Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Perioada de poluare majora!

 Seara trecuta, în Iași și, de altfel, într-o mare parte din regiunea de est a României, s-au înregistrat pe seara, unele dintre cele mai mari vârfuri de poluare din acest an. Incluzând particule micrometrice dar și benzen! E o perioada când, mai ales seara, după orele 20, pina dimineața, avem un fenomen fizic care perturba dispersia gazelor în atmosferă, pe altitudine. Acest fenomen, cauzat de o stratificate inversata a temperaturii maselor de aer, duce la o acumulare și la transformări fizico-chimice ale poluanților, devenind mai concentrați, mai toxici. Aceasta, se amplifica, cu atit mai mult cu cit nu bate vintul, adică cu cit sunt mai reduse mișcările maselor de aer. Adică, e cu atit mai rău, în zonele izolate dintre blocuri, în zonele cele mai joase.

Între masurile care trebuie sa fie luate de populație, între orele 9 seara - 9 dimineata sa știm ca exista riscul unor vârfuri de poluare. Copiii sunt cei mai vulnerabili, urmează cei cu afecțiuni pulmonare și cei mai în vârstă.

💥Acasă, în spatiile birourilor, la serviciu, pornim clima, pornim puternic filtre de aer.💥 Dacă nu le aveți, sa știți ca sunt extrem de utile, în casa. Reduc poluarea cu microparticule sau chiar și o serie de gaze volatile cu câteva zeci de ori!

Aceasta postare vine sa răspundă mai multor persoane care mi-au scris, în ultima vreme, din mai multe zone ale tarii. Sunt tot felul de aplicații, cu tot felul de senzori care indica, în anumite condiții, poluare severa. Da, sunt de luat în considerare deși, valorile trebuie privite măcar calitative, pentru ca, acuratetea lor, pot depinde de alte conditii de mediu.

💥👉Trebuie sa reținem un lucru simplu. Când urma fumului de pe cos se apleacă spre sol, nu urca pe verticala, e de rău cu calitatea aerului. Sunt condiții grele, va fi poluare mare!💥👈 Nu e nevoie de nici un senzor, nici o aplicație, nici o alta prognoza! Direcția fumului arata cit de poluata e zona, seara sau dimineața! Fumul e un indiciu al poluării. Nu fumul în sine e sursa totala a poluării ci un indicator foarte vizibil. Sunt gaze, sunt alte particule, de la alte surse locale sau externe care se vor însuma.

👉Autoritățile ar trebui sa avertizeze populația, în aceasta perioada. Prin comunicate de presa, prin panouri. Apoi, sa caute sa identifice sursele de poluare de nocivitate majora care pot provoca cancer, pot afecta mamele gravide sau copiii nou nascuti dacă expunerea se face continuu la un mediu încărcat cu toxine.👈

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Praful alb, seceta si poluarea

 

Fenomenul prafului alb este de amploare chiar mare. Observ deja acest lucru pe zone foarte extinse din regiunea Moldovei. Inclusiv (mai ales) pe cursul apelor (a malurilor mai incalzite), in zonele unde se pot aduna și mai multe precipitații.

Fenomenul este legat de seceta severa din zona Moldovei, de lipsa irigațiilor dar și de poluare majora din aer (infiltrata in sol, prin precipitații sedimentind sarea) sau din varii îngrășăminte (sulfat de amoniu). Sa ne amintim și de spuma de la precipitații, de detergenți, etc. Sunt posibile acumulari de cantități mari de săruri solubile în sol, cum ar fi carbonați și sulfați de sodiu, magneziu și calciu.

Practic avem un exces de sare care se acumulează în sol, la suprafață, din cauza secetei și a activității umane (irigații necorespunzătoare, urbanizare etc.). In multe colturi ale lumii, acest fenomen apare in special în zonele uscate unde se arata ca irigarea este esențială pentru producția agricolă.

Salinizarea din cauza irigațiilor necorespunzătoare devine o problemă serioasă, fiind recunoscută ca una dintre cele mai importante probleme pentru securitatea alimentară mondială și managementul durabil al resurselor solului. Iată ca a devenit o problema și la Iași!

Degradarea terenurilor și salinizarea sunt legate de neutilizarea adecvată a solului.

Dar praful observat in Iasi a fost observat și la 80-120 km de Iași, spre Bacău, Neamt, Hârlău, Prut, etc. In plus, praful are miros și aspect specific unor compuși ce pot conține in amestec sulf și derivați ai acestuia.

Acest praf, rezultat ulterior după evaporarea soluției din sol (mai ales pe vârful firelor de iarba) ajunse din adincime spre suprafata, este purtat de vint, apoi, peste tot, și ar putea fi întâlnit și pe străzi, acolo unde contrastul e mai puternic.

Este de așteptat ca fenomenul sa fie mai puternic prezent in zonele joase, în zona izvoarelor și a cursurilor de apă și unde este poluare mai mare! Mai ales in zonele de acumulare a precipitațiilor de pe câmpii (între versanți!!!). Ați ghicit: fix in zona unde am descoperit focarul din Iași!!!

Am întrebat pe foarte multe persoane. Pentru toata lumea pare un fenomen neobișnuit aici in Iasi!

Clar, trebuie sa ne preocupe mai mult solul, aerul, apa și agricultura. Nu mai zic de animale și vegetația care suferă crunt din cauza indolenței noastre!

______________________

Alerta Poluare Romania

Prognoze și măsuri de urgență necesare în caz de poluare majoră.

Silviu Gurlui Telegram______

Imaginile sunt din Iași, respectiv:

1: Salinization of Azerbaijani lands raises concerns

2: SALINIZATION: WHO SHOULD BE PAYING FOR OUR PLANET’S DAMAGED SOIL?

3: SALINITY IN THE CENTRAL VALLEY: A CRITICAL PROBLEM

4:INTEGRATED WATER RESOURCE MANAGEMENT - FROM TRADITIONAL KNOWLEDGE TO MODERN TECHNIQUES

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Poluare uriasa in Iran

 

Poluare incredibila la Teheran și la Bagdad. Va dura toata noaptea. Concentrații uriașe de monoxid de carbon, oxizi de azot și de sulf. La monoxid, la aceste ore sunt concentrații care depășesc limitele de siguranță de peste 30 de ori. Expunerea la asa valori, fie doar pentru monoxid produce dureri de cap, tahicardie, amețeli și greață.

E un cumul de fenomene și surse de poluare care injectează gazele și particulele într-un strat condensat, aproape de sol. Unele suferă transformări. Aerul este practic "inghetat" atita pe verticala (este inversiune termica) cit și pe orizontala (e calm atmosferic, vintul nu bate cu viteze mai mari de 1km/h.

Cu fenomene similare ne-am întâlnit de atâtea ori și în tara noastră. Și am explicat ce cocktail periculos se dezvolta atunci cind aerul încărcat cu noxe e trapat la sol. Și știm smogul chimic, și știm smogul de zi, știm acea pătura care se așterne peste zonele expuse.

Ca și soluții de avarie. Ne îndepărtăm, citeva ore, de acea zona. Plecam sau părăsim zonele joase. Urcam pe dealuri, etc. Funcție de relief. La bloc, mergem la vecinii de la etajele superioare. Altfel, acasă, sunt masuri minime de a scăpa de poluanți. Am sa revin cu alte soluții.

Cum știm ca va fi foarte rău, dar fara sa măsuram, fără sa avem aparate, fără sa avem orice informație? Simplu, ne uitam la un cos de fum sau la un cos de aerisire unde gazele sunt împrăștiate in atmosfera. Dacă gazele nu urca pe verticala, dacă urmează o traiectorie orizontala și chiar cu tendința sa coboare din nou, spre sol, atunci va fi foarte rău. Acolo va fi poluare extrema!

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Poluarea aduce grave perturbatii atmosferice, fulgere si trasnete tot mai violente. Poluarea produce poluare!

 

Poluarea aduce grave perturbatii atmosferice, fulgere si trasnete tot mai violente. Poluarea produce poluare! 

Studiile arata clar ca fulgerele si trasnetele cresc in intensitate si ca numar in zonele mai poluate!!! Calitatea modelelor meteorologice sunt influentate de poluare! Pe oceane, acolo unde poluarea este redusa la zero, fulgerele au loc fix de-a lungul traiectoriilor vapoarelor care polueaza mai mult! De asemenea, in zonele urbane sau industrializate, numarul fulgerelor si intensitatea lor nu se produc intens in zilele cu activitate economica sau trafic redus! Adica duminica!

Poluantii conduc la o crestere a densitatii aerosolilor iar picaturile de apa sunt mult mai fine decit in cazul unei atmosfere curate. Picaturile fiind mai usoare, urca mult mai repede si mai sus in paturile atmosferice producind doua efecte: frecarea de particulele de gheata care duce la ionizari (producerea de particule incarcste electric) , racirea picaturilor care duce la eliberarea de caldura (incalzeste stratul de atmosfera). Aceste doua fenomene produc perturbari mari ce au ca rezultat dezvoltarea unor fenomene complexe si producerea fulgerelor (descarcari electrice intre diferite zone ale unui nor sau intre nori diferiti) sau trasnetele (descarcari intre nor si sol). Descarcarile electrice sunt dependente de calitatea atmosferei, mediul gazos, temperatura, poluanti- toate modifica caracteristicile descarcarii. In timpul descarcarii, temperatura creste la zeci de mii de gr C. Aceasta are ca rezultat o expansiune puternica a aerului (dilatare) care are efectul acelui zgomot puternic caracteristic. Evident, zgomotul ajunge mai tirziu decit lumina fulgerului care dureaza citeva sutimi sau zecimi de secunda. Dimensiunea canalelor descarcarilor electrice variaza de la citeva sute de metri la citiva km. De retinut ca in timpul fulgerelor se formeaza cantitati mari de oxizi de azot NOX care sub actiunea radiatiilor solare se transforma in ozon!!! Asadar, fulgerelor le urmeaza producerea unor poluanti periculosi. Asa se observa ca este un lant inchis: poluam, natura raspunde prin poluare!

Daca tot zapacim atmosfera cu poluanti, cu ceva transpiratie si tehnologie, cu ceva sansa, putem dirija in viitorul apropiat, poate si controla aceste fulgere si trasnete pentru a evita distrugerile, pierderile de vieti omenesti. Cu laseri speciali. Se poate! Depinde cine reuseste primul sa aplice efectiv tehnica in atmosfera libera!

PS. Am incercat sa mentionez parte din aceste lucruri astazi la KanalD. Pe postul de televiziune s-a redat o secventa mai scurta. Formatul si timpul alocat emisiunilor informative de stiri evident nu permite detalierea celor de mai sus. Din acest motiv am tinut sa fac aceste precizari sa fie cit mai complete.

Multumesc!

#snumromania

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Alerta Poluare Moldova, Muntenia, Oltenia!

 

In aceasta seara/noapte, sunt conditii de probabilitate mare pentru poluare severa la sol, in estul Moldovei si in sudul Munteniei & Olteniei. Maximul maximorum va fi in jurul orelor 22-24. Iașul si Bucurestiul vor fi in top. Pentru cei cu sensibilitati/afectiuni medicale & alergici la microparticole (praf, funingine, oxizi, etc), sa stiti de acest potential maxim de poluare.

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Poluarea afectează grav sanatatea

In marile orase urbane, in zonele cu industrie poluanta, poluarea cu particule mucrometrice si submicrometrice (cu dimensiuni de 30- 40 de ori mai mici decit grosimea unui fir de par) afecteaza grav copiii, este afectata capacitatea de invatare si apar dereglari, perturbari cognitive.

Apoi, la virste mai mari, se observa o crestere a incidentei bolnavilor de Parkinson (crestere cu 20%) sau care sufera de dementa (crestere cu 10%) iar 1/3 dintre accidentele cerebrale sunt cauzat tot de aceste particule slab sau deloc controlate in zona de deplasare sau chiar de joaca a copiilor. Din cauza poluarii, rata deceselor a facut un salt de 4-5 decese/100.000 locuitori, conform unor statistici internationale.

Particulele mici patrund din plamini, in singe si se pot redepune in creier. Poluarea este ucigașul tăcut al creierului nostru. Perioadele de an, cind vegetatia este redusa, este cea mai grea. Apar concentratii foarte mari de microparticule, mai ales de-a lungul bulevardelor cu trafic intens, dimineata intre orele 7-10 si seara, dupa orele 19. Din acest motiv, trebuie regindit un alt scenariu de depoluare cu vegetatie adaptata vremurilor si anumitor clase de poluanti, pentru a le adsorbi, sa scada concentratia lor in aerul respirabil.

Copiii sau gravidele trebuie sa stea cit mai departe de zonele cu poluare mare. Majoritatea zonelor cu poluare mare, cele specifice precum statiile de autobuz, semafoarele, trotuarele din vecinatatea strazilor, nu sunt monitorizate, de nici un fel. Mai ales, la 1-1.5 metri de sol, cit e aproximativ, inaltimea prichindeilor.

Nimic nu-i poate proteja decit parintii, bunicii sau profesorii. Trebuie sa stim aceste lucruri. Si trebuie sa nu-i expunem mai ales in perioada ce urmeaza de toamna, atunci cind, incepind de la mijlocul lunii octombrie si pina la mijlocul lunii noiembrie, virfurile de poluare ating recorduri anuale.‘Silent killer of our brain’: Dementia experts warn about road pollution

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Un simulacru! Frunzareala, superficial, totul. Nu am avut posibilitatea sa va prezint problemele grave de la cercetare, educatie, știință și mediu! O batjocora in toata splendoarea la aceste comisii de audiere a viitorilor ministri!

 

Un simulacru! Frunzareala, superficial, totul. Nu am avut posibilitatea sa va prezint problemele grave de la cercetare, educatie, știință și mediu! O batjocora in toata splendoarea la aceste comisii de audiere a viitorilor ministri! Alaturi de colegii mei din grupul AUR am pregătit întrebări pertinente în comisiile de audiere ale celor doua ministere. Totul e în van! Nu ne putem face bine cat timp nu suntem ascultați, cit nu se vrea sa fim auziți. Totul cu viteza cit mai mare, grăbiți sa fie investiți cu orice chip, oricum, sa bifeze un nou guvern care e același guvern. Nu, asta nu e corect și drept pentru aceasta tara. Am protestat asa cum se vede.

💥AUR nu a dat vot favorabil acestor comisii!💥

Dar iată ce întrebări simple aveam de comunicat ministrilor, pentru ca noi ne-am făcut temele:

La Mediu:

1. In Romania, anumite zone ale tarii, incluzind Iasul, Bucurestiul, Ploiestiul (ca exemple) cit si multe alte zone, poluarea urbana dar si rurala ajunge la cote uriase din cauze multiple. Spectrul poluantilor e complex, fiind afectat inclusiv de intruziunile din razboiul Ucraina (cu metale grele). Metalele grele, in zonele poluate sever, se regasesc ulterior in praful din aer, in plante, in carnea animalelor, in aerosolii, etc. Ce masuri aveti in vedere sa atenuati acest impact asa nociv asupra populatiei?

2. Ce resurse bugetare si umane aveti in vedere pentru corijarea deficientelor grave din reteaua APM privind mentenanta laboratoarelor fixe si mobile, cu masuratori 24/24, 7z/7 inclusiv cu sisteme de preavertizare risc poluare pentru populatie?

3. Securitatea tarii este legata ombilical de securitatea calitatii aerului, a apei si a impuritatilor/ compusilor chimici aditivi/ din sol regasiti in produsele alimentare, din import, in special. Segmentul cercetarii joaca un rol pivotant in securitatea mediului. Ce masuri veti intreprinde in acest sens pentru sanatatea populatiei?

La Cercetare

1. În contextul dezvoltării economice, zona de nord-est a țării a suferit mereu din perspectiva investițiilor în infrastructură, dar mai ales în susținerea unui centru de cercetare regional pe măsura ponderii și calitătii sistemului universitar din Iași. La fel pentru celelalte centre universitare: Timișoara, Cluj, București, Constanța, Craiova, Suceava etc. Pierdem forța de muncă supercalificată și nu există o strategie de valorificare a potențialului acestei țări. Posturile de cercetare, parteneriatele public-private de cercetare fundamentală-aplicativă sunt reduse la zero. Ce măsuri aveți pentru ameliorarea acestor probleme?

2. Deși cercetarea trebuie privită ca baza piramidei de evoluție și siguranță a țării, mereu a fost prima în topul celor mai slab finanțate ministere, având cel mai mic număr de cercetători la suta de mii de locuitori din UE și având bugetele cele mai reduse. Este clar că avem o ruptură totală între mediul universitar, instituțiile de cercetare și mediul privat. Mediul privat ar putea fi pivotul resuscitării cercetării naționale și garanția pentru angajarea aici in țară a celor mai buni specialiști. Ce măsuri aveți în acest scop pentru buget, pentru mediul privat? Cât susțineți la bugetul cercetării în acest an? Se va mai întârzia și anul acesta alocarea bugetului cercetătorilor? Când se vor relua proiectele bilaterale cu Asia - China, Japonia, Kazahstan? Cum se vor rezolva plățile restante de aproape un an, prin PNRR la cercetătorii străini, C9-I8?

3. Sectorul de apărare al țării, sistemele de propulsie, sisteme defensive și de siguranță națională cer resurse tehnologice și resurse umane de pregătire superioară. În condițiile în care resursele de cercetare în zona aceasta s-au redus așa mult în ultimii 30 de ani, baza rămânând doar la importuri fără să mai producem nimic în țară sau aproape deloc, care este strategia ministerului cercetării pentru ameliorarea acestei probleme de securitate națională?

____

💥Observațiile mele sumate din grupul AUR, la aceleași ministere, după afișarea planului de guvernare....cu câteva ore înainte de votare!!!! Asa se lucrează în România!!!! Pe fuga, sa se bifeze, sa ne facem ca e făcut....Și vedem rezultatele, după fiecare guvern!!!💥

La Ministerul Mediului, obiectii:

●Programul de guvernare a Ministetului Mediului este unul de departe vag, superficial, incomplet.

●nu sunt clar definite capitolele de buget, sursele de finanțare buget de stat/privat/europene, ponderea pe diferite capitole de investitii, de mentenanta, inovare, dezvoltare, proiecte care ar trebui sa fie vitale pentru siguranta nationala.

●capitolele care includ siguranta populatiei în mediile urbane dar si rurale, poluarea aerului, a apei potabile din fântâni, sau a diferitelor produse alimentare/agricole din import nici macar nu sunt amintite! Nu sunt precizate proiecte clare de remediere a problemelor de mentenanta și dezvoltare a rețelei nationale APM.

●guvernul nu aduce nimic credibil pentru îmbunătățirea calității aerului în Iași, București, Ploiești și în multe zone grav afectate mai ales in condiții meteo complexe, nu oferă programe si masuri de prevenție.

●problema închiderii, sigilarea gropilor de gunoi, a deșeurilor periculoase industriale, este una grava. Este si mai grava din moment de planul de guvernare evita se identifice problemele reale de poluare a aerului, a apei, a solului și sa aloce bugetele necesare pentru cercetare, pentru analize de profunzime pentru identificarea punctuala a soluțiilor tehnice necesare.

●sunt menționate intenția de implementare a proiectelor stabilite de MMAP în domeniile eficienței energetice, reducerii de emisiilor de gaze. Nu sunt prezentate nici acum studii de impact, studii riguroase, cercetări care sa garanteze eficienta tehnologiilor adaptate unui tip de areal dat, care sa arate clar ce rezultate sunt garantate! Motivarea managementului unor surse energetice cu efect asupra climei nu este susținută prin cercetări adaptate arealului României, specificului de relief, de poluare.

●deseurile interne și transfrontaliere au un management total deficitar. Planul acestui guvern amintește superficial de aceasta trasabilitate, mai ales cu întrarea în Schengen dar nu oferă nimic credibil, un buget, resursa umană, suportul tehnologic necesar, infrastructura de cercetare, monitorizare, stocare si reciclare diferențiată sub atenta supraveghere și continua, a specialiștilor, fizicieni, chimiști, etc.

●superficial este tratat și subiectul carnivorelor mari, raminind la nivelul "de evaluare". Nu exista nici o soluție clar identificata.

La Ministerul Educației și Cercetarii:

●Partea de Cercetare din Programul de guvernare propus de PSD-PNL-UDMR-GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE eșuează din start printr-o finanțare deficitară, 1% din PIB, fără a indica sursele pentru eventualele suplimentări promise.

●Întreg programul de cercetare este plin de clișee, enumerare de domenii de vârf ale cercetării despre care se vede că nu se cunoaște suficient de către cei ce au întocmit acest program de guvernare nici în privința strategiilor, nici a personalului din cercetare, a formării tinerilor cercetători, asimilării, integrării și asigurării continuității în activitatea acestora.

●Susținerea cercetării de vârf necesită finanțare corespunzătoare cu anvergura domeniilor enumerate. Avem tineri cercetători supraspecializați și subfinanțați. Aș fi vrut să aud că acest Guvern va grăbi elaborarea Normelor de aplicare a Legii cercetătorului (Legea 183/10.06.2024).

●Se merge întotdeauna pe maximum de timp prevăzut de o lege pentru ducerea la îndeplinirea de către ministere a obligațiilor ce le revin, lăsând nesiguranța să planeze asupra tinerilor cercetători.

●Atât timp cât tânărului cercetător nu i se asigură un loc de muncă sigur, nu se va obține randament. Se va continua exportul gratis de forță de muncă supracalificată. La asta se va ajunge.

●Se vorbește despre evaluarea organizațiilor de cercetare. Guvernul are prin legea 25/2023 puterea de a înființa/desființa institute de cercetare, de a impune criterii de performanță etc. Dar tot Guvernul trebuie să asigure suportul financiar. Chiar și proiectele de cercetare care sunt lansate (destul de rar) sunt de cele mai multe ori amânate în privința alocării fondurilor. Performanțele se obțin cu personal calificat, experimentat, cu continuitate într-un anumit domeniu de cercetare. Lansarea de competiții de proiecte nu satisface de multe ori toate domeniile sau sunt subfinanțate.

Propunerea nu conține mecanisme, pârghii aplicabile în cazul transferului tehnologic.

●În contextul dezvoltării economice, zona de nord-est a țării a suferit mereu din perspectiva investițiilor în infrastructură, dar mai ales în susținerea centrelor de cercetare regionale. Pierdem forța de muncă supercalificată și nu există o strategie de valorificare a potențialului acestei țări. Posturile de cercetare, parteneriatele public-private de cercetare fundamentală-aplicativă sunt reduse la zero. Strategia ministerului este una slaba, fără a trasa clar repere de valoare si de buget corespunzătoare.

●Deși cercetarea trebuie privită ca baza piramidei de evoluție și siguranță a țării, mereu a fost prima în topul celor mai slab finanțate ministere, având cel mai mic număr de cercetători la suta de mii de locuitori din UE și având bugetele cele mai reduse. Este clar că avem o ruptură totală între mediul universitar, instituțiile de cercetare și mediul privat. Mediul privat ar putea fi pivotul resuscitării cercetării naționale și garanția pentru angajarea aici in țară a celor mai buni specialiști. Măsurile propuse în acest program guvernamental este departe de a veni în întâmpinarea rezolvării acestor probleme delicate.

●Sectorul de apărare al țării, sistemele de propulsie, sisteme defensive și de siguranță națională cer resurse tehnologice și resurse umane de pregătire superioară. În condițiile în care resursele de cercetare în zona aceasta s-au redus așa mult în ultimii 30 de ani, baza rămânând doar la importuri fără să mai producem nimic în țară sau aproape deloc, care guvernul nu aduce nici acum o strategi pentru ameliorarea acestei probleme de securitate națională.

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Poluarea cu praf saharian și cu particule de sulfat - catalizator pentru fenomene meteo extreme (precipitații violente)

 

O scurta observație privind 💥cataclismul💥 inundațiilor din Spania, zona Valencia care a cauzat aproape 100 de decese si pagube imense. Pare un scenariu deja la indigo cu cel din România, evident, 💥fiind amplificat de o racire a solului in perioada nocturna💥 si 💥de o potentiala inversiune termica.💥 În acea regiune din Valencia,👉 în acel interval de timp s-a inregistrat si o poluare mare cu particule de sulfat👈 și 👉particule de praf fin, saharian.👈

Sulfatul și praful saharian au contribuit la creșterea numărului de particule în atmosferă, iar acest lucru a intensificat nucleația. Praful și sulfații din atmosferă au amplificat și mai mult cantitatea de apă acumulată în nori.

Aceste particule au acționat ca nuclee de condensare, ceea ce a permis ca apa să se acumuleze în atmosferă, iar norii să devină din ce în ce mai încărcați cu picături mici. Acumularea a continuat pina cind o perturbație atmosferica a făcut ca aceste picături sa se uneasca rapid cazind violent in cantități mari. Aceasta a dus la o „cascadă” de precipitații pe o perioadă scurtă, sub formă de ploaie torențială.

La altitudini mai mari, praful saharian ar fi putut acționa de asemenea ca nuclee de îngheț, facilitând formarea cristalelor de gheață tot mai mari prin atragerea vaporilor de apă.

Așadar,

Avem rezultatul unui efect cumulativ de poluare atmosferică cu sulfați și praf saharian, care a destabilizat atmosfera și a intensificat procesele de formare a norilor încărcați de apă. Poluarea ar fi putut funcționa ca un catalizator pentru formarea precipitațiilor extreme, amplificând riscul de inundații rapide.

👉Ramine sa înțelegem de ce e importanta cercetarea experimentala cu laseri de la sol și pe sateliti (a caror date sa completeze modelele de simulare atmosferica) in măsurători pe verticala in timp real a mai multor caracteristici/parametri fizico-chimici ai atmosferei. (rezolvare spatio-temporala). Și de ce trebuie sa investim ca să știm cum să ne protejăm.👈

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - În caz de accident nuclear!

 

Foto: Profimedia

Fiindcă tot am fost întrebat, și dacă vine "cataclismul"? Nu, nu vine. Dar, pentru zile tulburi, e bine să știm: 

⚠️

➡️Pastilele de iodură de potasiu sunt necesare doar în caz de contaminare cu izotopi de iod radioactiv. Pentru celelalte tipuri de contaminare radioactivă nu au efect. Deci, când este un potential accident cu explozii de materiale radioactive, mai întâi vom afla ce radionuclizi avem, despre ce e vorba, apoi luăm măsurile adecvate. 

➡️Pentru a proteja tiroida (adică pentru a reduce riscul de cancer) şi anume, un aport suficient de iod nu va permite absorbția în organism (la nivelul tiroidei) a iodului radioactiv. Cu alte cuvinte, doar persoanele cu deficit de iod sunt expuse riscului.

➡️De aceea ar fi mai firesc să fie identificate acele zone în care există un deficit de iod în sursele naturale (apă, sare etc). 

➡️Recomandarea pentru persoanele mai tinere de 40 de ani de a-şi administra tratamentul cu iod (KI) derivă din celălalt aspect al preluării iodului de către organism şi anume faptul că aceasta scade cu vârsta. 

➡️Cu alte cuvinte, o persoană cu vârsta peste 40 de ani (aproximativ, că nu-i la toți la fel) va prelua mai puțin iod din diversele surse, inclusiv pastila de KI, dar este valabil şi în cazul izotopului radioactiv.

➡️Ține de metabolism, adică ce reține organismul (tiroida în cazul acesta). 

➡️Problema cu pastilele de KI după o anumită vârstă este potasiul care, în exces poate da afecțiuni ale inimii. În plus, cardiacii care iau deja medicamente pe bază de magneziu şi potasiu, ar fi expuşi la un astfel de risc de supradozaj cu potasiu. Chiar şi iodul în exces şi la anumite persoane poate da anumite dusfuncții, inclusiv alergii severe. Este de asemenea important să se țină cont de echilibrul de săruri/electroliți pentru a nu afecta sistemul nervos.

➡️Cu alte cuvinte, te întrebi, pe bună dreptate, dacă medicul de familie sau alți medici pot face astfel de recomandări, aşa din scurt sau dacă au pregătirea necesară, contratimp, la foc automat!

☢️⛔️

Nu vor trebui, dar să știm de ele. Ne reamintim de masurile prezentate în atâtea rânduri când ați fost bombardați de poluare, de gazele care inundă casele și apartamentele, atunci când afara e poluare mare:

❗️❗️❗️Ce facem când în aer am avea radionuclizi, radiații nucleare? Un exercițiu de imaginație.

1  întrăm în casă

2  stăm în casă

3. izolăm casa 

4. urmărim sursele de informare - radio, TV, internet (deci: avem rezerve în casă de baterii și un radio)

🔜 hainele trebuie înlăturate, cu grija și izolate în pungi. 

🔜ne spălăm ușor cu săpun, cu apă călduță, nici foarte rece, nici foarte fierbinte 

🔜nu folosim balsam pentru păr. Poate reține mai mult praful radioactiv în păr. Folosim doar săpun.

🔜ne protejăm maxim pielea, acolo unde avem răni, zgârieturi, grijă mare la ele. Căutăm niște plasturi.

🔜dacă cumva apa de la rețeaua centrala se anunță contaminată, folosim apă din recipientele din casă sau din alte surse (fântâni bine izolate, hidrofor, etc)

↪️dacă nu avem suficientă apă pentru spălare, putem folosi șervețele umede, prosoape umede. Ștergem ușor pielea, ochii, nasul, mâinile și apoi  punem deșeurile în saci de plastic și le îndepărtăm departe de cameră

⤴️pregătim pături/cearceafuri ude la geamuri, uşi, guri de aerisire să poata opri praful extern, potențial plin de surprize

🔝consumăm alimente din conserve, hrană neexpusă în aer liber sau fructe foarte bine spălate.

⬇️nu folosim mască textilă că se aspiră ca o pompă tot ce se adună pe ea, în aceste condiții

✅️putem să ne gândim la niște filtre de aer (PM2.5, gaze, etc) foarte bune în casă. Mulți și le-au achiziționat deja de pe timpul poluării inumane din marile aglomerări urbane sau din anumite orașe industriale.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Despre cele și cei care au impartit lumea: schimbări climatice, inginerii climatice.

Despre cele și cei care au impartit lumea: schimbări climatice, inginerii climatice. Ca suntem într-o transformare, ca natura evoluează, ca exista modificări și turbulente în atmosferă, ca se încearcă inginerii climatice menite sa "potoleasca" diferite fenomene, astea sunt cunoscute, cu toții suntem de acord, observam, vedem singuri, suntem martori.

Ca iureșul climatic a produs în ultimele decenii adevărate tragedii economice, masuri de forță, programe interguvernamentale, știm. Știm despre scenarii și evoluții care sunt prezentate pe termen lung, știm despre "urgență climatica". Urgență climatica vânturată prin diferite medii de influenta sau de forță.

As fi vrut sa aflu ce inseamna "urgență climatica" în România, sau ce semnificație are într-o tara europeana "ministerul schimbării climatice". Inutil sa arat ca, atunci când vorbim de clima, e un nonsens sa vorbim de clima dintr-un punct cit vârful acului aflat într-un ocean, sau sa studiem clima în timp, înseamnă în multe sute sau mii de ani. În fine, asta e o alta tema.

1. Clima suferă modificări. Tradus, avem modificări în diferite fenomene din atmosfera și la sol. Altfel tradus, modificări în tip și volum precipitații, turbulente atmosferice, mișcări ale maselor de aer, modificări ale distribuției aerosolilor, formațiunilor noroase, etc.

Energiile implicate sunt uriașe. Echilibrul e influențat de câteva procese relativ simple. Radiația solară care ajunge pe sol și radiația reflectata de sol, de apă, de aerosoli, de nori, de poluanții din atmosferă (funingine).

În ultimii 100 de ani, cantitatea de energie absorbita de sol a crescut cu aproximativ 1%. Adică Pamintul (aerul) s-a încălzit cu aproximativ 1 grad C - EXCLUSIV DIN CAUZA ALBEDOULUI. Altfel spus, albedoul Pământului s-a micșorat, mai multa căldură a rămas la sol sau în vecinătatea Pământului. Asa explicam căldură în exces. Influenta cantității de CO2 este una minora! Fără scăderea albedoului, nu aveam aceasta creștere de temperatura! Deci, CO2 este o tema greșită!

Scăderea albedoului este cauzata de:

- acumularea de funingine (carbon negru) pe ghețari. Aceasta a dus la o scădere foarte mare a albedoului și la o creștere foarte mare a temperaturii gheții. Adică topire. Topirea implică ca lumina de la Soare poate "descoperi" alte straturi, din adâncime, cu alte proprietăți, sol, fragmente, etc care se încălzesc și mai mult. Din acest motiv, creșterea temperaturii gheții este măcar dubla decât creșterea temperaturii la nivel global! Din cauza albedoului. Funingine provine de la incendii, arderi, etc!

- defrișările. Tăierea pădurilor a crescut substanțial modificarea albedoului. A scăzut albedoul, a crescut temperatura solului, creste temperatura aerului.

- poluarea cu funingine a atmosferei. Aceasta poluare duce la o supraîncălzire a atmosferei, la o modificare a formarii formațiunilor noroase care reflecta în mod diferit lumina solara, direct pe sol!

- diferite activități umane, construcții, sectoare de drumuri, etc- toate contribuie la scăderea albedoului, adică la o creștere a temperaturii.

Acestea sunt câteva surse, mai adăugăm cenușă vulcanica, praful din meteoriți (20 mii tone/an), etc.

Așadar, nu clima în sine (CO2 de combatere a creșterii temperaturii) trebuie sa ne preocupe într-un punct al tarii sau într-o regiune a Europei pe cit masurile pe care sa le luam sa ne adaptam în deplina securitate și sa știm ce sa facem eficient ca, local, repet (LOCAL), să reducem efectele în timp.

Nu-mi fac nici o grija legat de CO2 ci de sol: de cele de mai sus prezentate. Incendii, defrișări, particule de funingine, particule care vor schimba foarte puternic fenomenele din atmosfera cu intensificarea turbulentelor, a descărcărilor de electrice, precipitațiilor lichide și solide, etc.

Masurile alarmiste "de urgente climatice" privind CO2 nu au decât o importanta minora, atâta timp cit problemele majore sunt de fapt solul, pădurile, incendiile, arderile foarte poluante (funingine).

E clar ca trebuie sa "vedem" cum reducem incendiile, cum gândim filtre eficiente pentru reducerea carbonului negru și acestui tip de poluare, funingine, etc. Sa "vedem" ce tipuri de vopsele sa acoperim suprafețele expuse sau ce materiale trebuie folosite care sunt expuse direct razelor solare care supraincalzesc orașele, zonele aglomerate. Pentru confort local și pentru diminuarea perturbatiilor atmosferice in acea zona- sursa potențială de turbulente, anomalii de precipitații, furtuni, etc. Și mai sunt și alte masuri care rezulta din cercetare. Se risipesc mulți bani, acum, cu aceasta urgență climatica în loc să se folosească fix pe ce trebuie sa fie eficient.

2. În spațiul public, măcar cu titlu de experiment sau cercetări punctuale, sunt intervenții de la sol sau din aer, prin injectare de particule sau energie, cu scop de a controlata sau de a ameliora niște fenomene sau parametri (temperatura, precipitații, etc). Sunt atitia poluanți în atmosferă care creează atâtea fenomene care nu sunt pe deplin înțelese nici măcar in condiții de laborator. Iar noi mai încercăm sa vedem rezultatele, cu alți compuși "care ajuta"? Ma tem ca nu am înțeles pe deplin ce fenomene complexe sunt în atmosferă, desi pretindem ca avem tot: modele climatice, meteo, măsurători satelitare, la sol, etc. Nu, pot fi lucruri mai delicate. Pina sa fim siguri ca măcar în condiții de laborator, sunt stăpânite fenomenele fizico-chimice, transformările induse de poluanți exotici, consider ca trebuie sa fim atenți, prudenți, foarte prudenți. Sa nu ne ia iureșul climatic și, de dragul urgențelor sa ne apucam sa plimbam avioane care sa adune apă sa stropeasca pe unii sau sa răcească alt petic de pamint, după voia celor care-și doresc "confort" local și spațial.

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui