimentar;

dacă întârzierile în punerea în aplicare a etapelor-cheie ale planului de restructurare a societății CE Oltenia s-au aflat în afara controlului CE Oltenia sau al României.

Av. Europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă 

Președintele Partidului S.O.S România 

Membru Comisia ITRE - Comisia pentru industrie, cercetare și energie, din Parlamentul European

duminică, 28 decembrie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Un nou atac cibernetic, la doar o săptămână după cel asupra resurselor de apă din România. Complexul Energetic Oltenia.


Un nou atac cibernetic, la doar o săptămână după cel asupra resurselor de apă din România. De această dată, ținta a fost Complexul Energetic Oltenia. Atacul ar fi avut loc în noaptea de 26 decembrie, iar autoritățile au activat procedurile de reacție și izolare a sistemelor afectate. Oficial se spune că producția nu a fost afectată, dar sistemele informatice interne au fost compromise.

Cele două evenimente – atacul asupra Apelor Române și cel asupra Complexului Energetic Oltenia – nu par întâmplătoare. Au loc într-un interval foarte scurt, vizează infrastructuri critice esențiale (apă și energie) și folosesc mecanisme similare. Mai mult, apar chiar în perioada sărbătorilor, când vigilența este redusă, personalul este limitat, iar timpii de reacție sunt mai mari. Tot mai clar, nu vorbim despre simple atacuri „economice” sau despre hackeri izolați în căutare de bani.

Totul arată mai degrabă ca o campanie de testare a infrastructurii critice, o evaluare a vulnerabilităților, a timpilor de reacție și a capacității reale de răspuns.

România pare tratată ca un teren de sondaj, tocmai din cauza slabei protecții cibernetice structurale.

Întrebările care devin inevitabile:

– Cum este posibil ca rețelele IT să nu fie strict separate de cele operaționale (OT)?

– Unde sunt firewall-urile industriale reale, IDS/IPS-urile dedicate, filtrele de segmentare?

– Există peste tot separare clară IT–OT sau doar „pe hârtie”?

– Avem audit național real pentru sistemele ICS/SCADA?

– Avem echipe de intervenție rapidă de tip „plan roșu cibernetic”?

– Avem redundanță offline funcțională?

– Avem exerciții reale de tip blackout pentru apă, energie, comunicații, aer?

Pentru că exact asta pare să se testeze acum: timpul de reacție, redundanțele, nodurile slabe, capacitatea de izolare, coordonarea între instituții.

Dacă nu învățăm rapid din aceste episoade, este foarte posibil să urmeze și altele. Nu pentru a produce haos imediat, ci pentru a cartografia sistematic infrastructura critică a României.

Securitatea cibernetică nu mai este un subiect tehnic marginal. Este o problemă de siguranță națională.

Iar apa, energia și comunicațiile nu pot fi lăsate să funcționeze pe improvizații și noroc.

Comunicat complex energetic

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

miercuri, 15 octombrie 2025

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea – Complexul Energetic Oltenia (CEO) nu se închide imediat și nici nu intră (încă) în faliment, dar se confruntă cu provocări financiare majore și un proces de restructurare accelerat impus de angajamentele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și de cerințele Comisiei Europene privind tranziția energetică.

 Complexul Energetic Oltenia (CEO) nu se închide imediat și nici nu intră (încă) în faliment, dar se confruntă cu provocări financiare majore și un proces de restructurare accelerat impus de angajamentele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și de cerințele Comisiei Europene privind tranziția energetică.

CEO a înregistrat pierderi semnificative în prima jumătate a anului 2025: circa 244 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de cca 3,5 miliarde. Pierderile sunt atribuite în mare parte costurilor cu certificatele de CO2, scăderii vânzărilor de energie pe cărbune și restricțiilor impuse de planul de „decarbonare”. Datoriile totale ale CEO sunt de cca 1,4 miliarde de lei (inclusiv 560 de milioane către bănci).
CEO beneficiază de ajutor de stat (în total, vorbim de 2,5 miliarde de euro), dar acesta se va opri în 2026, ceea ce ar putea agrava situația. Există acuzații de "manipulări contabile" care ar putea duce la faliment, similare cazului Enron, dar acestea rămân neconfirmate oficial.
Există, desigur, un procesul de închidere și restructurare conceput pentru a respecta „jaloane” din PNRR.
Conform Deciziei Comisiei Europene C(2022) 553, România s-a angajat să închidă 1.425 MW de capacități pe cărbune până la 31 decembrie 2025 (plus 330 MW adiționali). Acest angajament aberant afectează în principal CEO (care trebuie să închidă capacități de 1.305 MW).
Până în 2023, fuseseră închise deja 2.025 MW la nivel național.
După 2026, din 10 cariere miniere vor rămâne doar 4 în rezervă (ex. Jilț Nord – închidere 2027; Pinoasa – 2030), iar grupurile energetice majore (Rovinari și Turceni) vor intra treptat în rezervă sau închidere totală până în 2030.
Ministerul român al Energiei a cerut în 2025 prelungirea termenelor cu 1,5–3 ani (până în 2028–2029), pe motiv de deficit energetic. România are frecvent găuri energetice de 3.000 MW pe vârfuri de consum. Între timp, au crescut prețurile și termenele de execuție și livrare a turbinelor pe gaz (din cauza războiului din Ucraina), iar interconexiunile europene nu converg către interesul energetic al României. Ministerul a propus menținerea a 3 grupuri în funcțiune comercială și 2 în rezervă tehnică pentru securitatea SEN (Sistemul Energetic Național). Mai mult chiar, în ianuarie 2025 România a propus amânarea închiderii centralelor pe cărbune cu cel puțin 3 ani (în realitate, amânarea ar trebui să fie cel puțin până în 2049, pentru a putea spera că energia pe cărbune este înlocuită cu ceva similar ca eficiență și cost).
În luna mai 2025, Comisia Europeană a respins analiza tehnică a României folosită ca temei al cererii de amânare, considerând-o ... neconformă cu modelul european de evaluare probabilistică.
Negocierile continuă, dar un eșec ar putea atrage penalități de peste 2 miliarde de euro.
Închiderea forțată a CEO în decembrie 2025 ar putea genera un "deficit masiv de energie", un black out, mai ales iarna.
Costurile sociale și economice ar fi și mai grave. Vor fi 8000 de concedieri directe și peste 100 de mii de locuri de muncă pierdute în industria orizontală (furnizori, clienți).
CEO este vital pentru producția națională de enerie (produce 24% din piața de energie electrică și prestează 40% din serviciile de sistem), dar tranziția către gaze naturale, regenerabile (fotovoltaice) și CCGT (cicluri combinate cu gaz) este obligatorie pentru viabilitate. Dacă nu se acceptă amânarea, închiderea parțială în 2025–2026 ar putea duce la faliment prin pierderi operaționale, dar Ministerul Energiei susține o "tranziție echilibrată" până în 2029.
Situația evoluează rapid ...
Insolvența ar putea fi o soluție - au mai fost salvate de la faliment întreprinderi majore, cum a fost Oltchim*.
Protecția tribunalului, transparența procedurii, anularea actelor frauduloase și pedepsirea celor vinovați de insolvență ar putea nu doar salva CEO, ci ar putea duce la asanarea unui mediu economic și social infestat cu politica de cumetrie din ultimii 36 de ani și contaminat de ingerințele iraționale și obsesive ale birocrației UE. Doar că este nevoie de voința politică de a nu influența judecătorii și de a nu impune ca administratori judiciari niște învârtiți ai insolvenței, ci profesioniști integri și independenți.
*în cazul Oltchim am înfrânt Comisia Europeană într-un proces la CJUE, unde am reușit să anulez o decizie de recuperare a unui ajutor de stat de 1,53 de miliarde de lei, decizie care ar fi dus la falimentul Oltchim

duminică, 19 martie 2023

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Ce punem in loc?


Ce punem in loc?

Rovinari 3 și Turceni 7 de la Complexul Energetic Oltenia vor fi inchise. Peste 11000 de oameni isi pierd locul de munca. Alti bani vor fi cheltuiti, probabil, pentru gestionarea "cadavrului": adica centrale, instalatii, mine de carbune.

Pentru ca s-a semnat precum "primarul", avem, asadar contract semnat, limpede, prin PNRR, ca musai sa se inchida ca sa primim o transa prevazuta. Si basta.
Acuma, de ce s-a semnat? Ca sa reducem carbonul emis. Daca va uitati la alte tari, mari puteri economice, noi contribuim cit e un virf de ac. Eu cunosc foarte bine ce e cu aceasta amprenta de carbon si mai stiu ca problema reala de poluare, la noi si in Europa, a trecut prin PNRR ca TGV-ul prin gara.
Acuma, macar daca acest troc, "va dam citeva sute de milioane iar voi va inchideti industria asta" ar fi unul optimizat, ar fi inca bine. Dar cind vezi ce proiecte magistrale se dezvolta in digitalizare inverzita, cu programe superficiale, pompoase, cu piste de trotinete prin sate !? etc, imi dau seama ce risipa majora se va face la nivelul tarii.
Era ideal daca, aceasta suma am fi investit-o intrun proiect national de cercetatare de referinta europeana, sa resuscitam industria cu noi solutii energetice, cu randamente mai bune, complementare la vint si lumina. Daca tot sunt atitia bani, hai sa miscam Europa! Nu sa vinturam surcele.
Ma tem ca va fi o risipa uriasa. Dar vom fi mai bolnavi pentru ca poluarea va creste mult mai mult si nimeni nu investeste in cercetare si infrastructura reala. Si va fi mai multe turbulente in atmosfera, si mai multa apa, si mai multa seceta, etc. Si noi nu ne trezim. Poate era un tren.
Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui