Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările sortate după dată pentru interogarea Poluare. Sortați după relevanță Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după dată pentru interogarea Poluare. Sortați după relevanță Afișați toate postările

vineri, 25 aprilie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Inspectare apa și "viața acvatică" pe cursul Bahluiului din Iași!

 

Vine tancul! Așa am exclamat dimineață, de fiecare dată, împreună cu prietenii mei, la fiecare val făcut cu încăpățânare de cite un pește care infruntă cursul apei, venit, probabil tocmai de la 10-15 km distanță! La care se adaugă si lupta de supravietuire intre specii cind observi cite un spectacol in apa sa cistige fiecare cite un "petec" ghem de alge. Sa faci asa valuri! timp de 10-12 ore, un efort fantastic. Si noi, noi populatia sau orice muritor de rind, ce facem???

Suntem pe Bahlui. Peștii urcă. Iarba subacvatică și algele ne spun ce se întâmplă. Am fost pe râul Bahlui, împreună cu o echipă de prieteni chiar în această perioadă esențială: sezonul de reproducere al speciilor Clean și Crap, pești migratori specifici râurilor noastre.
Am observat pești mari, probabil de 1–3 kg, care înoată contra curentului pe distanțe de 10–15 km, cu un efort continuu, la viteze de 0,5–0,6 m/s. Valurile provocate de acești pești mari sunt vizibile de la distanță – un semn de viață, o avertizare naturală că ei sunt acolo și că au nevoie de liniște, oxigen și apă curată.
Ce am observat pe teren:
În zonele unde există stuf sau alge verzi filamentare (precum Cladophora), apa este mai limpede, filtrată natural, oferind zone de umbră și adăpost.
În porțiunile betonate, fără vegetație, apa este tulbure, accelerată, mai caldă – deci ostilă reproducției.
Am surprins prezența de spumă la suprafață – semn clar al poluării cu detergenți sau alte substanțe chimice provenite din amonte.
Condiții optime pentru reproducerea Cleanului și Crapului:
Temperatură ideală a apei:
Clean: 18–22°C,
Crap: 17–21°C.
TREBUIE apa bine oxigenata, curgătoare, cu zone de adăpost și substrat natural (pietriș, vegetație submersă).
-Absenta poluanților:
-Detergenți (spumă),
-Nitrați, amoniac, pesticide – toate reduc fertilizarea și afectează icrele.
Rolul algelor și al vegetației submerse:
Chiar și în lipsa arborilor de mal, aceste alge acvatice verzi oferă:
-microadăposturi pentru icre și larve,
-filtrare naturală a apei,
-indicatori vizuali ai echilibrului sau dezechilibrului ecologic.
Dar în exces, ele pot semnala eutrofizare, deci trebuie monitorizate.
Apel public:
1. Identificați și opriți sursele de poluare.
2. Nu tăiați vegetația de pe marginea râului.
3. Nu deranjați albia în această perioadă. Este ilegal și periculos ecologic.
4. Restaurarea și protejarea vegetației submerse și a stufului este vitală pentru echilibrul vieții acvatice.
Peștii urcă. Apa ne vorbește. Iarba acvatică, algele, valurile – toate ne spun că viața e acolo, dar fragilă.
Să nu fim surzi. Să acționăm. Să protejăm.

joi, 24 aprilie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - STOP masacrului ecologic pe râul Bahlui! Protejați migrația peștilor și vegetația riverană!

 

STOP masacrului ecologic pe râul Bahlui! Protejați migrația peștilor și vegetația riverană!

Maine dimineață voi inspecta apa și "viața acvatică" pe cursul Bahluiului din Iași! Impreună cu membri ai societății civile și ai Organizatia "Salvati Prutul" Iasi voi reveni direct din teren cu cele constatate si cu soluțiile de urgență ce trebuie implementate de toată lumea: de instituții, de populație, de ong-uri, de pescari! Și mai ales ce NU trebuie să facem!!!
În fiecare primăvară, specii valoroase de pești urcă în amonte pentru a se reproduce – un fenomen natural esențial pentru echilibrul ecosistemelor acvatice. Pe râul Bahlui, acest proces vital este pus în pericol. În anii anteriori, autoritățile au intervenit brutal în albie cu buldozere, distrugând vegetația de pe maluri și habitatul acvatic. Aceste acțiuni neinformate au consecințe grave asupra biodiversității locale.
Ce s-a greșit pe Bahlui?
-Intervenții mecanizate necontrolate, în perioade nepotrivite (primăvara).
-Eliminarea completă a vegetației riverane (plopi, sălcii, arini), esențială pentru stabilitatea solului și umbrirea apei.
-Colmatarea sau distrugerea microhabitatelor unde peștii se reproduc și se adăpostesc.
-Lipsa unor proceduri ecologice sau a consultării specialiștilor în hidrobiologie.
Ce trebuie făcut concret, la nivelul municipiului Iași și al râului Bahlui?
1. Interzicerea intervențiilor mecanizate brute în sezonul de reproducere (martie–iunie)
-Intervențiile trebuie programate doar în afara sezonului biologic critic.
-Obligația consultării unui biolog sau ecolog autorizat înainte de orice lucrare în albie.
2. Refacerea vegetației riverane distruse
-Replantare de specii autohtone (salcie albă, plop negru, arin) pe maluri.
-Interzicerea defrișărilor de-a lungul râului fără aviz ecologic.
-Crearea de fâșii de protecție de minimum 10 metri între râu și orice activitate umană.
3. Crearea unor coridoare ecologice pentru pești migratori
-Amplasarea de scări de pești sau bypass-uri naturale la praguri sau alte obstacole.
-Evitarea înălțării abrupte a malurilor cu beton (rigidizare).
-Refacerea zonelor cu substrat de pietriș unde speciile se reproduc.
4. Monitorizarea calității apei și a debitului
-Stabilirea unui program de monitorizare lunară a oxigenului dizolvat, temperaturii și poluării.
-Notificarea publică a nivelului de poluare, în parteneriat cu ONG-urile.
5. Implicarea comunității locale și a ONG-urilor
-Campanii de educație ecologică în școli și cartierele riverane.
-Patrule ecologice pentru sesizarea intervențiilor ilegale.
-Proiecte comune între Primărie, Apele Române, universități și societatea civilă.
6. Elaborarea unui plan local de restaurare ecologică a Bahluiului
-Finanțat din fonduri europene (PNRR, POIM). Planul trebuie să prevadă: refacerea habitatelor acvatice, stabilizarea naturală a malurilor, gestionarea urbană sustenabilă a cursului de apă.
Protejarea Bahluiului nu este o opțiune – este o obligație.
Râul trebuie să redevină un ecosistem viu, nu o rigolă urbană betonată.
Protecția peștilor, a vegetației și a biodiversității locale trebuie să fie o prioritate pentru autoritățile din Iași, iar populația are dreptul și responsabilitatea de a cere măsuri corecte.

miercuri, 16 aprilie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Aurora Boreală în România – Semn al Activității Solare și al Schimbărilor Magnetice ale Terrei.

Aurora Boreală în România – Semn al Activității Solare și al Schimbărilor Magnetice ale Terrei.

Ce putem face?
Ieșiți în zone fără poluare luminoasă, între orele 22:00–02:00, și priviți cerul. Poate veți prinde un moment unic, colorat în verde, roșu sau violet.
În noaptea aceasta, cerul Europei oferă un spectacol rar: aurora boreală ar putea fi vizibilă până în sudul continentului, inclusiv în România. Un fenomen natural spectaculos, dar și un indicator științific serios.

Ce s-a întâmplat?
Pe 14 aprilie, Soarele a generat două explozii puternice (CME) din regiunea activă AR4055, generând o furtună geomagnetică de nivel G3, cu particule care au lovit Pământul cu viteze de peste 700 km/s. Acestea conțin protoni, electroni și ioni de heliu, cu energii mari, capabile să interacționeze cu atmosfera și să producă aurore vizibile în verde, roșu, violet – în funcție de altitudine și compoziție.

De ce vedem aurora atât de departe în sud?
- Polul magnetic nord se deplasează rapid spre Siberia – cu peste 55 km/an.
- Câmpul magnetic terestru slăbește – cu ~10% în ultimele două secole.
- Această reconfigurare face ca aurora să devină vizibilă chiar si la latitudini mai joase: România, Germania, Ungaria, chiar nordul Italiei.

Ce efecte are asupra tehnologiei?
- Sateliții pot fi afectați: defecțiuni electronice, scăderi de altitudine.
- GPS și comunicații radio devin imprecise sau întrerupte.
- Rețelele electrice pot suferi suprasarcini – cum s-a întâmplat în 1989 în Canada.

Afectează și natura?
- Păsările migratoare, balenele, țestoasele – care se orientează magnetic – pot deveni dezorientate.
- Insectele nocturne pot reacționa la lumina puternică a aurorei.
Dar cutremurele?
- Nu există dovadă clară că activitatea solară cauzează cutremure, însă:
- Perturbările geomagnetice pot influența tensiunile tectonice, mai ales în falii deja instabile.
- Unele studii au observat o creștere a probabilității cutremurelor mari (M6+) la 1–3 zile după furtuni solare intense.
- Zone sensibile: Vrancea, Turcia, Japonia, California.

Ce urmează?
- Continuăm să monitorizăm activitatea solară și seismică, în contextul în care ne apropiem de vârful ciclului solar 25 (2025–2026).
- Recomandăm vigilență sporită în zonele seismice, mai ales când activitatea solară este crescută.
Cerul ne vorbește. Trebuie doar să știm să-l ascultăm – cu ochii, dar și cu știință.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Situația poluării istorice cu metale grele în municipiul Turda și măsurile ministeriale de remediere și monitorizare


Am depus oficial o interpelare privind poluarea din Turda. Situația contaminării cu metale grele a solului, apei și aerului din zona fostei platforme industriale de la Turda nu poate fi ignorată. Am solicitat Agenției pentru Protecția Mediului date concrete privind nivelurile de poluare, stadiul decontaminării, impactul asupra sănătății și măsurile întârziate sau inexistente luate până acum. Este inadmisibil ca cetățenii să trăiască într-un mediu toxic, fără să știe ce respiră, ce beau și ce mănâncă!

Turda nu trebuie să devină o nouă zonă sacrificată. Cer transparență, responsabilitate și acțiune imediată!
Aceasta e doar a doua etapă. A fost interpelare catre Ministrul Sănătății si urmează interpelare si către Garda de Mediu.
România are nevoie de adevăr și justiție ecologică.
-------------
Întrebare
Către: Domnul Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
De la: Deputat Gurlui Silviu-Octavian, Circumscripția electorală: Iași
Obiect: Situația poluării istorice cu metale grele în municipiul Turda și măsurile ministeriale de remediere și monitorizare
Stimate domnule Ministru,
Poluarea istorică cu metale grele din zona municipiului Turda, în special de pe fosta platformă a Combinatului Chimic, reprezintă o amenințare documentată asupra mediului, sănătății publice și dezvoltării socio-economice locale. Date publice și studii independente au identificat concentrații ridicate de mercur, arsen, plumb și compuși organoclorurați în sol, apă și sedimente, cu posibile efecte asupra pânzei freatice și lanțului trofic local.
Conform Ordinului nr. 756/1997, valorile-limită, normale, pentru metale grele în sol sunt:
- Mercur (Hg): 0,1 mg/kg
- Arsen (As): 5 mg/kg
- Plumb (Pb): 20 mg/kg
În aer, conform Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, valorile-limită medii de emisie pentru metale grele, exprimate în mg/Nm³, sunt:
- Cadmiu și compușii săi: 0,05
- Mercur și compușii săi: 0,05
- Arsen și compușii săi: 0,5
Există suspiciuni că aceste limite sunt depășite în zona Turda, însă lipsa unei baze de date publice și actualizate îngreunează evaluarea exactă a situației.
Solicitările concrete sunt următoarele:
-Informații actualizate privind nivelurile de metale grele în sol, apă subterană, aer și sedimente în zona Turda, cu accent pe fosta platformă chimică.
-Detalii despre măsurile de monitorizare și decontaminare implementate și planificate.
-Există o bază de date publică privind aceste valori și măsurători?
-Ce instrumente și metodologii sunt folosite pentru detecție și raportare?
Exemple internaționale relevante:
-Germania: Programul Altlastenkataster, gestionat de agențiile de mediu regionale (Landesumweltämter), oferă un inventar detaliat al siturilor industriale poluate, cu evaluări de risc și măsuri impuse.
-Olanda: Sistemul Soil Protection Act obligă autoritățile de mediu să evalueze periodic starea solului industrial și să impună măsuri de remediere cu termene clare și responsabilități definite pentru deținătorii de teren.
-Suedia: Agenția de Protecția Mediului (Naturvårdsverket) finanțează și coordonează un program național de curățare a siturilor contaminate, printr-o schemă multi-anuală bugetată public, în colaborare cu administrațiile locale.
-Austria: Registrul Verdachtsflächenkataster și fondul Altlastensanierungsgesetz oferă suport legal și financiar pentru identificarea și remedierea zonelor cu potențial periculos.
Având în vedere aceste modele europene de succes, consider că România trebuie să-și consolideze capacitatea de monitorizare și intervenție, iar Ministerul Mediului să ofere o direcție clară, transparentă și responsabilă în această problematică gravă. Solicit un răspuns scris și oral, în termenul legal prevăzut de regulamentul Camerei Deputaților.
Cu considerație,
Deputat Gurlui Silviu-Octavian
Circumscripția electorală Iași, Camera Deputaților, Grupul parlamentar AUR
Email: silviu.gurlui@cdep.ro

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Poluarea cu metale grele din Turda


Poluarea cu metale grele din Turda – cer răspunsuri clare de la Ministerul Sănătății! Am transmis oficial o interpelare parlamentară către Ministerul Sănătății, solicitând date urgente și concrete privind impactul poluării cu metale grele asupra sănătății populației din Turda și împrejurimi.

După decenii de activitate industrială necontrolată, platformele contaminate din zonă continuă să reprezinte o amenințare majoră pentru mediu, pentru produse agroalimentare și, mai grav, pentru viața oamenilor. Am cerut:
-date despre incidența bolilor care pot fi corelate cu expunerea la metale grele (plumb, cadmiu, arsen, mercur etc.);
-informații despre monitorizarea sanitară a apei, solului și aerului;
-existența unor baze de date privind afectarea sănătății în rândul copiilor și al populației vulnerabile;
-măsuri luate sau ignorate de autorități în ultimii ani.
Nu putem tolera tăcerea complice în fața unui pericol public. Turda merită adevărul și acțiune, nu promisiuni vagi!
Voi continua demersurile și voi face publice toate răspunsurile primite. Aștept sprijinul vostru pentru a pune presiune pe autorități și pentru a proteja sănătatea românilor!
----
Interpelare
Către: Domnului Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății
De la: Deputat, Prof. univ. dr. habil Gurlui Silviu-Octavian
Obiect: Evaluarea riscurilor pentru sănătate generate de poluarea cu metale grele în municipiul Turda și monitorizarea alimentelor locale
Stimate domnule Ministru,
Zona municipiului Turda este afectată de o poluare industrială istorică severă, cu metale grele precum mercur, plumb, arsen și cadmiu, provenind în special de la fosta platformă a Combinatului Chimic. Expunerea pe termen lung a populației la aceste substanțe este asociată, conform OMS, cu o serie de afecțiuni grave: boli neurologice, respiratorii, renale și oncologice.
În acest context, vă solicit următoarele informații:
-Există date privind incidența bolilor asociate expunerii la metale grele în municipiul Turda? Dacă da, vă rugăm să le prezentați comparativ cu media județeană și națională.
-Ce tip de supraveghere epidemiologică este în desfășurare în această zonă, având în vedere riscurile istorice?
-Ce măsuri de prevenție și informare a populației au fost adoptate de Ministerul Sănătății și DSP Cluj?
-Ce controale au fost efectuate asupra produselor agroalimentare provenite din zona Turda (lapte, ouă, carne, legume, fructe), în ceea ce privește contaminarea cu metale grele?
-Există o bază de date publică și actualizată cu privire la aceste analize și rezultate?
Exemple internaționale relevante:
-În Germania, Institutul Robert Koch (RKI) derulează programe permanente de monitorizare a stării de sănătate a populației în zone industriale, inclusiv proiecte de bio-monitorizare a contaminanților în sânge și urină.
-În Regatul Unit, Public Health England (PHE) gestionează registre regionale de boli cronice asociate expunerii la poluare industrială, cu sisteme de alertă precoce în comunități vulnerabile.
-În Franța, Santé Publique France publică anual hărți ale riscurilor de mediu asupra sănătății, pe regiuni, cu recomandări și intervenții medicale prioritare în funcție de gradul de contaminare al mediului.
Având în vedere aceste exemple și riscurile pentru sănătate publică din zona Turda, solicit un răspuns documentat, complet și fundamentat științific, în spiritul responsabilității instituționale și transparenței față de cetățeni.
Cu considerație,
Deputat Gurlui Silviu-Octavian
Circumscripția electorală Iași, Camera Deputaților, Grupul parlamentar AUR
Email: silviu.gurlui@cdep.ro

marți, 11 martie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Ne așteaptă două zile încărcate zdravăn cu praf saharian.

 

Ne așteaptă două zile încărcate zdravăn cu praf saharian 1, 2, 3, 4. Începând de azi după amiaza și mai ales mâine, continuând pina miercuri. Concentrația cea mai mare va acoperi estul țării, inclusiv Moldova. Dar toata tara va fi practic maturata de la vest la est. Acest lucru va putea influenta temperatura atmosferei, va încălzi atmosfera! Indirect, va creste poluarea la sol prin efectul inversiunii termice induse. Puțin probabil sa avem poluare crescuta la sol direct cu praf saharian pe cit poluarea clasică de la sol care va fi presata la sol prin acest efect de încălzire a atmosferei, pe seama absorbției radiației retroimpradtiate de la sol. Probabilitatea sa avem precipitații în aceasta perioada pare foarte redusa, din acest motiv, "revarsarea" prafului peste sol/vegetație, mașini e putin probabil și să mai lase acea imagine dezgustătoare, strat maroniu/portocaliu.

In aparență nu trebuie să ne ingrijorăm, doar reamintesc. Depinde de unde e săltat praful, ce materiale industriale au fost lăsate in urma/particule rezultate din deseuri/degradate/fragmente/materiale descompuse/organisme sunt purtate în aer și pe ce traiectorii călătoresc aerosolii formați care pot agata, pe distante lungi, alți poluanți. Pentru cei alergici, sa aveți grija! Masurile de igiena sunt de luat în seama mai ales pentru alergici.

marți, 25 februarie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - poluantii din zapada ies la suprafata

 

Topirea zăpezii lasă in urma un strat vizibil, consistent, de particulele de silicati, de funingine, etc, in general poluarea inclusa în cristalele de gheață și in fulgii de zăpadă. Aceasta poluare schimba proprietățile fizico-chimice ale zăpezii. Parte din zapada se poate topi mai repede iar alta parte, dimpotriva, mai târziu, mai greu. Functie de chimia poluantilor. Pentru a va face propriile experimente, colectați zapada cit mai multa într-un vas curat, topiți-o și urmăriți particulele in suspensie din lichidul format. Acestea reprezintă o parte din particulele de poluanți din atmosfera inclusi in procesele de cristalizare sau absorbție pe fulgii de zapada, in cădere, prin atmosfera, dacă zapada e proaspătă.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

joi, 20 februarie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Despre anomaliile semnalate in spațiul public privind zăpadă "neobisnuita" care "nu se prea mai topește asa usor".


Despre anomaliile semnalate in spațiul public privind zăpadă "neobisnuita" care "nu se prea mai topește asa usor".

Sunt mai multe postări si mesaje care s-au viralizat si, in esenta, ar evidentia ca zăpadă "nu mai e zapada", se topește diferit, ar avea proprietăți diferite.
In esenta, asa cum am prezentat în atitea rinduri, in ultima perioada, atmosfera a suferit tot mai multe transformari cauzate de spectrul larg de poluanți iar observațiile cetățenilor trebuie interpretate astfel. Sunt acei poluanți care modifica proprietățile fizico-chimice ale aerosolilor și ale grăunților de cristalizare, ale gheții, ale fulgilor de zăpadă.
Prezența unor săruri, poluanți și aerosoli atmosferici în cristalele de gheață poate influența punctul de topire și rata de topire. Efectul variază în funcție de tipul și concentrația compușilor.
Unele particule și compuși pot acționa ca nuclee de cristalizare care întăresc structura gheții, făcând-o mai rezistentă la schimbările de temperatură. Substanțele hidrofobe (ex. anumite molecule organice din atmosferă) pot modifica tensiunea superficială a apei și procesul de topire.
Sărurile de sulfați (ex. sulfat de calciu, sulfat de amoniu, sulfat de magneziu) – pot forma complexe cu moleculele de apă și pot stabiliza structura gheții, încetinind topirea. Silicații și oxizii metalici – pot interfera cu procesul de schimb de căldură și pot acționa ca izolatori termici la suprafața gheții.
Poluanții atmosferici pot ajunge în cristalele de gheață și zăpadă sub formă de aerosoli sau depuneri chimice din precipitații. Acești compuși includ:
Sulfat de amoniu (NH₄)₂SO₄ – provenit din poluarea industrială. Oxizi de azot (NOₓ) și acizi (HNO₃, H₂SO₄) – care interacționează cu gheața și pot modifica proprietățile fizice ale cristalelor. Metale grele (Pb, Hg, Cu, Zn) – rezultate din poluarea industrială, afectează compoziția gheții.
Aceste particule pot acționa fie ca inhibitori ai topirii, fie pot reduce albedo-ul gheții, accelerând încălzirea în funcție de compoziție și concentrație.
Asadar, anumite substanțe pot inhiba parțial topirea gheții prin creșterea reflectivității sau modificarea structurii cristaline.
Sigur, anumite "experimente" efectuate de diferite persoane pot fi hazlii, discutabile, de revăzut. Dar, pe fond, exista aceasta posibilitate, într-o anumita proporție ca precipitațiile sa fie pline de poluanți care modifica cantitatea, forma, volumul, culoarea, alte proprietăți fizico-chimice.
Pina la 50 grame de silicați in amestec cu 1kg de gheața/zapada (in zapada) scad viteza de topire cu 50% . La fel, dacă mai avem uree, suflați, etc, toți scad aceasta rata de topire și mai mult. Alți poluanți din aer, precum sulfatii, ureea industriala, carbonatii, dacă sunt prezenți in același amestec, reduc și mai mult viteza de topire. Adica gheata se topeste mult mai greu. Adică aspectul sau comportarea zăpezii căzute sunt indicatori ai poluării aerului din straturile superioare.
Ca sa ne putem explica de ce zăpada căzută în anumite locuri "refuza" să se topească mai repede decât de obicei...