Iată cum stăm cu rezervele de apa din județul Iași. Cum stăm cu seceta, cu proiectele de infrastructura, cu sistemul de irigații, cu pierderile si ce culturi au fost cel mai afectate din 2022, 2023, 2024. Sunt răspunsurile cumulate de la 6 tipuri de interpelari: Consiliul Județean Iași, APAVITAL Iași, Primăria din Popeștii, Primăria din Hârlău. Le-am rescris aici, cuvint cu cuvint, manual, am luat fiecare interpelare si am adaptat-o la intrebarile cerute. Din respect pentru dvs cei care imi cititi postarile, ale tuturor care mi-ati solicitat in privat sa dezvalui tot ce primesc, si din respect pentru institutiile care mi-au raspuns, fiecare dupa cum a crezut si stiut. Asta fiind o alta poveste! 😃. Sunt sigur ca raspunsurile incrucisate ale celor 6 vor aduce ceva lumina populatiei si ceva mai multa rigoare si mai multa radpundere!
A. Conform adresei solicitate la CJ Iași si cu redistribuire la ANIF (Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Agenția Națională de îmbunătățiri Funciare) si respectiv la Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, vă prezint răspunsuri primite. ANIF nu deține informații despre situația suprafețelor agricole din jud Iași afectate de seceta in ultimii 10 ani, nu are informații despre ce culturi au fost cele mai afectate si ce pierderi economice. Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Iași administrează o suprafață de 41607 ha de teren amenajat pentru irigații cu apa din râul Prut. Dintre acestea sunt contracte multianuale pentru 3062 ha cu irigații in condiții optime la consumatori. Are o rețea de diguri de 54 de km. Suprafața potențial irigabila este de 30624 ha (2025). In cadrul Filialei sunt următoarele amenajări:
●Amenajarea Tabără-Tutora- Trifești- Sculeni cu o suprafață amenajată de 20.626 ha (lungimea canalelor dalate in diferite stadii de funcționare/reabilitare/execuție este de 8088 m)
●Amenajarea Sculeni-Tutora-Gorban cu o suprafață amenajată de 13.650 ha (lungimea canalelor dalate in diferite stadii funcționare/reabilitare/execuție este de 4.040 m).
●Pentru perioada 2023-2027 Filiala din Iași are in derulare, planificare sau propuse proiecte de irigații:
1. Reabilitarea infrastructurii principale de aducțiune din subsistemul de irigații Sud Soloneț (amenajarea Tabăra-Trifești-Sculeni) finalizat 2024
2. Reabilitarea infrastructurii principale de aducțiune din subsistemul de irigații Nord Soloneț (in execuție)
3. Reabilitarea amenajării de irigații Sculeni-Tutora-Gorban, (in execuție)
4. Reabilitarea canalelor de aducțiune CA1C, CA2C si CA3C , sistemul de irigații LUNCA, (amenajarea Tabăra-Trifești-Sculeni) – faza de proiectare DALI
5. Reabilitarea infrastructurii principale de aducțiune, amenajarea Gropnița-Movileni– faza de proiectare DALI
6. Reabilitarea infrastructurii principale de aducțiune din subsistemul Lunca-Tigănași-Perieni, parte a amenajării Tabăra-Trifești-Sculeni – in faza de elaborare a notei conceptuale
●Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Iași beneficiază de finanțare PNI pentru irigații, fonduri europene nerambursabile PNDR Submăsura 4.3, Planul strategic PAC (2023-2027 (DR 25, 26). Pentru refacerea infrastructurii a fost alocata suma aproximativa de 87.6 milioane de euro iar din fonduri europene nerambursabile 10.5 milioane euro.
●Pentru necesarul de apa pentru irigarea eficienta Filiala din Iași a contractat cu Administrația Națională Apele Romane – Stanca Costești un volum de apa de 103.600 mii mc. Sursa de apa pentru irigații cu aducțiunea asigurata de ANIF Iași este râul Prut!
B. Pe de alta parte, Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale precizează ca in 2022, in jud Iași, suprafața afectata cumulativ la (grâu, orz, orzoaica, ovăz, rapiță, secara si Triticale) a fost de 21609 ha. Au beneficiat 110 de fermieri si suma s-a ridicat la aproximativ 19.9 milioane lei. In 2023, numărul beneficiarilor s-a triplat, ajungând la 3772, suprafața afectata fiind de cel puțin trei ori mai mare (70.315 ha) cu cheltuieli aferente mai mici decât in 2022 si anume de aprox. 17.3 milioane lei. Culturile afectate în 2023 au fost: porumb, floarea soarelui, soia, mazăre. Pentru anul 2024, suprafața agricola afectata a fost de circa 68.132 ha, având 3324 beneficiari. Culturile afectate in 2024 au fost: ovăz, rapiță, porumb, porumb siloz, porumb furajer, sorg, floarea soarelui, soia, mazăre, mazăre furajera, lucerna, cartof, pomi fructiferi, vie, sfecla de zahar, porumb zaharat, plante nutreț, alte plante furajere, legume proaspete, sparcea, năut, cânepă, hrișcă.
C. Primăria Popești precizează ca in vara anului 2024 comuna nu s-a confruntat cu dificultăți in asigurarea apei potabile. Școala, grădiniță si dispensarul au fost sprijinite pentru a avea acces la apa potabila, prin rezerve speciale, cisterne, etc.
●Nu are derulate studii pentru identificarea de resurse de apa suplimentare.
●A inițiat demersuri către APAVITAL pentru conectarea la rețeaua regionala
●Este într-un program de execuție de alimentare si extindere a rețelei prin ARSACIS si APAVITAL, primește asistenta tehnica de la ARSACIS
●In vara 2024, primăria a asigurat rezerve de apa in puncte strategice din localitate pentru intervenții in caz de urgente (incendii, etc)
●Are protocol de colaborare cu ISU prin realizarea de puncte de alimentare cu apa pentru autospeciale.
●Sursele alocate pentru infrastructura de apa sunt: buget local, fonduri CJ Iași, fonduri naționale PNDL, Anghel Saligny, fonduri europene ARSACIS/ApaVital
●Proiectul de extindere a rețelei regionale de apa are termen de execuție anul 2026.
D. Primăria Hârlău, in 2024, pentru a atenua criza cauzata de secetă, a luat masuri pentru:
●Livrarea apei menajere pentru animale si gospodarii, la cererea locuitorilor cu aproximativ 1340 tone, cu cisterna
●Au fost achiziționate 10 rezervoare de apa potabila de 3000 litri, incluzând pompe, montare, predate unităților școlare pentru a suplini nevoia de apa când este sistata in rețeaua de aprovizionare
●La cererea consumatorilor, furnizorul local APAVITAL a asigurat apa potabila cu cisterna.
●Programul de raționalizare a apei potabile stabilit de APAVITAL a presupus furnizarea apei intre orele 6-9, respectiv 18-21 pentru perioada 17.05.2024-26.09.2024
●In localitățile Hârlău si Pârcovaci este in derulare proiectul de investiții Extinderea sistemului de apa si canalizare in jud Iași, axa 7, Hârlău-Cotnari, contract 127/22.03.2024 care are un procent de execuție pana la acest moment de circa 38 %. Termenul de finalizare este 30.04. 2026!
●Proiect finalizat de extindere si reabilitare rețea de alimentare cu apa, extindere rețea de canalizare in orașul Hârlău, , beneficiar APAVITAL (contract recepționat in martie 2025)
●Își propune împreună cu operatorul de distribuție apa-canal APAVITAL întregirea in 2025 a sistemului de alimentare apa si canalizare in lungime de 221 m, urmând a fi identificate si resursele financiare.
E. Răspunsul primit de la APAVITAL este unul extrem de extins si bine fundamentat tehnic, după cum urmează. Iată un rezumat al răspunsurilor primite:
●In aria de operare au identificat mai multe zone vulnerabile cauzate de : secetă, cantitatea si calitatea apei brute disponibile la sursele existente.
●Sunt probleme deosebite legate de debitele si calitatea apei, din resursele de apa, acumulările de apa de suprafața Hălceni, pentru stația de tratare din comuna Vlădeni, Tungujei, pentru stația de tratare din comuna Țibănești, Tansa, pentru stația de tratare din comuna Belcești si Pârcovaci, pentru stația de tratare din orașul Hârlău
●Apa bruta este plătită de APAVITAL in baza unor contracte cu Apele Romane, Administrația Bazinală de Apa Prut Bârlad care nu garantează categoria sursei de apa, continuitatea furnizării si nici nu oferă alternative in situații extreme.
●Alte captări de ape subterane cu sisteme de tratare simple sau avansate au debite mici (Tătăruși, Lespezi, Sirețel, etc)
●Lacul Pârcovaci- rezervație ihtiologica naturala, arie protejata este un lac artificial de acumulare iar APAVITAL este singurul utilizator de apa care trateaza apa bruta in statia Hârlău pentru toate localitățile limitrofe.
●Din 2023 acumularea Pârcovaci suferă lucrări de reabilitare prin proiectul de investitii al A. N. Apele Române, cu echipamente hidromecanice turn manevra si golire de fund, regularizare aval baraj, pentru care motiv s-a optat pentru menținerea unui volum de retenție a apei scăzut, sa permită realizarea lucrărilor de construcție. Nu au o estimare a duratei lucrărilor, amploarea lor, data de finalizare si daca exista o linie bugetara adecvata. Subiectul apare unul sensibil din moment ce APAVITAL subliniază in răspunsul dat următoarele: „Utilitatea acestor lucrări reprezintă o chestiune asupra căreia nu dorim sa ne pronunțam!”
●APAVITAL, din cauza regimului de apa din acumularea Pârcovaci, este nevoita sa facă cheltuieli suplimentare, zilnice, cu reactivi, sa aibă costuri suplimentare cu energia electrica si cantități de apa substanțial reduse, datorita timpilor mari de spălare a filtrelor. Din cele expuse, din ce observ eu, pare un efort considerabil de echilibristica sa poată asigura apa in regim normal cu costuri umane si materiale deosebite.
●2024, iunie, a fost o perioada critica in care A. N. Apele Romane anunța APAVITAL si DSP Iași ca rezervele de apa ajung doar pentru 3 luni. DSP Iași atrăgea atenția de gravitatea lucrurilor prin faptul ca: pot sa apară îmbolnăviri de natura hidrica, boli bacteriene (holera, febra tifoida, dizenterie, boala diareica, gastroenterite acute), boli virale, (poliomielită, hepatita virala A), boli parazitare care duc la degradarea vieții populației din orașul Hârlău si comunele: Cotnari, Scobinți, Deleni si Ceplenița, cu satele componente.
●APAVITAL mi-a răspuns ca in condiții de precipitații reduse, pot apărea probleme cu cantitatea extrasa si cu calitatea apei, prin creșterea concentrațiilor de săruri, a amoniului si a metalelor. Este dat exemplul comunei Tătăruși care nu are debitul necesar si înregistrează concentrații de fier in exces, in apa din acumularea de la Vlădeni, se înregistrează depășiri la sulfați, sistemul de alimentare cu apa, subterana Cristești a înregistrat depășiri la amoniu, de asemenea sistemul de alimentare cu apa la Ruginoasa nu are debitul proiectat.
●Nu exista alternative pentru irigații si pentru adăparea animalelor utilizând apa potabila in acest scop lucru ce duce la epuizarea rapida a rezervelor de apa in caz de seceta. De ce? Pentru ca proiectarea sistemelor existente sunt subdimensionate in zona rurala, neluându-se in considerare la proiectare agricultura de subzistenta.
●Ca masuri de prevenție APAVITAL a identificat soluții de interconectare a sistemelor vulnerabile (pentru comuna Tătăruși s-a prevăzut o alimentare de la Țimișești, pentru Hârlău - o alimentare din sistemul Cotnari, pentru Belcești si pentru Pașcani – o interconexiune din Țimișești), identificarea de noi surse de apa.
●APAVITAL a informat Prefectura, CJSU, A. N. Apele Romane, ISU, DSP, APM, GM, CJ, ARSACIS. Aceștia au luat masuri „specifice”. APAVITAL menționează ca efectele restricțiilor nu au condus la implementarea masurilor propuse de APAVITAL la întâlnirea cu Prefectura Iași, cu Primăria din Hârlău, etc. Altfel, APAVITAL a transmis propuneri cu masuri de prevenție si pregătire asociate unor soluții fezabile fără cofinanțarea unitatilor administrativ teritoriale solicitând execuție imediata, prin derogarea obținerii autorizațiilor de construire pe fondul situației de urgenta menționată. CJSU a considerat ca aceasta este doar o situație de alerta. APAVITAL a demarat întocmirea proiectelor tehnice si obținerea tuturor autorizațiilor si avizelor necesare pentru a pune in funcție aceste interconectări intre sursele si sistemele independente, după cum urmează:
!!!! ■Pentru proiectul nr 93/2024: Lucrări de investiție alimentare cu apa Hârlău- sursa Pârcovaci, pentru Hârlău si comunele limitrofe (Cotnari, Scobinți, Deleni si Ceplenița cu localitățile componente, APAVITAL a solicitat la Prefectura din Iași adoptarea de urgenta ca masuri de prevenție si de pregătire asociata cu o lista de lucrări de aducțiune, conducte de legătura intre sisteme învecinate, interconectarea de sisteme existente si sisteme aflate in execuție, echiparea cu stații de pompare, , capacitați noi de stocare. APAVITAL solicita derularea acestor investiții intr-un ritm RAPID sa se preîntâmpine un risc major pentru alimentarea cu apa a populației arealului Hârlău cu impact major asupra zonelor de aprovizionare învecinate. (Cotnari, Scobinți, Deleni si Ceplenița cu satele componente care nu au alte alternative de apa potabila). Scenarii similare trebuie implementate pentru interconectarea surselor de apa pentru comunele Vlădeni, Belcești si Țibănești. Acum, acest proiect se afla in faza de obținere a avizelor si autorizațiilor necesare pentru studiile de prefezabilitate si nu va putea produce efectele dorite anul acesta!!!!
●APAVITAL a derulat in UAT Hârlău in ultimii 10 ani proiecte in valoare totala de 38.000.000 lei (6.092.144 lei prin axa CL 12, POS MEDIU 2007-2013, 24.587.785 lei prin axa CL 18 POS MEDIU 2007-2013, si 7.400.000investitii din surse proprii pentru 22 km rețea de apa potabila).
●In cadrul POIM 201-2020 in UAT Hârlău se vor executa 11 km rețele distribuție apa si 8 km rețele de canalizare.
Punerea in funcțiune a capacitaților de mai sus încă nu va rezolva in totalitate alimentarea cu apa din UAT Hârlău iar pentru asta APAVITAL a demarat un alt proiect finanțat din surse proprii!!!.
●APAVITAL prezinta sec un scenariu, din păcate realistic: in lipsa unor soluții serioasei ISU Iași si autoritățile locale vor transporta apa cu cisterna sau vor achiziționa apa îmbuteliată. APAVITAL arata ca NU exista o implicare riguroasa a instituțiilor statului roman in aplicarea legislației naționale axata pe resurse naturale si nevoile oamenilor, așa cum menționează Legea Apelor nr 107/ 25 sept 1996: Apa este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat si aparat ca atare, fiind o resursa strategica de siguranța si securitate națională!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu