Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - 800 de mii de pensii nu s-au majorat prin recalculare. Foarte mulți oameni spun că, de fapt, li s-au redus pensiile, deși Constituția interzice asta.

În România sunt 4,6 milioane de pensionari. Lor li s-a promis, de peste 2 ani, o majorare semnificativă a pensiilor. Nu de alta, dar a existat o lege din 2019, care ar fi trebuit să intre în vigoare în 2020 și care prevedea o majorare a punctului de pensie, deci a tuturor pensiilor, cu 40%, dar nu a fost niciodată pusă în aplicare. Între 2019 și 2024, puterea de cumpărare a leului a scăzut cu 60% - măcar din acest punct de vedere s-ar fi justificat o majorare a pensiilor. 

De fapt, recalcularea a fost ceva ca un banc de la Radio Erevan : nu toată lumea a primit majorări, o mare de oameni declară că, de fapt, li s-a redus pensia, iar grupe întregi de muncă a fost lăsate fără drepturile aferente dificultății muncii, fiind diluate în așa-numitele puncte de stabilitate care egalizează lumea în funcție de vechimea contributivității, iar nu în funcție de dificultatea și importanța socială a muncii. 

800 de mii de pensii nu s-au majorat prin recalculare. Foarte mulți oameni spun că, de fapt, li s-au redus pensiile, deși Constituția interzice asta. 

2 milioane de pensii au crescut cu sume de la 1 leu la 500 de lei. Cei mai mulți au “creșteri” de sub 100 de lei. 

1,8 milioane de pensii s-au majorat cu 500 - 2000 lei. 

80 de mii de pensii s-au majorat cu 2000 - 3000 de lei. 

7500 de pensii s-au majorat cu peste 3000 de lei. 

Precum se observă, recalcularea e ca o pâlnie: o mare de pensionari cu venituri reduse, înghețate sau majorate nesemnificativ, urmată de un fluviu de pensionari cu majorări decente (dar nu prea consistente), de un râu mic de pensionari cu majorări semnificative și de un pârâu de pensionari cu majorări semnificative ale veniturilor. 

Este exact ca în visele lui Cîțu : sărăcia se dispersează la cât mai mulți, bogăția se concentrează la cât mai puțini. 

Cei mai dezavantajați sunt cei cu grupe de muncă grea, agricultorii și persoanele cu dizabilități. 

Guvernul se laudă că a dat majorări de pensii, în medie, cu 650 de lei. 

Asta e ca în bancul statisticii: dacă baba Veta are zero găini și premierul Ciolacu are o găină, înseamnă că baba și Ciolacu mănâncă o juma’ de găină. De fapt, premierul Ciolacu aruncă 3/4 din găină, că e sătul, iar baba Veta nu mănâncă nimic. Este clar: lege pensiilor face “dreptate”… 

PS Pensia lui Isărescu s-a mărit, în ultimii doi ani, cu 30%. Asta înseamnă un plus de 5000 de euro/lună. Isărescu are și pensie specială, și salariu la stat. Cam micuțe. Doar 36 de mii euro/lună. Isărescu poate cumpăra într-un an 12 apartamente de 35 de mii de euro și tot îi rămân 12 mii de euro. Echitate, te iubesc, că_ca tine nu găsesc.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - (III) Puterile administratorilor privați ai fondurilor de pensii și limitele lor

Puterile administratorilor privați ai fondurilor de pensii și limitele lor

 (III)

Potrivit art. 23 din Legea nr.411/2004, administratorii privați ai fondurilor de pensii au obligația de investire prudențială a activelor. Investirea activelor se efectuează în interesul participanţilor şi al beneficiarilor, iar în cazul unui conflict potenţial de interese, administratorul trebuie să adopte măsuri ca investirea să se facă numai în interesul acestora. Investirea trebuie efectuată într-un mod care să asigure securitatea, calitatea, lichiditatea şi profitabilitatea lor, iar activele deţinute pentru acoperirea fondului de garantare şi a provizioanelor tehnice se investesc, de asemenea, într-un mod adecvat naturii şi duratei drepturilor cuvenite participanţilor şi beneficiarilor. Investiţiile în instrumente financiare derivate (notă – trivial, acest gen de investiție poate fi denumit poker financiar sau joc la păcănele) sunt permise doar în măsura în care contribuie la scăderea riscurilor investiţiei sau facilitează gestionarea eficientă a portofoliului. De asemenea, investirea activelor NU trebuie să fie bazată în mod exclusiv pe ratinguri de credit emise de agenţiile de rating de credit (notă – din perspectiva modului în care se ghidează „politicile” Ministerului de Finanțe din ultimii trei ani, dominați de incredibil de iresponsabilul Cîțu, această dispoziție legală este o palmă peste ceafă – nimeni nu ar trebuie să se bazeze pe agențiile de rating, mai ales când sunt plătite de emitenți, aceste agenții fiind populate cu cele mai urâte conflicte de interese în care se pun „specialiștii”, „experții” și consultanții vieții).

Legea nr.411/2004 stabilește și limite și praguri valorice ale investițiilor, ca de exemplu: (i) investiții pe piața monetară și în depozitele bancare: maxim 20% (oare se respect acest prag?); (ii) investiții în titluri de stat emise de România: maxim 70%, sau în titluri de stat ori în valori mobiliare emise de alte state: maxim 15%; când ratingul de țară este atât de redus, cum e cel al României, este prudent să te expui excesiv pe stat? (iii) investiții în obligațiuni municipal: maxim 30%; oare falimentara primărie atât de înțelept gestionată de N. Dan o fi printre beneficiarii mărinimiei administratorilor fondurilor de pensii (pe banii noștri)? (iv) valori mobiliare, adică acțiuni sau obligațiuni corporatiste: maxim 50%; (v) acțiuni listate pe piețe externe, inclusiv în afara UE, 10%; (vi) fonduri de investiții, 5%; (vii) dezvoltători imobiliari, 3% (dispoziție introdusă în 2019, în anul anterior listării la bursă a dezvoltătorului One …); (viii) un fond se poate „expune” cu 5% pe un emitent sau cu 10% pe un grup …

Administratorii privați ai fondurilor de pensii au o forță uriașă de influențare a voinței acționariale. Potrivit art. 27 din Legea nr.411/2004, administratorii votează în numele fondului în adunarea generală a acționarilor emitentului (cam la fel cum fac giga-fondurile de gestiune a acțiunilor, adică Vanguard, BlackRock, State Street, Fidelity). Evident, ei pot decide și cine va compune consiliile de administrație, precum și câte dividende și câte bonusuri manageriale se achită (și, mai ales, cui). Având în vedere că asigură o mare parte din depozitele bancare, aceiași administratori au o uriașă putere de negociere în raport cu băncile, precum și o forță importantă de modelare în favoarea lor a politicilor bancare și de asigurări. De pe această poziție, administratorii de fonduri de pensii, gestionari ai unei averi colective de peste 88 de miliarde de lei, dețin pârghiile de control al presei și, mai ales, al establishmentului politic. Reglementări din 2018 care ar fi putut pune o leacă de ordine în această feudă au fost desființate în maxim 3 luni, cu tot cu schimbarea de guvern.

Culmea cadoului de la stat acordat acestor feudali, același stat care a decis ca noi să aderăm fără rezerve și fără condiții la un sistem „capitalist” care înlătură opțiunea și competiția 💥(prin efectul TINA)💥, este dispoziția din art. 26 din Legea nr.411/2004, conform căreia investiţiile activelor fondurilor de pensii administrate privat şi rezultatele investirii sunt scutite de impozit. Investițiile, iar nu pensile în sine!

Avocat Profesor Universitar Doctor Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Scăderea valorii activului “asiguratului” la fondurile de pensii asigurate privat cu cca 8%

 

Aseară am vorbit la rtv, prin telefon, despre scăderea cu cca 8% a valorii activului “asiguratului” la fondurile de pensii asigurate privat, lucru pe care îl intuisem încă din martie 2022. Jurnaliștilor li s-a dat explicația că treaba este cauzată de inflație și de fluctuațiile cotațiilor acțiunilor și obligațiunilor în care sunt plasați banii din fondul de pensii. Mai mult, li s-a spus că acest lucru e normal, că așa se întâmplă în capitalism.

Acuma eu nu știu câți dintre cei 7,8 milioane de cotizanți la fondurile de pensii administrate privat sunt perfect că banii lor de pensie sunt “investiți” în acțiuni sau în obligațiuni și că ei finanțează statul prin cumpărarea de titluri de stat ori că umplu băncile cu depozite care devin instant proprietatea acestora. Adică:

- plasarea banilor de pensii în acțiuni înseamnă asumarea riscului conjunctural sau geopolitic (crize, război, embargou), a riscului reputațional (corupție, imoralitate, afaceri odioase, crime de război sau contra umanității), a riscului de fraudă (furt, delapidare, comerț cu influență, conflicte de interese) etc.; știați că banii voștri de pensie au fost “investiți” (și) în rcs&rds, o companie acuzată de corupție încă din 2018? știați că banii voștri de pensie au fost “investiți” în obligațiuni emise de o bancă “internațională” rusească din Statul român s-a retras, începând cu luna mai 2022, din rațiuni militare? știați că din banii voștri au fost furați, timp de 3 ani, fără ca cineva să schițeze, 4 milioane de euro? știați că majoritatea acțiunilor de la bursă urmează un trend descrescător în criză sau în război și că banii voștri de pensii se erodează odată cu inflația și cu scăderea puterii de cumpărare a banilor? de fapt, câți dintre voi știți că pensia voastră e jucată la bursă, iar jucătorii primesc comisioane și bonusuri chiar și când vă pierd banii? câți dintre voi vor realmente să practice acest poker financiar, să fie capitaliști, să fie dă driapta, să accepte că economia de puață mai dă și rateuri, cum ar fi falimentul? să zicem că 100 de mii, să zicem că pentru 5-6 mii, o dată în viață, dar suntem 7,8 milioane, iar pensiile “noastre” sunt 88 de miliarde…;

- peste o treime din banii “noștri” de pensii sunt plasați în titluri de stat, deci noi împrumutăm statul, pentru ca statul să ni-i folosească la umflarea bugetelor serviciilor secrete, la cumpărarea de armament învechit și la plata de salarii obeze către generalii burtoși și fălcoși cu 4 stele obținute pe canapea, la pre-achiziția de vakseenuri care nu folosesc decât la îmbogățirea partenerilor unor idioți ca Cîțu, la militarizarea sănătății și la smurdificarea economiei Arafat - style, la burdușirea cu miliarde a consultanților useriști (nu vă mai obosesc cu exemple, că vă stric și ziua); în plus, banii “noștri” de pensie sunt erodați permanent de inflație și de scăderea puterii se cumpărare, căci dobânda (chiar dacă acum e cca 10%) a fost mereu mai mică decât inflația, reală sau oficial-coafată, cel puțin în ultimii 4 ani;

- banii din bănci nu doar că devin proprietatea băncii imediat ce s-a constituit depozitul 💥(art.2191 alin.1 Cciv)💥, dar se pierd pe zi ce trece din cauza dobânzii real-negative: în condiții de inflație oficială de 15% (real, 25-30%), băncile încă plătesc dobânzi de 5-6% la lei și de 0,001% la dolari/euro; în plus, în condițiile actuale, grevate de multiple crize, nu este exclus un faliment sistemic, încălzit de pe margine de falimentul City Insurance: 💥în faliment, banii de pensii depozitați la banca falimentară se transformă în fum. 💥

Întrucât am mai scris pe această temă încă de prin 2017, o să revin și cu alte detalii.

Msi important e altceva, căci mă veți întreba “ce e de făcut”.

Voi încerca să schițez un instrument legal de mutare a acestor bani la fondurile publice, pentru cei interesați. De asemenea, voi explica un mecanism contractual și judiciar de recuperare a prejudiciilor de la administratorii privați ai fondurilor de pensii. În definitiv, capitalismul funcționează mai ales pentru că îi sancționează pe cei responsabili și îi protejează pe inocenți, nu?

Avocat Profesor Universitar Doctor Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Poker cu pensii

Sunt 8 milioane de asigurați la fondurile de pensii administrate privat (Pilon II). Sunt 88 de miliarde de lei acumulați în aceste fonduri, iar statul vrea să le dea și mai mult, ridicând procentul de prelevare din CAS de la 3,5 la 4,5 %. Sunt 7 societăți-administratori “privați” ai acestor fonduri de pensii. În aceste societăți lucrează câteva sute de persoane, care încasează comisioane și bonusuri de câteva sute de milioane anual. Din această postură, de vătaf pe 88 de miliarde de lei, cele 7 entități fac legile, cutumele și jocurile în această țară. Folosesc pentru asta experți, influenceri și politicieni de teapa lui Cîțu. Controlul și supravegherea activității lor sunt tot atât “eficiente” pe cât au fost în cazul băncilor abuzive, incorecte și recalcitrante din anii ante-plandemici. Sau pe cât sunt acum în cazul serviciilor secrete, care fac justiție prin delegare și protocoale, alegeri electorale în locul nostru, afaceri sub acoperire, cloud guvernamental și spionaj digital al cetățenilor, colectare de date biometrice ale populației (nu uitați că cifrele umflate ale plandemiei erau fabricate de sistemul digital creat și gestionat de sts) și “politici” sanitare, legi și câte și mai câte.

E, și se întâmplă ca din această postură vătafii fondurilor de pensii să piardă procente mari din averea celor 8 milioane de viitori pensionari (8% din 88 de miliarde înseamnă cca 7 miliarde de lei), dând vina pe plandemie și pe Putin - doar că, ce să vezi, o “investiție” de cca 350 de milioane a fost plasată de aceiași vătafi în … obligațiuni (bonduri) emise în România de o bancă rusească, bancă din care Statul român s-a retras, lăsând obligațiunile respective cu valoare zero: nimeni nu mai vrea să le cumpere, nimeni nu mai speră să fie achitate la scadență (cu ce? cu ruble?).

Se mai întâmplă ca din acel purcoi de bani, directorul unuia dintre cei 7 vătafi, plus acoliții săi și membrii grupului său infracțional, să fure, prin cca 800 de acte materiale dispuse pe câțiva ani, vreo 4 milioane de euro. Un mizilic veți spune… Dar ce se poate spune despre defectuozitatea unui sistem care permite să treacă neobservate și nestăvilite atât de multe sute de furtișaguri, așa cum apa trece prin ciur? Dar despre încrederea în acest sistem? Mai poți fi convins că bănuții tăi de pensie “privată” sunt în siguranță la asemenea vătafi? În depozitele unor bănci atât de “atente”? Care îți blochează banii în cont pentru omisiunea de a “actualiza” datele cu caracter personal din 6 în 6 luni, dar nu pot sesiza la timp 800 de furtișaguri din cont, vizibile din avionul BNR sau din super-sonicul ASF (foarte atent și onest și în cazul falimentului City Insurance, de altfel)?

Știți ce mă intrigă? Lipsa cvasitotală de reacție a celor 8 milioane de viitori pensionari.

Am scris aseară aici despre cazul celor 800 de furturi comise de lupul - paznic la oi. A trecut aproape neobservat. Am vorbit pe temă ieri la două televiziuni. Am vorbit despre caz și atunci când a apărut, în urmă cu 6 săptămâni (arestarea lupului s-a produs după o lună și jumatate de la constatarea faptelor, suficient de târziu pentru ca corporațiile implicate să își șteargă urmele și responsabilitatea).

Nicio reacție.

În mod normal, în Franța, Italia sau Spania, un astfel de caz ar fi scos lumea în stradă.

În mod normal, oamenii ar fi trebuit să își retragă imediat banii din aceste fonduri (useriștii și Cîțu v-au “învățat” că sunteți proprietari pe pensia voastră “privată”, că amintiți, nu?).

Nicio reacție, în ciuda pierderii celor 7 miliarde, relevată de-abia ieri de presa main-stream.

Administratorii “privați” nu sunt demiși, mu sunt sancționați. Dimpotrivă, primesc bonusuri și se laudă cu asta, prin conferințe și texte de PR publicate prin ziare financiare. Politicienii, la rândul lor, își bat joc de populație cu “compensări” la prețul carburantului, de 25 de bani, care nu vor fi acordate curând, căci softul e scump. Și măresc taxele și impozitele și fluviul de bani către cei 7 vătafi.

Iar populația ignoră, hipnotic, că tigrul e în odaie. Că turma e păzită de lupi hămesiți și cinici. Și de hiene.

Când ex-ciuma roșie încerca să pună mai multă ordine în acest domeniu, să ofere populației opțiunea pentru fondurile publice și să reducă bonusurile și comisioanele vătafilor fondurilor de pensii, a ieșit război. Așa era dă driapta. Primul lucru pe care l-a făcut guvernul Orban I, cu Cîțu ministru de finanțe (cu bani în conturi secrete, off shore, de la consultanții/băncile de investiții cu care cei 7 vătafi și-au aranjat apele, național și global), a fost să emasculeze acel act normativ, care impunea, btw, și o taxă specială pe profiturile excepționale ale băncilor. Totul, cu acordul fabricat al celor mai guralivi dintre cei 8 milioane de viitori pensionari, care au fost convinși că Dragnia le fură pensiile. Iată că pensiile ne sunt furate, dar nu de politicieni de stânga ratați, ci chiar de administratorii “privați”.

Avocat Profesor Universitar Doctor Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Un director și apropiații săi fură de aproape 800 de ori din fondul de pensii administrat privat de firma pe care o conduce

Un director și apropiații săi fură de aproape 800 de ori din fondul de pensii administrat privat de firma pe care o conduce, știrea oficială (semi-anonimizată) este dată în urmă 6 săptămâni, dar e mediatizată doar azi, când suspecții sunt reținuți de parchet, fondurile de pensii au pierderi de cca 8% față de anul trecut (în condițiile în care am cotizat continuu cca 8 milioane de persoane), iar Statul român ce face? Cu titlu de “reforma fiscală”, majorează contribuția la aceste fonduri de pensie, de la 3,5%, la 4,5%. Asta înseamnă câteva miliarde de lei suplimentar, în fiecare an de acum încolo. Tot în urmă cu 6 săptămâni am atras atenția că trei astfel de fonduri au pierdut mai multe sute de milioane, pe care le investiseră în anii trecuți în obligațiuni (bonduri) emise de o bancă … rusească, obligațiuni pe care nu le mai cumpără nimeni azi. Nicio sancțiune, nicio consecință: la fel ca și în cazul lui Arafat, la pocinog mare, atribuții și bugete colosale.

Tre’ să știți că administratorii privați ai fondurilor de pensii au azi pe mână 88 de miliarde de lei. Este sursă de comisioane, bonusuri, furturi, sponsorizare politică și PR câtă apă pe Dunăre, în luni ploioase.

Ăștia sunt, cică, banii noștri, pentru gestiunea cărora administratorii privați primesc sute de milioane pe an cu titlu de comision și … bonus de succes. Cu asemenea sistem - ciur de supraveghere, care permite sute sau mii de furturi nesesizate, și cu asemenea poker financiar, care aduce riscuri de pierderi de sute de milioane anual, pensiile noastre sunt “în siguranță”. Atât de “în siguranță” cât a vrut Cîțu, recent-mazilitul, cel care făcea lobby pro-administratori de fonduri de pensii, din postura de stipendiat al Goldman Sachs și McKinsey, tătucii acestui sistem…

PS Întârzierea de 6 săptămâni în expunerea publică a acestei fraude incredibile este mai mult decât ciudată. În Germania, un caz similar (Documentar german 👉Wirecard👈) a dus la arestări de pe o zi pe alta, precum și la falimente. Aici, reținerea a venit la un moment convenabil, după ce entitatea juridică vinovată reușise deja să își acopere urmele. Treaba făcută de autorități asta se numește tăinuire și se sancționează penal…

Avocat Profesor Universitar Doctor Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Goldman Sachs a cumpărat administratorul fondului de pensii NN Investments Partners

 

Cea mai proastă veste financiară și socio-politică a lunii: Goldman Sachs a cumpărat administratorul fondului de pensii NN Investments Partners, care colectează contribuțiile de asigurare socială (pensii) administrate privat și “plătește” niște pensii românilor “norocoși” că o parte din CAS-ul lor merge la “privat”. E vorba de un segment consistent din “piață” (unii vorbesc chiar de 60%). Fondurile de pensii administrate privat au înghițit, pur și simplu, Bursa de Valori București, ajungând să impună și care anume acțiuni sau obligațiuni sunt “bune” sau “rele”, și ce companii se listează la bursă - medlife, digi comunication și one fiind exemple de “succes” în viața capitalistă, iar Hidroelectrica viitoarea țintă. Mult mai gravă este implicarea fățisă, anti-românească, a acestor entități, în politica economică, fiscală și bugetară a României - e de ajuns să vă reamintesc că OUG nr.114/2018, care plafona prețurile la gaze, impunea o taxă pe activele băncilor și limita comisioanele indecent de mari ale administratorilor fondurilor de pensii a fost torpilată și distrusă de influencerii și politicienii “dă driapta” plătiți/sponsorizați/recompensați cu posturi gras plătite de administratorii fondurilor de pensii. Criza prețurilor din energie ar fi fost mult mai ușoară dacă acești administratori “privați” de fonduri de pensii nu ar fi luptat cu toate armele din dotare, inclusiv mită și conflicte de interese, contra acelei ordonanțe care acum e istorie. Vătaful nu s-a mulțumit să facă bani (nemeritați) pe cârca proprietarului - vătaful a ordonat cum să trăiscă și cum să respire proprietarul, atât cât să nu moară ca gâsca făuritoare de ouă de aur. Vătaful a devenit controlorul proprietarului, căruia i-a mai concesionat, cu pipeta, oareșce drepturi, și alea temporare și condiționate.

Controlorii vor fi acum controlați de unul dintre marii controlori globali. Mai precis, marii păpușari.

Dacă nu mai știți cine e Goldman Sachs, vă spun eu: e principalul autor al falimentului suveran al Greciei și al cvasi-falimentului Portugaliei, Irlandei, Spaniei și al Italiei, de după crahul Lehman Brothers din 2008 (pe atunci, cele 5 țări aflate în pragul falimentului erau reunite sub “elegantul” acronim PIIGS, adică poorci), principalul profitor al bail-out-ului american de bănci și asigurători din 2008 și principalul autor al tehnicii revolving door (exemple edificatoare: fostul președinte al Comisiei Europene din perioada falimentului Greciei, Barosso, este șef la Goldman Sachs; fostul șef al BCE, actual premier al Italiei, Mario Draghi, a fost șef la Goldman Sachs) pe care l-au utilizat cu atât de nociv succes băncile, companiile farma și cele din domeniul industriei chimico-agraro-industrială.

Dacă mai aveam nevoie de o cușcă, Goldman Sachs e exact colivia aurită de care aveam nevoie …

Profesor si Avocat Gheorghe Piperea