Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Până mâine, România se confruntă cu un episod de poluare accentuată.

Până mâine, România se confruntă cu un episod de poluare accentuată. Un val de poluare traversează țara de la nord la sud, fiind înregistrate concentrații ridicate de sulfați, oxizi de azot și particule fine (PM2.5). La acest fond de poluare regională se adaugă și poluarea locală specifică zonelor urbane.

Stațiile APM indică deja valori crescute ale poluanților în mai multe regiuni. Analiza circulației atmosferice și a distribuției poluanților arată că acest episod are o componentă importantă de transport regional, cu mase de aer încărcate cu poluanți provenite din nordul și estul Europei (inclusiv din zona Europei de Est – Ucraina, vestul Rusiei), precum și din sud-estul continentului (Balcani), pe fondul condițiilor meteorologice de iarnă care favorizează stagnarea și acumularea poluanților la sol.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Un alt bir peste români

Un alt bir peste români: a sosit vremea altor majorări de taxe și impozite pentru 2026. Am dat un interviu la postul de televiziune Tele M Iasi  și am prezentat cateva detalii. Pe larg, prezint mai jos mai multe date!

Toată țara este în aer. Biruri suplimentare peste biruri: pe case, pe terenuri, pe mașini. Iar acum revine în forță și „poluarea” ca element suplimentar de taxare și impozitare. Dacă această măsură ar fi fost parte dintr-o politică serioasă, coerentă și fundamentată științific, aș fi fost primul care să o susțină. 

Dacă ar fi venit la pachet cu investiții reale în monitorizare, cercetare, infrastructură și soluții concrete de reducere a poluării, discuția ar fi fost alta. Dar, din păcate, nu acesta este cazul. În realitate, asistăm la o nouă rundă de creșteri de taxe, puse în grabă sub umbrela unui „jalon PNRR”, mai exact din componenta Transport, în valoare totală de aproximativ 7,6 miliarde de euro. Se invocă principiul „poluatorul plătește”, dar fără ca statul să fi construit înainte instrumentele minime care să măsoare corect poluarea și sursele ei reale.

Mai mult, trebuie spus clar un lucru: primăriile și consiliile locale au posibilitatea legală de a majora sau reduce aceste impozite cu până la 50%. Tocmai de aceea, ele ar trebui să țină cont de povara totală a tuturor taxelor care cresc simultan în 2026. 

Pentru mulți cetățeni, taxa pe poluare „mai lipsea” dintr-un lung șir de creșteri.

Repet: această taxă, pusă la pachet cu celelalte majorări, riscă să transforme o problemă serioasă într-o abordare superficială și nedreaptă. Poluarea nu se rezolvă printr-o cifră pusă în tabel, ci prin înțelegerea fenomenului în ansamblu.

Poluarea nu poate fi evaluată doar în funcție de clasa Euro a mașinii. Ea depinde de:

-gradul de uzură al vehiculului,

-orele de funcționare și de staționare,

-blocajele din trafic,

-ambuteiaje,

-intervalul orar (dimineața, seara, la prânz),

-anotimp,

-condițiile meteorologice,

-circulația maselor de aer,

-poluarea adusă din alte zone sau chiar din afara țării.

Poluarea este cumulativă și provine din toate sursele, indiferent de tipul de propulsie. Inclusiv mașinile electrice sau hibride contribuie prin particulele rezultate din uzura anvelopelor, a plăcuțelor și discurilor de frână, a carosabilului. Aceste particule fine sunt astăzi recunoscute ca o sursă majoră de poluare urbană — și ele nu sunt deloc neglijabile.

Cu toate acestea, în PNRR găsim o adevărată „varză de Bruxelles”: mult limbaj tehnic, multe concepte la modă, dar foarte puțină substanță acolo unde contează. 

Nu găsim un program coerent pentru:

-o rețea națională modernă de monitorizare a aerului,

-senzori performanți și distribuiți inteligent,

-sisteme de măsurare în timp real,

-infrastructură de cercetare,

-laboratoare moderne,

-analiză științifică a fenomenelor locale.

Se vorbește mult despre digitalizare, despre tranziție verde, despre închiderea unor capacități energetice, despre reactoare modulare, despre mașini electrice, dar nu se explică cine măsoară, cum măsoară și pe ce date reale se bazează toate aceste decizii.

În domeniul deșeurilor, situația este similară. Există bani pentru stații, pentru instalații, pentru infrastructură, dar aproape nimic pentru cercetare, pentru tehnologii moderne de reciclare adaptate noilor tipuri de deșeuri, pentru procese care să recupereze materii prime fără a polua suplimentar. Se construiesc instalații, dar nu se investește suficient în știință.

Într-o țară care a avut la dispoziție miliarde de euro prin PNRR, faptul că nu s-a construit o infrastructură solidă de monitorizare și cercetare este o mare problemă. Folosim în continuare rețele vechi de 10 de ani, cu date incomplete și adesea nefuncționale, iar pe baza lor impunem taxe noi!???

Poluarea nu este doar o chestiune fiscală. Este o problemă de sănătate publică. Afectează bolile respiratorii și cardiovasculare, dar influențează și fenomenele meteo extreme: ploi torențiale, grindină, furtuni violente, descărcări electrice. Toate acestea sunt documentate științific, dar ignorate în politicile publice curente.

Am pierdut ani și miliarde care puteau fi folosite pentru modernizarea hidrocentralelor, pentru infrastructură energetică curată, pentru cercetare și pentru sisteme reale de măsurare. Unele decizii au fost greșite, altele pur și simplu executate fără viziune.

Paradoxal, acolo unde a existat presiune reală, cum a fost cazul autostrăzii A7 (pandemie= PNRR = termen rambursare limita iunie 2026!!!), lucrurile s-au mișcat rapid. Cu mii de oameni, mii de utilaje, într-un ritm fără precedent. Pentru că exista riscul pierderii banilor. Acolo s-a putut.

La fel și în cazul A8, unde contextul geopolitic și războiul din Ucraina au creat o fereastră strategică. Altfel, Moldova ar fi rămas, din nou, la coada investițiilor.

Concluzia este simplă: se poate, atunci când există voință și responsabilitate.

Dar nu putem accepta ca lipsa de strategie, lipsa de cercetare și lipsa de infrastructură să fie compensate doar prin creșterea taxelor pentru cetățeni. Poluarea nu se combate prin biruri, ci prin știință, investiții și politici publice inteligente.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Resursele primare si energia România

Astăzi particip la o nouă sesiunea organizata de AUR, acum dedicată resurselor primare și a energiei României, alături de profesori universitari, cercetători, ingineri, parlamentari, reprezentanți ai Guvernului, ai patronatelor, oameni de afaceri și tineri antreprenori. Este o dezbatere esențială într-un moment în care sistemul energetic național are nevoie de strategie și soluții.

Discutăm despre problemele fundamentale ale energiei în România: prețurile ridicate, facturile greu de suportat, pierderile uriașe din rețele și lipsa investițiilor în infrastructură. Consumatorii – casnici și industriali – ajung să plătească ineficiențele unui sistem care nu mai corespunde nevoilor actuale. Pierderile tehnologice și comerciale, care în unele zone ating niveluri inadmisibile, sunt transferate direct în factură, iar companiile românești își pierd competitivitatea tocmai din cauza costurilor energetice ridicate.

În același timp, vorbim despre resursele noastre primare – cupru, bismut, germaniu, grafit și multe altele –, resurse strategice ale viitorului, pe care România le exportă ca materie brută, în timp ce importăm produse finite la prețuri chiar și de zece ori mai mari. Este o risipă uriașă și o pierdere economică pe care nu ne-o mai putem permite.

Un subiect esențial îl reprezintă energia solară. Deși România a instalat capacități fotovoltaice importante, randamentul real al panourilor este puternic afectat de temperaturile ridicate și de poluare. Când panourile ajung la 35–40°C, randamentul scade cu 10–25%, iar depunerile de praf, particule PM10, PM2.5 sau praful transfrontaliet reduc și mai mult producția. Panourile nu funcționează la randamentul din broșuri, iar asta trebuie spus clar în strategia energetică. Fără optimizare, fără monitorizare, fără curățare sistematică, pierdem energie exact când avem nevoie mai mare.

La fel de important, "tranziția energetică" produce propriile deșeuri. Panourile, bateriile și sistemele electronice asociate vor genera, în următorii ani, un volum enorm de materiale toxice și compozite greu de reciclat. România nu are încă o infrastructură de reciclare la scară mare pentru aceste tehnologii. Dacă nu acționăm rapid, riscăm să transformăm tranziția verde într-o nouă criză de mediu: metale grele, chimicale, litiu, cobalt, grafit – toate ajung în sistemul de deșeuri fără control.

Pe de altă parte, creșterea accelerată a regenerabilelor pune o presiune imensă asupra stabilității sistemului energetic. Sursele solare și eoliene sunt nesincrone, fără inerție, fără rotor. Ele nu pot stabiliza rețeaua. În lipsa unui suport inertial, sistemul devine vulnerabil la fluctuații rapide ale producției, ceea ce poate genera dezechilibre de sute de megawați în câteva secunde.

Aici intervin bateriile de tip grid-forming – poate cea mai importantă tehnologie pentru următorul deceniu. Acestea nu sunt simple depozite de energie. Ele creează tensiune, stabilizează frecvența, oferă inerție sintetică și reacționează în milisecunde. Cu alte cuvinte, înlocuiesc rolul clasic al generatoarelor cu rotor, dar într-un mod mult mai rapid și flexibil. Fără astfel de baterii, sistemul energetic românesc va fi tot mai expus instabilităților, pe măsură ce ponderea regenerabilelor crește.

România are resurse, are inteligență, are tehnologie. Pentru a reduce prețurile, pentru a stabiliza sistemul și pentru a valorifica resursele naționale, trebuie să investim în infrastructură modernă, reciclare, eficiență, baterii grid-forming și lanțuri industriale complete. Valoarea adăugată trebuie să rămână în România, nu exportată. Energia viitorului nu este doar producție, ci și stabilitate, eficiență și suveranitate economică.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Poluare serioasă cu toluen

Cel mai probabil din Republica Moldova spre Iași se propagă frecvent o poluare serioasă cu toluen, nu numai noaptea! De la Prut, de la Ungheni, de la Bosia — exact de acolo. Între timp, autoritățile din România o tot „scaldă” cu explicații creative despre trafic, „coșul caselor, calul, drumul și vaca”. Extraordinară analiză, aproape științifică.

Atenție! Primii „scăldați” în toluen sunt oamenii din est, de la Prut. În funcție de condițiile meteo, chiar și de inversiunea termică și blocarea poluanților aproape de sol, valul de poluare ajunge dinspre est și în Municipiul Iași, cauzat de mișcarea maselor de aer dintr-un strat de până la 50 m înălțime, desigur, cu câteva ore întârziere — ca orice lucru „bine făcut”, când vântul bate din est spre vest.

Iar concentrațiile sunt uneori de 10–20 de ori peste media urbană! Ca să fie treaba completă. Toluenul provoacă oboseală, greață, palpitații, amețeli, pierderea concentrării — dar, desigur, nu ne facem griji, că „e de la trafic”.

Între timp, oamenii respiră acest „parfum industrial” fără voia lor, iar autoritățile se uită la stațiile de măsurare ca la un decor: frumos colorate, dar inutil interpretate.

Așadar dacă, aparent, aveți cândva senzațiia de „înfundarea urechilor”, țiuit persistent, senzație de presiune, mici pierderi de auz temporare sau permanente, amețeli (urechea internă controlează și echilibrul) ...poate fi și de la TOLUENUL INHALAT.

Așadar, să fim cu ochii pe toluenul din judetul Iași! Desigur, aștept răspunsurile de la Minister!

Sigur, conform cutumei, și după postarea aceasta, mă aștept din nou la o perioadă liniște...cu aer curat.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Despre comerțul speculativ și manevrele ilicite cu certificate de CO2

Despre comerțul speculativ și manevrele ilicite cu certificate de CO2

Combinatul Siderurgic de la Galați este din nou în pragul colapsului. Mai are câteva zile (până la 30 aprilie, adică săptămâna viitoare) să producă 3 milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de seră care, cică, au dispărut, pur și simplu, din contabilitatea combinatului. La prețul de 43 de dolari pe certificate, managementul și proprietarii combinatului trebuie să aloce imediat suma minimă de 129 de milioane de dolari pentru a le procura. În caz contrar, amenda aplicabilă de către Agenția de Mediu poate ajunge la o sumă echivalentă cu de 4 până la 7 ori prețul de piață al certificatelor.

Cazul de la DNA care îl privește de fostul ministru al mediului, Costel Alexe (un „penal în funcții publice”, căci în prezent este presedinte al consiliului județean Iași) are o legătură cu această situație de la combinatul din Galați – conform procurorilor DNA, ex-ministrul ar fi fost de acord „să închidă ochii” un picuț, ca să nu se vadă manevra „dispariției” celor 3 milioane de certificate de emisii de CO2 și a realocării ilegale de certificate pentru anul 2020. Pentru asta, Costel Alexe, a primit un cadou constând în 22 de tone de tablă de la fostul director al combinatului. De aceea i s-a spus și „ministrul – tablă”.

[…]

De foarte mulți ani, acest combinat siderurgic este în mare dificultate financiară. Nu pentru că nu ar mai fi nevoie de oțel, ci pentru că a fost utilizat de cei doi proprietari indieni succesivi, Lakshmi Mittal și Sangeev Gupta, pentru manevre financiare ilicite, externalizarea profitului în vederea „optimizării fiscale” și facilități acordate în cantități vagonabile de Statul român.

Nu strică o mica istorie a „privatizării” și a funcționării pe sponci a acestui combinat.

În 2001, pe vremea guvernării lui Năstase, combinatul a fost vândut unei case de comerț, în condiții toxice din punctul de vedere al conflictelor de interese și al mărețelor fapte de corupție, cu suma infimă de 50 de milioane de dolari. Este prea târziu pentru investigații penale și, în plus, a fost o operațiune clasică a SIE, deci toată lumea a fost pe mucles (aka mute) toți acești ani în legătură cu mizeriile penale petrecute atunci (mizerii de care nu este străină o casă de avocatură cu patron fost securist de bine, bine mersi și acum).

Timp de 12 ani, câți au trecut până la vânzarea pe doi lei către Lakshmi Mittal, combinatul a costat Statul român cca 3 miliarde de euro – taxe, impozite și contribuții neîncasate și, ulterior, șterse sau prescrise, costuri de „ecologizare” preluate de stat sau partajate „frățește” cu patronii combinatului, garanții de stat, facilități și subvenții, idemnizații de concediere (cam 80% dintre salariații din 2001 au fost trimiși acasă) suportate din fonduri publice etc.

Pe de altă parte, cu mulți ani inainte de a vinde combinatul din Galati, Lakshmi Mittal a închis treptat combinatul, până aproape de zero activitate. Evident, fără activitate, nu există emisii de CO2.

Sistemul certificatelor de emisii de CO2 funcționează după regula atribuirii gratuite, an de an, a unui numar de certificate care corespund procentului anual de reducere tehnologică a emisiei poluante. Dacă se încadrează în ținta alocată, industriașul restituie același numar de certificate de CO2, fără vreun impact financiar. Cine se încadrează, prin investiții tehnologice, în ținta de reducere a emisiilor, primește în continuare gratuit certificate de CO2. Daca reușește o reducere mai mare a poluării, industriașul în cauză va restitui un număr mai mic de certificate de CO2, restul fiind la dispoziția sa, pentru a le vinde pe piață.

În spiritul reglementării, suplimentul de certificate de CO2 ar trebui să subziste doar o perioadă mică de timp (un an) și să fie justificat exclusiv de reducerile de emisii de CO2, mai mari decât cele impuse de cotele alocate industriașului în cauză, rezultate din îmbunaătățirea sau modernizarea tehnologiilor, în sensul ecologizării, și nu din oprirea producției, pur și simplu. Daca ar fi altfel, acordul Kyoto ar avea caracter absurd și anti-economic, ducând la pierderea inutilă a unor industrii si a unui mare număr de locuri de muncă pentru un scop (benefic, în teorie), care nu va fi atins niciodată - neutralizarea poluării industriale cu CO2.

În schimb, în cazul combinatului de la Galați, excedentul de certificate de CO2 din anii 2017-2018 a rezultat din oprirea aproape totală a productiei. Reziduurile activității anterioare nu au fost neutralizate. Dimpotrivă, la Galați există un adevarat munte de reziduuri siderurgice (halda de steril), pentru care România este chemată în fața CJUE pentru a da socoteală pentru poluare cu deșeuri industriale.

[…]

Pentru sumplimentul de certificate de CO2 rezultate (artificial și ilegal) din oprirea aproape totală a producției combinatului, proprietarul, Lakshmi Mittal, a încasat și utilizat cum a vrut întreaga sumă rezultată din vânzare. Vorbim de sute de milioane, poate chiar de miliarde de dolari. Nu cunoaștem exact suma, întrucât este vorba de bani scutiți de impozite și taxe, scoși de mult timp din țară, cu acordul tacit al autorităților fiscale care, ca de fiecare data în astfel de cazuri neimportante, închid larg ochii. Atenție, este vorba de certificate pe care autoritatile le-au pus gratuit la dispoziția industriașului - ce poate fi mai cool decât să câștigi un asemenea premiu și să nici nu fii nevoit să plătești impozite sau să justifici externalizarea respectivei sume din Romania?

Notă intermediară - sistemul acordului de la Kyoto este nu doar ipocrit și naiv, este chiar nociv, întrucât a aruncat pe drumuri sute de mii de oameni, ca urmare a închiderii unor intregi sectoare economice în țări ca România, iar speculatorii, care erau excesiv de bogați, au devenit ultragiant de bogați, făcând vapoare de bani din utilizarea sistemului contra oamenilor de rând. Sunt bani din aer (ne)curat, dupa buna tradiție a băncilor, care fabrică bani - datorie din nimic.

În decembrie 2018, combinatul a trecut la un alt indian, Sangeev Gupta. Cu tupeu, omul a declarat - “e timpul sa reindustrializăm Europa”. Nu avea un asemenea plan.

În primul rând, să observăm că Mittal a plecat (cu tot cu banii din certificatele de CO2) fără să facă nimic la combinatul din Galați. Industrializarea de care vorbea Gupta s-a făcut, cîteva luni, prin re-condiționarea utilajelor și furnalelor vechi, rămase acolo din anii `60 ai secolului trecut. La ora la care vorbim, combinatul este din nou închis tehnologic, urmând, mai mult ca sigur, să intre în faliment.

În al doilea rând, Gupta s-a pus în fruntea grupului de lobby care a cerut și a obținut de la guvernul Orban subvenționarea prețului la gaze. A fost una dintre primele măsuri luate de acest guvern (alături de emascularea OUG nr.88/2018, care prevedea o taxă pe activele băncilor).

[…]

Comisia Europeană cere restituirea ajutoarelor de stat în valoare de multe miliarde de euro pompate timp de decenii în aceste combinate „privatizate”.

În afară de dosarul penal contra „ministrului – tablă”, patronul indian al combinatului de la Galați are și alte probleme judiciare și fiscale. Nu numai în România, ci și în Marea Britanie și la chiar nivel global.

În Marea Britanie, grupul industrial al lui Gupta a primit garanții de stat de 500 de milioane de lire sterline, cu titlu de ajutor de plandemie. Banii nu au fost utilizați în acest scop, ci au fost deturnați (Gupta a preferat să își liniștească investitorii sau creditorii internaționali cu acești bani, care ar fi trebuit utilizați pentru depășirea dificultăților generate de plandemie), așa că statul britanic i-a retras aceste garanții, urmând executări silite ale băncilor și, cel mai probabil, o lungă perioadă de lupte judiciare cu sau despre falimentul grupului.

Unul dintre împrumutători, Greensill, este deja în faliment (cu consecința unor pierderi de multe miliarde de dolari anunțate de băncile elvețiene și japoneze care constituie acționariatul semnificativ al Greensill), ceea ce face ca grupul lui Gupta să nu mai poată accesa niciun credit de la acest falit și, de altfel, de la nimeni altcineva. Retragerea garanției acordate de statul britanic este dărâmătoare în planul credibilității.

Este evident că deturnarea banilor publici este un modus operandi al acestui grup. Tocmai de aceea este clar că cele 3 milioane de certificate de CO2 care au „dispărut” din contabilitatea combinatului de la Galați au fost, de fapt, valorificate de Gupta, banii obținuți fiind deturnați întru susținerea „încrederii” investitorilor.

Faptul că, de doi ani, combinatul „se împrumută” la grup cu dobânzi de 35%, în timp ce pe piața bancară dobânzile sunt de 12 ori mai mici, nu mai are importanță decât în privința acțiunilor în anulare (claw back action) și a acțiunilor în răspundere pentru cauzarea insolvenței, care se vor fi introdus după ce combinatul va intra în faliment – treabă sigură după 30 apilie.

Ce mă (ne) interesează este ca nu cumva Statul roman sau Eximbank să acorde garanția de 230 de milioane de dolari cerută de Gupta pentru a finanța … cumpărarea de certificate de CO2, la prețul de piață, de 43 de dolari.

Cu 230 de milioane de dolari se pot construi 5 spitale cu 1000 de paturi ATI și personalul aferent, totuși.

(reamintire de la feisbuc, din aprilie 2021)

PS Noutățile sunt un dosar penal de delapidare cu consecințe deosebit de grave, prin utilizarea ilegală a ... certificatelor de CO2, un împrumut de peste 350 de milioane de euro acordat combinatului de către Exim Bank (estimam prea jos acest împrumut în 2021 ...) precum și un concordat preventiv, care maschează un faliment de mult instalat, cu datorii de peste un miliard de euro și activitatea în colaps ...

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

1. Vânare de vânt- The answer, my friends, is blowing in the wind ... I - II - III
2. Jocul absurd al certificatelor de CO2 și al ajutoarelor de stat acordate pentru a le achiziționa
   
3. Marile tunuri ale privatizăriilor!
   
4. Grupul indian Gupta a cumpărat recent combinatul siderurgic Dunaferr din Ungaria, într-un consorțiu cu o companie chineză, CISDI Engineering Co. Tranzacția din Ungaria s-a perfectat în 20 septembrie 2023.
   

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Dacă le închidem, practic tăiem oxigenul sistemului energetic și blocăm țara.

Să fie foarte clar. Dacă ne atingem de termocentralele pe cărbune și le închidem fără să deschidem alte termocentrale pe gaz sau alte hidrocentrale, iar în același timp închidem Unitatea 1 nucleară de la Cernavodă și centrala hidroelectrică Vidraru, suntem, teoretic, în pericol maxim de blackout energetic seara sau la amiaza când e consum mare sau sunt fluctuații mari de consum sau injecție masivă de energie foto+ eoliana.

Nu pentru că nu avem energie — chiar dacă bate vântul din belșug, chiar dacă avem energie de la soare sau o importăm — ci pentru că inertia sistemului energetic este pusă în pericol și va căde frecvența 50 Hz. Energia sincrona, rezerva de energie sincrona, este la limită.

Nu este o opțiune, ci o necesitate: este vital să nu ne atingem, în următorii ani, de centralele pe cărbune!

Nu mai puneți în balanță „green” și termocentrale pe cărbune. Indiferent de eficiența lor energetică, acestea trebuie menținute în funcțiune până avem soluții reale pentru asigurarea inerției sistemului energetic.

Punem filtre de poluare, căutăm soluții pentru ardere mai eficientă, cu randament mai mare, dar nu trebuie să le închidem până nu avem soluții inertiale!

Dacă le închidem, practic tăiem oxigenul sistemului energetic și blocăm țara.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Cu fiecare zi ce trece, adunând atitea informații, date, relatări ale celor care au trăit asa coșmar, plecând de la cronologia evenimentelor.

 

Cu fiecare zi ce trece, adunând atitea informații, date, relatări ale celor care au trăit asa coșmar, plecând de la cronologia evenimentelor, rafale de vint violente, atmosfera irespirabila, căderi de grindina mare, terenuri intinse descoperite in contrast cu suprafețele impadurite, energii foarte mari cumulate in masele de aer umed, poluare exotică, fenomene fizice, chimice, meteo, arealul geografic, și coșmarul propriu trăit de fiecare familie, cum au urcat in pod, cum s-au salvat fiecare, fiecare secunda care ar fi putut fi ultima - sunt elementele unui scenariu de film, o pelicula mai mult decit un documentar.

Casele erau smulse și azvârlit la vale cu asa viteza, noaptea, se zareau in lumina lanternei cum zburau ca o barca pe Neagra" Cristi, ..Cristi, mi-e frica uite a luat casa"

Daca stati bine cu inima, vedeti aici:👉 Suceava, Broșteni - Lungeni 🌧️ 🏠 Incredibil‼️O casă a fost luată de viitură și purtată de apele râului Bistrița. #dezastru #viitura #inundatie👈

Copii de 15 ani, singuri acasă, in telefon cu tatăl lor: "tata se aude ceva pe la ușa, apă, apă multă, apoi peste citeva secunde: tata, in bucătărie scaunele plutesc pe sus....; ...Și s-a oprit semnalul gsm. Tatăl era înmărmurit, nu mai știa de ei.". Copiii au găsit o bucata de mobila, au spart podul si s-au urcat acolo. Au stat toata noaptea. Apa era pina in pod. Casa a rezistat.

Și sunt tot atâtea istorii cite case au fost efectiv spulberate. 15 case, poate mai mult ar fi fost luate la vale. O zonă întinsă e acum fără nimic. Restul caselor abia se mai țin. Multe, trebuie dărâmate.

------

"Bomba de pe Neagra"

...după un caz real

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Dispret major!

 

Când e vorba de Harghita și Covasna, președintele Nicușor Dan e acolo. Când e vorba de românii din Suceava și Neamț – județe care nu l-au votat – președintele își aduce aminte brusc că are alte priorități. A mers la Praid imediat, pentru a poza în salvator după dezastrul de acolo. Acum? Spune senin că „va merge dacă va fi nevoie”. Adică doar dacă dă bine la imagine.

Este un dispreț major, poate chiar calculat, față de românii care nu-i fac parte din „bula” electorală. Nu e doar vorba de absență fizică. E vorba de absența unei viziuni naționale în fața pericolelor naturale majore. România are zone întregi supuse riscului de inundații, zone defrisate, cu alunecări de teren, cutremure, poluare masivă sau secetă extremă, lipsa apei potabile sau pentru uz agricol. Și totuși, nu există un plan real de prevenție sau intervenție eficientă.

Mai grav: în alte situații, statul a preferat să aducă experți străini, cum au fost la Praid, în loc să formeze și să sprijine propriile echipe de cercetători, ingineri și specialiști. S-a mers pe soluții de imagine, fără să se construiască o infrastructură de cunoaștere și intervenție pe termen lung.

Managementul dezastrelor este improvizat, fragmentar și reactiv. Ministerele implicate – Mediul, Cercetarea, Internele – nu cooperează real și nu au viziune integrată. România nu are, nici azi, un plan strategic național de prevenire și limitare a dezastrelor naturale, bazat pe știință și tehnologie.

Este timpul ca această abordare toxică – bazată pe indiferență, imagine și import de soluții – să fie înlocuită cu o viziune românească, bazată pe competență, cunoaștere, responsabilitate și respect pentru viața oamenilor. Și de lideri care nu fug de realitate când nu le aduce voturi.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Șcenariul

Am parcurs pe jos 5-6 km să fac propriile observații. Am urcat pe mai mulți versanți atâta cât am putut. Drumul este unul foarte greu, foarte periculos. Semnalul GSM este instabil acolo sus și m-am temut un pic de Moș Martin, de era să fie.

Ulterior am analizat ce nu se poate observa de jos. Cit timp am fost in casele oamenilor, sa ajut cu tot ce am putut, am discutat cu fiecare localnic să-mi descrie tot ce au observat. Și mi-au explicat în detaliu, momentele de vijelie extremă, momentele de sufocare, aer irespirabil, senzația de temperatură foarte mare, căderi masive de gheata și apoi întreg scenariul cu pornirea dezastrului, descărcările electrice, noaptea, cum au simțit precipitațiile, cum au evoluat, cum s-a transformat Neagra in "Dunăre". In aceasta ordine cronologica.

Am completat scenariul, cu niște date adunate apoi.

Vorbesc de scenariul care a amplificat volumul și debitul căderilor de precipitații și efectele distrugătoare. Vorbesc mai jos si celor care nu contenesc să ma jignească.

Broșteni:

Imaginile satelitare indică o defrișare de aproximativ 7 km² (zonele 1, 2, 3, 4 din figura), adică aproape 50% din arealul analizat în zona Broșteni. Solul expus a absorbit mai multă radiație solară decât pădurea, generând o creștere locală a temperaturii de circa 4°C. Această diferență termică a alimentat formarea unor curenți verticali violenți, care au ridicat în atmosferă volume mari de aer cald și umed din vecinătate (păduri)

Această energie suplimentară a reprezentat peste 60–70% din cauza primară a ascensiunii convective intense. La altitudine, umiditatea s-a întâlnit cu o concentrație ridicată de poluanți atmosferici – praf saharian, oxizi metalici, sulfați, aerosoli industriali – care au acționat ca nuclee de condensare specifice pentru gheata si respectiv pentru precipitații. Combustibilul.

Condensarea pe acești poluanți a eliberat căldură latentă, o cantitate uriașă de energie, ceea ce a încălzit suplimentar atmosfera și a generat un efect de aspirație: aerul umed a fost atras și mai rapid dinspre păduri. A acționat ca un aspirator. Acest mecanism a amplificat instabilitatea și a produs formarea masivă de picături și grindină.

Grindina căzută, în cantități foarte mari (orele 17) a confirmat prezența poluanților higroscopici în atmosferă. Ea a răcit solul, a crescut umiditatea locală prin topire, iar aerul umed de la pădurile vecine a fost din nou tras în sistemul convectiv, într-un ciclu accelerat. Adică gheața a amplificat ce urma sa fie dezastrul.

Atmosfera a devenit suprasaturată, iar la atingerea masei critice, s-a produs o rupere de nori, cu o descărcare bruscă și devastatoare. Apa acumulată în atmosferă a fost cu aproximativ 50% mai multă decât în condiții normale, exact din cauza eficienței condensării pe poluanți. Poluare.

În total, s-au scurs spre vale mai multe milioane de m³ de apă, antrenând aluviuni, mult lemn și piatra, și distrugând zonele din aval. Zona defrișată nu a reținut nimic – a fost canal de scurgere directă. Defrișarea. Digurile.

Defrișarea a alimentat sistemul cu energie, iar poluarea a transformat această energie în dezastru. Fără pădure și fără poluare, acest front atmosferic nu ar fi produs asemenea pierderi. Dar împreună, efectul a fost exponențial, nu doar cumulativ.

----------

Despre respect și atitudine civică.

Despre instituții dezorganizate.

Ce ne facem la un cutremur? Singurul ajutor cert și singura certitudine sunt semenii, oamenii care sar in ajutor asa cum vedeți aici la Broșteni.

Instituțiile încă sunt blocate in protocoale, birocrație, etc. Iar dupa un potential cutremur devastator, orice clipa contează! Vă imaginați?

Următoarele rânduri sunt dedicate celor care m-au criticat, m-au jignit și mi-au jignit in egală măsură colegii mei.

Nu e o justificare dar poate fi o imagine pentru cei care nu mă cunosc si nu știu ce fac.

Filmarea este făcută in ziua 2, vineri. Joi am muncit in casele oamenilor pina seara târziu. Pina am ajuns la masina s-a făcut foarte târziu. Am pornit cu masina sa caut o cazare. Am mers 40 km pina dincolo de coada Lacului Bicaz, n-am găsit nici o cazare. M-am întors înapoi, inca 40 km. Se făcuse ora 11 noaptea. N-am mai găsit sa mănânc ceva nicăieri. Apoi am dormit in masina. A fost un frig teribil. Dimineața am fost la ora 8:30 la biserica apoi am plecat pe jos in sat, alaturi de colegii mei din Iasi, si am ajutat populația si am urcat apoi 5 km spre munți, pe ambele maluri. Se făcuse ora 16. Eu pina la ora aia nu mâncasem nimic și nu băusem apa. De 24 de ore. N-am avut de unde. La întoarcere, pe la jumătatea drumului era o doamna cu un ceaun mare in strada, plin cu sarmale, avea pâine feliata pe o masina și sticle de apa pe un gard căzut in mâl. Doamna era înconjurată de vreo 10 muncitori, voluntari care luau masa, in drum, in și cu acel praf înecăcios pe care îi simțeai peste tot și prin sarmale. Mi s-a făcut pofta și mi-am lăsat rușinea la o parte și am cerut doamnei să-mi dea o porție. Da, am cerut și apa. Da, au fost parca cele mai bune sarmale. Da, oamenii aia abia la ora aia mincau ceva pentru ca pompierii au interzis sa ajunga mincarea in partea sudica, sus, departe de zona critica, in amonte.! Ei mi-au spus asta. Ei erau suparati Ei au fugarit niste pompieri care patrulau cu dusterul alb! Au fugit ca din pusca cind i-au chemat muncitorii nervosi, obosiți, murdari pina peste urechi si flaminzi. Eu am fost acolo si nu inventez nimic. Și apoi povestea se încheie.

Postarea această este un mesaj pentru toți. Cei care au muncit acolo și care ajuta semenii mănâncă adesea, linga drum, după camioanele in trecere, într-un nor de praf ca nu-și vad mâinile! Lentilele de ochelari devin ca cele pentru eclipsa. Da, nu au unde sa se ducă la o toaleta! Da, nu au unde arunca gunoaiele. Asta era când am făcut postarea. Și nu a fost decât un strigat sa fie auzit de lentoarea societății și autoritățile care dorm mereu in papuci!

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Ce trafic maritim avem in Marea Neagră? Mai contează portul Constanța?

Imaginea are sursa Windy.com

Ce trafic maritim avem in Marea Neagră? Mai contează portul Constanța?

O imagine spune totul: rutele navale reale din Marea Neagră, vizibile prin urmele de trafic greu, prin urma poluării lăsate de vapoare. Această hartă nu provine de la nicio agenție militară. Este o simplă imagine satelitară cu concentrația de dioxid de azot, dar ea scoate la lumină o realitate geopolitică pe care puțini o spun pe față.

Se văd clar patru trasee majore care pleacă din Istanbul:

1. Istanbul – Constanța (România)

2. Istanbul – Odesa (Ucraina)

3. Istanbul – Kerci (Crimea)

4. Istanbul – Krasnodar / Novorossiysk (Rusia)

Ce e izbitor?

Traficul spre Rusia și Ucraina este masiv. România, stat membru UE și NATO, este vizibil marginalizată. Traficul spre Constanța este de câteva ori mai slab decât pe celelalte axe.

Și vorbim de o imagine din timp de război.

Aceste rute înseamnă:

– schimburi comerciale (petrol, cereale, containere)

– logistică militară sau duală

– rute energetice și de aprovizionare strategică

România, deși perfect poziționată, nu este tratată ca nod regional.

De ce?

💥Portul Constanța e subdezvoltat strategic și subutilizat logistic

💥Lipsa unui coridor multimodal coerent (port–cale ferată–A8–METRIS). Pentru că nu avem infrastructura necesară care să lege portul de restul țării și de regiune.

Fără o autostradă reală Est–Vest (A8) și fără un sistem regional modern de transport în Moldova (precum proiectul METRIS – metroul regional Iași), Constanța rămâne un capăt de linie, nu un nod regional.

💥Incapacitate cronică de a atrage marfă din Asia Centrală, Turcia sau China

💥Absența unui program real de repoziționare geo-economică în Marea Neagră

Această imagine nu este despre poluare. Desi putem discuta separat despre fenomenele meteorologice influențate de poluare!

Este despre realitatea geo-economică din teren. Nu documente militare, nu declarații oficiale, ci urmele lăsate de realitate – pe cer, pe apă, în tăcere. Dacă nu ne trezim acum, România va rămâne în continuare ocolită, chiar dacă este „în zonă”. Nu poziția geografică contează. Ci voința politică și infrastructura reală.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Situație de urgență civică în Hoișești (comuna Dumești, Iași): praf, noroi, bălți, neglijență

 

Situație de urgență civică în Hoișești (comuna Dumești, Iași): praf, noroi, bălți, neglijență

De ani de zile, locuitorii din satul Hoișești, comuna Dumești, trăiesc un coșmar cotidian. Pe strada Holm (drumul DC26), un drum pietruit și degradat, circulă zilnic vehicule de mare tonaj care alimentează șantiere neterminate. În zilele secetoase, norii de praf sufocă locuințele și oamenii. Când plouă, drumul se transformă într-un canal de noroi și bălți întinse care stagnează lângă gardurile oamenilor.

Am fost informat constant de localnici și am verificat toate aspectele semnalate. Am decis să intervin ferm.

Astăzi am transmis oficial interpelări parlamentare către următoarele instituții:

■Primăria Comunei Dumești, responsabilă direct de gestionarea și întreținerea drumului local.

■Consiliul Județean Iași, care are atribuții în coordonarea proiectelor de infrastructură.

■Direcția de Sănătate Publică Iași, pentru evaluarea riscurilor asupra sănătății populației.

■Garda de Mediu – Comisariatul Județean Iași, pentru controlul impactului de mediu.

■Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru intervenție la nivel național.

De asemenea, mâine dimineață voi avea o intervenție directă în plenul Parlamentului României. Voi prezenta public această situație revoltătoare și voi cere sprijin legislativ și guvernamental pentru urgentarea soluțiilor: asfaltare completă, rigole, deviere a traficului greu și măsuri de protecție pentru locuitori.

Este inadmisibil ca într-o comună din județul Iași, în 2025, oamenii să trăiască în condiții de insalubritate cronică, ignorați sistematic de autorități.

Am promis că nu voi lăsa fără voce niciun sat, niciun om. Mă țin de cuvânt.

Silviu-Octavian Gurlui

Deputat de Iași

----

Intrebare

Adresată: Primăria Comunei Dumești, judetul Iași

Subiect: Situatia drumului DC26 – strada Holm, sat Hoișești, comuna Dumești, jud. Iași

Subsemnatul, Gurlui Silviu-Octavian, deputat în Parlamentul României, vă adresez prezenta interpelare referitoare la starea gravă de degradare și poluare de pe drumul DC26 – strada Holm, din satul Hoișești, comuna Dumești, județul Iași. Din anul 2021 și până în prezent, numeroase sesizări au fost făcute de către cetățeni, atât în presă cât și direct către autorități locale, fără ca până acum să fie implementate măsuri concrete de rezolvare.

Drumul respectiv, cu o lungime de aproximativ un kilometru, este traversat zilnic de vehicule de mare tonaj care ridică cantități masive de praf, afectând grav calitatea aerului și sănătatea populației. Praful se depune în locuințe, pe vegetație, pe drumurile adăpostite, afectând vizibil confortul și sănătatea locuitorilor. Problema a fost semnalată repetat în mass-media și în ședințele Consiliului Local, dar mai ales de catre cetateni și fără rezultate concrete.

Vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

Ce măsuri concrete aveți în vedere pentru remedierea situației de pe strada Holm (DC26), sat Hoișești, comuna Dumești?

Există proiecte complementare de modernizare a drumului sau de reducere a disconfortului generat de traficul greu?

S-au realizat evaluări ale calității aerului și impactului asupra sănătății populației din zonă?

Ce responsabilități legale revin instituției dumneavoastră în această situație?

În cât timp se poate interveni eficient pentru soluționarea acestei probleme?

Vă solicit un răspuns în termenul legal prevăzut.

Cu considerație,

Deputat Gurlui Silviu-Octavian

Camera Deputaților, Grupul parlamentar AUR

Email: silviu.gurlui@cdep.ro

-------

Intrebare

Adresată: Direcției de Sănatate Publică Iași,

Doamnei Dr. Corina Gîscă – Director Executiv

Subiect: Starea de sănătate a cetățenilor care locuiesc în vecinătatea drumului DC26 – strada Holm, sat Hoișești, comuna Dumești, jud. Iași

Subsemnatul Gurlui Silviu-Octavian, deputat în Parlamentul României, vă adresez prezenta interpelare referitoare la starea gravă de degradare și poluare de pe drumul DC26 – strada Holm, din satul Hoișești, comuna Dumești, județul Iași. Din anul 2021 și până în prezent, numeroase sesizări au fost făcute de către cetățeni, atât în presă cât și direct către autorități locale, fără ca până acum să fie implementate măsuri concrete de rezolvare.

Drumul respectiv, cu o lungime de aproximativ un kilometru, este traversat zilnic de vehicule de mare tonaj care ridică cantități masive de praf, afectând grav calitatea aerului și sănătatea populației. Praful se depune în locuințe, pe vegetație, pe drumurile adăpostite, afectând vizibil confortul și sănătatea locuitorilor. Problema a fost semnalată repetat în mass-media și în ședințele Consiliului Local, dar fără rezultate concrete.

Vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

Ce măsuri concrete aveți în vedere pentru remedierea situației de pe strada Holm (DC26), sat Hoișești, comuna Dumești?

Există proiecte de modernizare a drumului sau de reducere a disconfortului generat de traficul greu?

S-au realizat evaluări ale calității aerului și impactului asupra sănătății populației din zonă?

Ce responsabilități legale revin instituției dumneavoastră în această situație?

În cât timp se poate interveni eficient pentru soluționarea acestei probleme?

Vă solicit un răspuns în termenul legal prevăzut.

Cu considerație,

Deputat Gurlui Silviu-Octavian

Camera Deputaților, Grupul parlamentar AUR

Email: silviu.gurlui@cdep.ro

------

Intrebare

Adresată: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Domnului Ministru Mircea Fechet

Subiect: Starea de sănătate a cetățenilor care locuiesc în vecinătatea drumului DC26 – strada Holm, sat Hoișești, comuna Dumești, jud. Iași

Subsemnatul Gurlui Silviu-Octavian, deputat în Parlamentul României, vă adresez prezenta interpelare referitoare la starea gravă de degradare și poluare de pe drumul DC26 – strada Holm, din satul Hoișești, comuna Dumești, județul Iași. Din anul 2021 și până în prezent, numeroase sesizări au fost făcute de către cetățeni, atât în presă cât și direct către autorități locale, fără ca până acum să fie implementate măsuri concrete de rezolvare.

Drumul respectiv, cu o lungime de aproximativ un kilometru, este traversat zilnic de vehicule de mare tonaj care ridică cantități masive de praf, afectând grav calitatea aerului și sănătatea populației. Praful se depune în locuințe, pe vegetație, pe drumurile adăpostite, afectând vizibil confortul și sănătatea locuitorilor. Problema a fost semnalată repetat în mass-media și în ședințele Consiliului Local, dar fără rezultate concrete.

Vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

Ce măsuri concrete aveți în vedere pentru remedierea situației de pe strada Holm (DC26), sat Hoișești, comuna Dumești?

Există proiecte de modernizare a drumului sau de reducere a disconfortului generat de traficul greu?

S-au realizat evaluări ale calității aerului și impactului asupra sănătății populației din zonă?

Ce responsabilități legale revin instituției dumneavoastră în această situație?

În cât timp se poate interveni eficient pentru soluționarea acestei probleme?

Vă solicit un răspuns în termenul legal prevăzut.

Cu considerație,

Deputat Gurlui Silviu-Octavian

Camera Deputaților, Grupul parlamentar AUR

Email: silviu.gurlui@cdep.ro

----

Intrebare

Adresată: Gărzii de Mediu – Comisariatul Județean Iași

Domnului Gheorghe Bacușcă, comisar șef la Garda de Mediu Iași

Subiect: Starea de sănătate a cetățenilor care locuiesc în vecinătatea drumului DC26 – strada Holm, sat Hoișești, comuna Dumești, jud. Iași

Subsemnatul Gurlui Silviu-Octavian, deputat în Parlamentul României, vă adresez prezenta interpelare referitoare la starea gravă de degradare și poluare de pe drumul DC26 – strada Holm, din satul Hoișești, comuna Dumești, județul Iași. Din anul 2021 și până în prezent, numeroase sesizări au fost făcute de către cetățeni, atât în presă cât și direct către autorități locale, fără ca până acum să fie implementate măsuri concrete de rezolvare.

Drumul respectiv, cu o lungime de aproximativ un kilometru, este traversat zilnic de vehicule de mare tonaj care ridică cantități masive de praf, afectând grav calitatea aerului și sănătatea populației. Praful se depune în locuințe, pe vegetație, pe drumurile adăpostite, afectând vizibil confortul și sănătatea locuitorilor. Problema a fost semnalată repetat în mass-media și în ședințele Consiliului Local, dar fără rezultate concrete.

Vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

Ce măsuri concrete aveți în vedere pentru remedierea situației de pe strada Holm (DC26), sat Hoișești, comuna Dumești?

Există proiecte de modernizare a drumului sau de reducere a disconfortului generat de traficul greu?

S-au realizat evaluări ale calității aerului și impactului asupra sănătății populației din zonă?

Ce responsabilități legale revin instituției dumneavoastră în această situație?

În cât timp se poate interveni eficient pentru soluționarea acestei probleme?

Vă solicit un răspuns în termenul legal prevăzut.

Cu considerație,

Deputat Gurlui Silviu-Octavian

Camera Deputaților, Grupul parlamentar AUR

Email: silviu.gurlui@cdep.ro

-----

Intrebare

Adresată: Consiliului Județean Iași, Domnului Președinte Costel Alexe

Subiect: Situația drumului DC26 – strada Holm, sat Hoișești, comuna Dumești, jud. Iași

Subsemnatul Gurlui Silviu-Octavian, deputat în Parlamentul României, vă adresez prezenta interpelare referitoare la starea gravă de degradare și poluare de pe drumul DC26 – strada Holm, din satul Hoișești, comuna Dumești, județul Iași. Din anul 2021 și până în prezent, numeroase sesizări au fost făcute de către cetățeni, atât în presă cât și direct către autorități locale, fără ca până acum să fie implementate măsuri concrete de rezolvare.

Drumul respectiv, cu o lungime de aproximativ un kilometru, este traversat zilnic de vehicule de mare tonaj care ridică cantități masive de praf, afectând grav calitatea aerului și sănătatea populației. Praful se depune în locuințe, pe vegetație, pe drumurile adăpostite, afectând vizibil confortul și sănătatea locuitorilor. Problema a fost semnalată repetat de către populație, în mass-media și în ședințele Consiliului Local, dar fără rezultate concrete.

Vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

Ce măsuri concrete aveți în vedere pentru remedierea situației de pe strada Holm (DC26), sat Hoișești, comuna Dumești?

Există proiecte de modernizare a drumului (complementare) sau de reducere a disconfortului generat de traficul greu?

S-au realizat evaluări ale calității aerului și impactului asupra sănătății populației din zonă?

Ce responsabilități legale revin instituției dumneavoastră în această situație?

În cât timp se poate interveni eficient pentru soluționarea acestei probleme?

Vă solicit un răspuns în termenul legal prevăzut.

Cu considerație,

Deputat Gurlui Silviu-Octavian

Camera Deputaților, Grupul parlamentar AUR

Email: silviu.gurlui@cdep.ro

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui