Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Arhitectura constituțională a României se bazează pe conceptul că există trei puteri în stat, care sunt separate una de alta și care se controlează reciproc

Până mai deunăzi, o discuție despre separația și echilibrul puterilor în stat ar fi putut fi ștampilată drept elitistă și plicticoasă. Dar, după ceea ce ne-au livrat zilele astea Ursula, Iohannis & CCR, cred că lumea ar vrea să știe, totuși, ce e cu aceste principii și teorii ... Și de ce s-a comportat în asemenea hal CCR, totuși ...

Urmăriți analiza de mai jos, în două episoade. Al treilea episod conține propunerile mele de prevenție a situațiilor de genul celei create prin decizia nr.32/2024 a CCR.

(I)

Arhitectura constituțională a României se bazează pe conceptul că există trei puteri în stat, care sunt separate una de alta și care se controlează reciproc:

- puterea legislativă,

- puterea executivă și

- puterea judecătorească.

💥După mine, Constituția a ratat o a patra putere în stat, mult mai constrângătoare și mai dispusă la comportament non-democratic – mă refer la puterea economică a corporațiilor. Dar acesta este un alt subiect, de abordat cu altă ocazie... 💥

Să ne concentrăm, acum, pe beleaua constituțională a momentului.

Constituția din 2003, adoptată printr-un referendum care a ținut 2 zile, a creat un monstru.

Vorbim despre o instituție care se situează deasupra tuturor, nu dă socoteală nimănui, decide singură dacă are competență într-un domeniu oarecare și, de regulă, se exprimă prin ucaz – uri ireversibile, inatacabile în justiția obișnuită sau în Parlament.

Vorbim, desigur, de CCR, o instituție politico-jurisdicțională compusă din judecători – politicieni, numiți de Parlament și de Președintele României, pe termen de 9 ani și imposibil de tras la răspundere pentru faptele lor.

A, și politicieni – judecători ai CCR au privilegii. Iată un astfel de privilegiu neo-feudal: pensiile speciale pot fi cumulate cu salariile primite de la stat.

💥E drept că, în decursul timpului, CCR a fost o ancoră contra unor derapaje politice sau juridice.💥

A ținut în viață legi contestate de bănci sau de puternicii zilei, a desființat legi contrare Constituției, a interzis protocoale ale serviciilor secrete cu justiția, a obligat la demiterea lui Kovesi atunci când mandatul său expirase, devenind ilegitim, a ținut un pic de piept avalanșei de presiuni de la UE care a vrut (iar recent a reușit) să își asigure prevalența asupra Constituției noastre și asupra voinței noastre suverane a poporului român. A făcut toate acestea pentru că a fost semi-populată cu foarte buni specialiști ai dreptului, oameni pentru care probitatea morală și independența în gândire chiar contau.

Un accident urât a fost comis, totuși, de vechea CCR a fost invalidarea referendumului de demitere a lui Băsescu, printr-o „erată” impusă peste noapte de Victoria Nuland, emisar american. S-a întâmplat în 2012, iar votul a peste 7 milioane de oameni a fost atunci aruncat la coș. Am fost nevoiți să îl suportăm pe Petrov, alias Băsescu, încă 2 ani ...

(va urma)

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Avocat Elena Radu - Deoarece văd lansate în mediul public diverse scenarii, unul dintre acestea fiind acela că CSAT va lua o decizie azi, iar în baza ei:

Deoarece văd lansate în mediul public diverse scenarii, unul dintre acestea fiind acela că CSAT va lua o decizie azi, iar în baza ei:

- ori CCR va suspenda soluționarea cererilor de anulare a rezultatelor alegerilor;

- ori va admite cererile, va anula rezultatul alegerilor, iar ulterior nu se vor mai organiza alegeri președințiale o perioadă lungă de timp,

reamintesc ceea ce spune legislația actuală:

Art. 52 alin. 2 din Legea nr. 370/2004:

”(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

(3) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.”

Se poate constata că:

1. CSAT nu are nicio calitate să conteste rezultatul alegerilor președințiale;

2. persoanele care au calitate să solicite anularea alegerilor trebuie să motiveze și să DEPUNĂ DOVEZILE PE CARE SE ÎNTEMEIEAZĂ CEEREREA.

Drept urmare, CCR ESTE LIMITAT LA MOTIVELE ȘI DOVEZILE DEPUSE ÎN SUSȚINEREA CERERILOR DE ANULARE A ALEGERILOR DE CĂTRE CONTESTATARI.

CCR NU POATE SĂ ADAUGE LA LEGISLAȚIA ÎN VIGOARE.

Așa cum:

- sunt nenumărate legi în vigoare care conțin norme neconstituționale, norme care ne sunt aplicate, indiferent ce considerăm noi despre neconstituționalitatea lor;

- chiar dacă ne-a fost aplicată într-un litigiu un articol dintr-o lege a cărei neconstituționalitate a fost constatată ulterior finalizării definitive a litigiului și nu mai putem să redeschidem litigiul dacă nu am invocat în timpul derulării lui neconstituționalitatea respectivului articol în fața instanței de judecată și nu a fost sesizată CCR de către instanța de judecată cu neconstituționalitatea pe care am pretins-o,

tot atât de bine și CCR trebuie să aplice legislația în vigoare exact așa cum este, indiferent că are lipsuri sau nu.

CCR trebuie să respecte principiul legalității și nu se poate transforma în legiuitor, prin adăugarea la lege.

Drept urmare, CCR trebuie să se pronunțe pe cererile formulate raportat la DOVEZILE PE CARE CONTESTATORII LE-AU DEPUS.

3. Legislația actuală prevede în mod imperativ că CCR trebuie să soluționeze cererile ”până la data de prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor”.

Drept urmare, CCR nu poate să suspende sau să amâne la infinit soluția pe care o pronunță pe aceste cereri.

Orice ingerință și eludare a legislației în vigoare este un atac la democrație.

În plus, nici eventualele sesizări penale privind modalitatea de finanțare a campaniei lui Georgescu nu pot fi motive care să suspende soluționarea cererilor de CCR sau continuarea procesului electoral astfel încât să avem un președinte ales până la expirarea mandatului actualului președinte.

Vă reamintesc, ca exemplu, situația pornirii unui dosar penal împotriva lui Silvestru Șoșoacă și AUR cu privire la semnăturile de susținere pentru candidarea la europarlamentare.

Respectivul dosar penal nu a suspendat desfășurarea procesului electoral pentru europarlamentare.

De altfel, astfel de metode, prin care s-ar formula plângeri penale și s-ar suspenda procesul electoral ani buni până se soluționează definitiv o plângere penală, ar însemna un atac la democrație și menținerea artificială a mandatelor unor persoane alese, folosindu-se artificiul formulării unor plângeri penale.

Tot atât de bine, chiar și în cazul în care, prin reducere la absurd, CCR ar admite vreo contestație și ar anula rezultatele primului tur de scrutin, nu s-ar putea să nu se organizeze imediat, din nou, alegerile pentru primul tur de scrutin.

Niște artificii prin care s-ar amâna alegerea de către români a președintelui până la expirarea mandatului actualului președinte Iohannis (21 decembrie 2024), nu ar conduce la altceva decât la o încercare și o imixtiune nelegală și neconstituțională în încercarea de a îl menține în funcție pe actualul președinte.

Or, o asemenea situație ar transforma România într-un stat dictatorial în care lipsa de respect față de cetățeni ar fi mai mare decât în oricare alt stat considerat dictatorial azi.

Avocat Elena Radu

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Îmi pare rău să o spun, dar Legea recalculării pensiilor nr.360/2023 conține, atât la nivel de intenție, cât și la nivel de formă a reglementării, o ticăloșie.

Îmi pare rău să o spun, dar Legea recalculării pensiilor nr.360/2023 conține, atât la nivel de intenție, cât și la nivel de formă a reglementării, o ticăloșie. 

În anul 2019, cu chinuri și atacuri la CCR, s-a emis Legea nr.127/2019, care prevedea că punctul de pensie trebuia să crească, până în 2023, cu 40%. Toate pensiile urmau să crească prin acest algoritm simplu. În 2024, ar fi trebuit să se adauge pensiilor aflate în plată atât procentul de inflație anual, cât și un spor de 50% din creșterea venitului mediu brut pe economie pe anul 2023.

Mi-amintesc și acum dezbaterile de la A3 și Rtv. Ce eforturi magnifice, volute aritmetice și retorici de circ se derulau ca să se probeze că “nu e, domne, bani” pentru această majorare… M-am opus trendului, am zis mereu că e drept și e logic ca pensionarii să primească această majorare, căci era vorba de un drept câștigat prin contributivitate. A nu plăti acea sumă suplimentară ar însemna ruperea solidarității între generații și refuzul societății de azi de a-și plăti o datorie către seniori.  

Notă: între timp cuantumul și numărul pensiilor “speciale”, adică, neo-feudale, au crescut continuu. La fel și numărul sinecurilor pe bani publici. 

Toate guvernele de atunci încoace, toți politicienii psd, pnl, usr și udmr, toți „săfii” la România, de la Iohannis, la Șică Orban, Cîțu, Ciucă și Ciolacu, au amânat mereu acea lege, pe diverse pretexte. Prin Legea nr.360/2023 au abrogat-o. Nu din 1 septembrie, ci din 1 ianuarie, ca să nu mai fie niciun dubiu în privința intenție ticăloase de a refuza oamenilor acea majorare cu 40%. Ironic, această majorare nici nu era mare brânză, pentru că, între timp, putrea de cumpărare a leului a scăzut cu 60%... 

Legea din 2019 a fost abandonată, în favoarea unei bazaconii de “recalculări”, care reduce, îngheață sau majorează cu 3 lei pensiile aflate în plată. 

Există grupe persoane cu dizabilități care spun că li s-au înjumătățit drepturile. De exemplu, nevăzătorii, care vor ieși zilele astea la protest, susțin că li s-au redus drepturile cu 60%. Să iei bani de la persoane cu dizabilități este răutate pură, e cinism de tipul celui care pretinde că un pacient aflat la reanimare este un deficit bugetar. 

Sunt foarte multe zeci de mii de cazuri de pensii majorate prin decizii ale instanțelor, dar care se reduc masiv prin “recalculare”. Pur și simplu, softul a fost conceput în așa fel încât să nu ia în calcul deciziile instanțelor. Softul ignoră chiar și acele decizii care au efect erga omnes (hotârâri preliminare de interpretate, decizii date în recurs în interesul legii), unele dintre ele fiind foarte recente, datând din 2023-2024. Legea minunatei „recalculări” a reușit să inventeze, iată, și o metodă de a încălca hotărâri judecătorești definitive. Venind de la Statul român, așa ceva pune categoric în umbră orice efort de a reclădi și consolidat statul de drept, aproape iremediabil compromis în plandemie de oameni ca Arafat, care spunea că pentru el nu contează Constituția ...  

Sistemul “punctelor de stabilitate” a luat mie de lei de la cei care au lucrat în condiții grele/deosebite. Punctele de stabilitate se aplică doar în caz de vechime de minim 25 de ani în muncă. Or, minerii sau salariații din nuclear, chimie, mari șantiere, ieșeau la pensie mai devreme, lor alocându-se luni suplimentare pentru fiecare an de muncă. Un astfel de ex-salariat, acum pensionar, avea 15 ani de muncă efectivă, dar peste 25 de ani prin alocare de luni suplimentare pentru muncă în condiții dificile. Numai că acestuia nu i se mai acordă nimic, căci textul a fost conceput de un nepriceput, care nu a avut în față imaginea de ansamblu, ci doar porunca de a nu mai permite pensionarea la vechimi prea mici.  

Pentru că încalcă principiul speranței legitime, toate aceste decizii pot fi contestate. Azi voi face publice câteva modele de contestație.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Avocat Elena Radu - Sa va dau exemple ce inseamna ca deciziile CCR nu mai sunt obligatorii

Sa va dau exemple ce inseamna ca deciziile CCR nu mai sunt obligatorii

Încep cu polițiștii, ca are impact și asupra lor (și au sindicat, poate vor sa protesteze).

Se da o lege.

O norma din lege este declarata neconstitutionala.

Sa zicem ca norma aia vizează direct activitatea polițistului.

(sa zicem aplicarea amenzii pentru purtarea măștii în spatii publice deschise, text declarat neconstitutional de CCR).

Ce face polițistul după ce da CCR decizia?

Mai aplica textul din lege declarat neconstitutional sau tine cont de decizia CCR și nu mai aplica textul (ca efectele textului sunt suspendate/încetate)?

Sa zicem ca sunt 2 polițiști care aplica identic textul.

(Amândoi tin cont de decizia CCR, constata suspendate/ abrogate efectele textului din lege și nu mai aplica amenda pentru ca nu mai au normă, text de lege care sa prevadă obligativitatea purtării mastii).

Li se face plângere penala la amândoi pe abuz in serviciu (ca nu au respectat norma din lege și nu au aplicat amenda) și ajunge fiecare în fata unui judecător.

Si aici apare loteria: în funcție de cum va avea chef judecatorul (sa tina sau nu cont de decizia CCR) vor fi condamnați sau nu.

Sa zicem ca primul polițist ajunge în fata unui judecător care zice: CCR a declarat textul legii neconstitutional, deciziile CCR sunt general obligatorii (ca asa zice Constitutia), efectele textului din lege s-au suspendat/au încetat.

Polițistul nu avea de ce sa dea amenda pentru ca nu mai exista în lege nicio norma care sa producă efecte prin care cetățeanul sa fi fost obligat sa poarte masca în spatiile publice deschise, iar în caz contrar sa i se aplice amenda.. Judecatorul îl achita pe polițist.

Al doilea polițist ajunge în fata unui judecător care zice: pe mine nu ma interesează ce zice CCR (ca oricum nu răspund, nu ma trage nimeni la răspundere dacă nu respect deciziile CCR).

Asa ca scrie în lege ca trebuia sa poarte masca în spatiile publice deschise (ca doar era virus), iar dacă nu o poarta tu ca polițist trebuia sa ii dai amenda?

L-ai prins fără mască? Nu i-ai aplicat sanctiunea? Ai incalcat legea. Asa ca tu polițist ai savarsit o infracțiune. La puscarie!

Înțelegeți acum efectele a ceea ce se intampla azi în comisia pe legile justiției?

Toți cetățenii vor fi în pericol pentru ca nu va mai conta "legea".

Va rămâne la alegerea judecătorului sa considere "lege" ce vrea el, pentru ca nimeni nu îl mai trage la răspundere.

#Apărăm_Constituția 🇷🇴

Avocat Elena Radu