Deoarece văd lansate în mediul public diverse scenarii, unul dintre acestea fiind acela că CSAT va lua o decizie azi, iar în baza ei:
- ori CCR va suspenda soluționarea cererilor de anulare a rezultatelor alegerilor;
- ori va admite cererile, va anula rezultatul alegerilor, iar ulterior nu se vor mai organiza alegeri președințiale o perioadă lungă de timp,
Art. 52 alin. 2 din Legea nr. 370/2004:
”(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.
(3) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.”
Se poate constata că:
1. CSAT nu are nicio calitate să conteste rezultatul alegerilor președințiale;
2. persoanele care au calitate să solicite anularea alegerilor trebuie să motiveze și să DEPUNĂ DOVEZILE PE CARE SE ÎNTEMEIEAZĂ CEEREREA.
Drept urmare, CCR ESTE LIMITAT LA MOTIVELE ȘI DOVEZILE DEPUSE ÎN SUSȚINEREA CERERILOR DE ANULARE A ALEGERILOR DE CĂTRE CONTESTATARI.
CCR NU POATE SĂ ADAUGE LA LEGISLAȚIA ÎN VIGOARE.
Așa cum:
- sunt nenumărate legi în vigoare care conțin norme neconstituționale, norme care ne sunt aplicate, indiferent ce considerăm noi despre neconstituționalitatea lor;
- chiar dacă ne-a fost aplicată într-un litigiu un articol dintr-o lege a cărei neconstituționalitate a fost constatată ulterior finalizării definitive a litigiului și nu mai putem să redeschidem litigiul dacă nu am invocat în timpul derulării lui neconstituționalitatea respectivului articol în fața instanței de judecată și nu a fost sesizată CCR de către instanța de judecată cu neconstituționalitatea pe care am pretins-o,
tot atât de bine și CCR trebuie să aplice legislația în vigoare exact așa cum este, indiferent că are lipsuri sau nu.
CCR trebuie să respecte principiul legalității și nu se poate transforma în legiuitor, prin adăugarea la lege.
Drept urmare, CCR trebuie să se pronunțe pe cererile formulate raportat la DOVEZILE PE CARE CONTESTATORII LE-AU DEPUS.
3. Legislația actuală prevede în mod imperativ că CCR trebuie să soluționeze cererile ”până la data de prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor”.
Drept urmare, CCR nu poate să suspende sau să amâne la infinit soluția pe care o pronunță pe aceste cereri.
Orice ingerință și eludare a legislației în vigoare este un atac la democrație.
În plus, nici eventualele sesizări penale privind modalitatea de finanțare a campaniei lui Georgescu nu pot fi motive care să suspende soluționarea cererilor de CCR sau continuarea procesului electoral astfel încât să avem un președinte ales până la expirarea mandatului actualului președinte.
Vă reamintesc, ca exemplu, situația pornirii unui dosar penal împotriva lui Silvestru Șoșoacă și AUR cu privire la semnăturile de susținere pentru candidarea la europarlamentare.
Respectivul dosar penal nu a suspendat desfășurarea procesului electoral pentru europarlamentare.
De altfel, astfel de metode, prin care s-ar formula plângeri penale și s-ar suspenda procesul electoral ani buni până se soluționează definitiv o plângere penală, ar însemna un atac la democrație și menținerea artificială a mandatelor unor persoane alese, folosindu-se artificiul formulării unor plângeri penale.
Tot atât de bine, chiar și în cazul în care, prin reducere la absurd, CCR ar admite vreo contestație și ar anula rezultatele primului tur de scrutin, nu s-ar putea să nu se organizeze imediat, din nou, alegerile pentru primul tur de scrutin.
Niște artificii prin care s-ar amâna alegerea de către români a președintelui până la expirarea mandatului actualului președinte Iohannis (21 decembrie 2024), nu ar conduce la altceva decât la o încercare și o imixtiune nelegală și neconstituțională în încercarea de a îl menține în funcție pe actualul președinte.
Or, o asemenea situație ar transforma România într-un stat dictatorial în care lipsa de respect față de cetățeni ar fi mai mare decât în oricare alt stat considerat dictatorial azi.
