Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările cu eticheta poluare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta poluare. Afișați toate postările

joi, 20 noiembrie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Poluare serioasă cu toluen


Cel mai probabil din Republica Moldova spre Iași se propagă frecvent o poluare serioasă cu toluen, nu numai noaptea! De la Prut, de la Ungheni, de la Bosia — exact de acolo. Între timp, autoritățile din România o tot „scaldă” cu explicații creative despre trafic, „coșul caselor, calul, drumul și vaca”. Extraordinară analiză, aproape științifică.

Atenție! Primii „scăldați” în toluen sunt oamenii din est, de la Prut. În funcție de condițiile meteo, chiar și de inversiunea termică și blocarea poluanților aproape de sol, valul de poluare ajunge dinspre est și în Municipiul Iași, cauzat de mișcarea maselor de aer dintr-un strat de până la 50 m înălțime, desigur, cu câteva ore întârziere — ca orice lucru „bine făcut”, când vântul bate din est spre vest.
Iar concentrațiile sunt uneori de 10–20 de ori peste media urbană! Ca să fie treaba completă. Toluenul provoacă oboseală, greață, palpitații, amețeli, pierderea concentrării — dar, desigur, nu ne facem griji, că „e de la trafic”.
Între timp, oamenii respiră acest „parfum industrial” fără voia lor, iar autoritățile se uită la stațiile de măsurare ca la un decor: frumos colorate, dar inutil interpretate.
Așadar dacă, aparent, aveți cândva senzațiia de „înfundarea urechilor”, țiuit persistent, senzație de presiune, mici pierderi de auz temporare sau permanente, amețeli (urechea internă controlează și echilibrul) ...poate fi și de la TOLUENUL INHALAT.
Așadar, să fim cu ochii pe toluenul din judetul Iași! Desigur, aștept răspunsurile de la Minister!
Sigur, conform cutumei, și după postarea aceasta, mă aștept din nou la o perioadă liniște...cu aer curat.

vineri, 2 mai 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Dezastru ecologic pe Dunăre – PET-uri, gunoaie, resturi electrocasnice în zona Orșova. Natura strigă!


Dezastru ecologic pe Dunăre – PET-uri, gunoaie, resturi electrocasnice în zona Orșova. Natura strigă!

Vom seiza si noi toate institutiile in acest caz! Multumim Mihaela-Roxana pentru numeroasele sesizari facute autoritatilor si pentru ca ati avertizat repede pericolul iminent! Sigur, asteptam raspundurile cerute. Si, mai mult de atat, asteptam sa nu mai avem asa munti de gunosie care sa intoxice apele si mediul inconjurator in aval!
O viitura care a avut loc recent pe râul Cerna a adus un adevărat dezastru ecologic în Dunăre, zona Orșova: PET-uri, ambalaje, resturi vegetale, trunchiuri, aparate electrocasnice plutind pe fluviul care ar trebui să fie simbol de curățenie, viață și circulație europeană. Este un dezastru care NU trebuia să se întâmple. Este un dezastru care SE REPETĂ de ani de zile. Este un dezastru despre care autoritățile știu, dar intervin prea târziu și prea puțin.
În perioada 28–31 martie, ploile abundente au crescut debitul râului Cerna, antrenând mii de tone de deșeuri de pe o distanță de peste 60 de kilometri. Precipitațiile cumulate în zilele de 28-29 martie au atins 102 l/mp, în timp ce pe râul Cerna, la stația hidrometrică Topleț, au fost de 52 l/mp. Gunoaiele au fost colectate din albiile și versanții din județele Caraș-Severin și Mehedinți, în special din zonele unde nu există infrastructură de salubritate funcțională.
Râul Cerna a funcționat ca un adevărat canal colector de PET-uri, resturi menajere și materiale vegetale, aduse din satele din munți, iar Dunărea a fost sufocată de valul de poluare rezultat. Voluntarii și autoritățile au intervenit cu utilaje grele, dar imaginea rămâne o rușine națională.
Poluarea aduce
●PET-uri și ambalaje din plastic;
●Resturi vegetale, crengi, trunchiuri;
●Material lemnos, paleți, saci;
●Obiecte electrocasnice aruncate ilegal;
●Textile, cauciucuri, metale;
●Deșeuri menajere degradabile și toxice.
Aceste deseuri provin din:
●localitățile din amonte: Băile Herculane, Mehadia, Topleț, Cornereva etc.;
●din păduri, cătune montane și zone turistice fără salubrizare;
●de la gospodării fără acces la sistem de colectare;
●din depozite ilegale pe maluri și versanți.
Nu a fost singurul caz!!!
●2019 – o viitură de proporții a adus tone de gunoaie la vărsarea Cernei în Dunăre;
●2020 – Garda de Mediu a intervenit pentru a curăța zeci de tone de PET-uri;
●2021 – presa relata „dopul de gunoaie de la Orșova” ca fenomen anual;
●2024 – în ciuda avertismentelor, nicio măsură concretă de prevenție.
De ce nu s-au făcut pina acum:
●Instalații de reținere a deșeurilor plutitoare?
●Stații de transfer și colectare selectivă în zonele montane?
●Inventarierea punctelor critice de poluare și igienizarea lor?
●Legi aplicate cu sancțiuni reale?
●Conectarea digitală a administrațiilor locale la sistemele de mediu.
Degradarea deșeurilor, desi se face in zeci sau chiar sute de ani afecteaza:
●Contaminarea apelor cu microplastice, substanțe cancerigene și metale;
●Bioacumularea în pești, care ajung în lanțul trofic uman;
●Reducerea oxigenului din apă, distrugerea faunei acvatice;
●Încetinirea cursului apei, colmatarea barajelor și ecluzelor;
Imagine de țară neglijentă, în opoziție cu normele UE.
●Austria, Germania, Finlanda investesc in sistem de colectare eficient și educație ecologică integrată;
●Olanda – in sisteme de baraje automate pentru reținerea gunoaielor pe afluenți;
●România –este lipsă de acțiune, lipsă de transparență, lipsă de investiții.
Ca deputati ai României, nu vom rămâne pasivi. Vom acționa public, ferm și legislativ astfel:
1. Vom depune o interpelare parlamentară oficială către Ministerul Mediului, Garda de Mediu și Apele Române si in Comisia de Mediu a Parlamentului.
2. Vom iniția o propunere legislativă pentru instalarea obligatorie de bariere anti-deșeuri pe râurile montane, un buget pentru salubritate ecologică, un sistem național de alertă ecologică pe cursurile de apă;
3. Vom cere fonduri europene dedicate salubrizării bazinelor hidrografice din zonele montane;
4. Vom forma o coaliție parlamentară pentru protejarea Dunării, cu specialiști, ONG-uri și cetățeni activi.
Dunărea NU mai poate fi ignorată. Cer responsabilitate, transparență și acțiune imediată.

vineri, 25 aprilie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Inspectare apa și "viața acvatică" pe cursul Bahluiului din Iași!

 

Vine tancul! Așa am exclamat dimineață, de fiecare dată, împreună cu prietenii mei, la fiecare val făcut cu încăpățânare de cite un pește care infruntă cursul apei, venit, probabil tocmai de la 10-15 km distanță! La care se adaugă si lupta de supravietuire intre specii cind observi cite un spectacol in apa sa cistige fiecare cite un "petec" ghem de alge. Sa faci asa valuri! timp de 10-12 ore, un efort fantastic. Si noi, noi populatia sau orice muritor de rind, ce facem???

Suntem pe Bahlui. Peștii urcă. Iarba subacvatică și algele ne spun ce se întâmplă. Am fost pe râul Bahlui, împreună cu o echipă de prieteni chiar în această perioadă esențială: sezonul de reproducere al speciilor Clean și Crap, pești migratori specifici râurilor noastre.
Am observat pești mari, probabil de 1–3 kg, care înoată contra curentului pe distanțe de 10–15 km, cu un efort continuu, la viteze de 0,5–0,6 m/s. Valurile provocate de acești pești mari sunt vizibile de la distanță – un semn de viață, o avertizare naturală că ei sunt acolo și că au nevoie de liniște, oxigen și apă curată.
Ce am observat pe teren:
În zonele unde există stuf sau alge verzi filamentare (precum Cladophora), apa este mai limpede, filtrată natural, oferind zone de umbră și adăpost.
În porțiunile betonate, fără vegetație, apa este tulbure, accelerată, mai caldă – deci ostilă reproducției.
Am surprins prezența de spumă la suprafață – semn clar al poluării cu detergenți sau alte substanțe chimice provenite din amonte.
Condiții optime pentru reproducerea Cleanului și Crapului:
Temperatură ideală a apei:
Clean: 18–22°C,
Crap: 17–21°C.
TREBUIE apa bine oxigenata, curgătoare, cu zone de adăpost și substrat natural (pietriș, vegetație submersă).
-Absenta poluanților:
-Detergenți (spumă),
-Nitrați, amoniac, pesticide – toate reduc fertilizarea și afectează icrele.
Rolul algelor și al vegetației submerse:
Chiar și în lipsa arborilor de mal, aceste alge acvatice verzi oferă:
-microadăposturi pentru icre și larve,
-filtrare naturală a apei,
-indicatori vizuali ai echilibrului sau dezechilibrului ecologic.
Dar în exces, ele pot semnala eutrofizare, deci trebuie monitorizate.
Apel public:
1. Identificați și opriți sursele de poluare.
2. Nu tăiați vegetația de pe marginea râului.
3. Nu deranjați albia în această perioadă. Este ilegal și periculos ecologic.
4. Restaurarea și protejarea vegetației submerse și a stufului este vitală pentru echilibrul vieții acvatice.
Peștii urcă. Apa ne vorbește. Iarba acvatică, algele, valurile – toate ne spun că viața e acolo, dar fragilă.
Să nu fim surzi. Să acționăm. Să protejăm.

marți, 25 februarie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - poluantii din zapada ies la suprafata

 

Topirea zăpezii lasă in urma un strat vizibil, consistent, de particulele de silicati, de funingine, etc, in general poluarea inclusa în cristalele de gheață și in fulgii de zăpadă. Aceasta poluare schimba proprietățile fizico-chimice ale zăpezii. Parte din zapada se poate topi mai repede iar alta parte, dimpotriva, mai târziu, mai greu. Functie de chimia poluantilor. Pentru a va face propriile experimente, colectați zapada cit mai multa într-un vas curat, topiți-o și urmăriți particulele in suspensie din lichidul format. Acestea reprezintă o parte din particulele de poluanți din atmosfera inclusi in procesele de cristalizare sau absorbție pe fulgii de zapada, in cădere, prin atmosfera, dacă zapada e proaspătă.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

joi, 12 decembrie 2024

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Poluare uriasa in Iran

 

Poluare incredibila la Teheran și la Bagdad. Va dura toata noaptea. Concentrații uriașe de monoxid de carbon, oxizi de azot și de sulf. La monoxid, la aceste ore sunt concentrații care depășesc limitele de siguranță de peste 30 de ori. Expunerea la asa valori, fie doar pentru monoxid produce dureri de cap, tahicardie, amețeli și greață.

E un cumul de fenomene și surse de poluare care injectează gazele și particulele într-un strat condensat, aproape de sol. Unele suferă transformări. Aerul este practic "inghetat" atita pe verticala (este inversiune termica) cit și pe orizontala (e calm atmosferic, vintul nu bate cu viteze mai mari de 1km/h.
Cu fenomene similare ne-am întâlnit de atâtea ori și în tara noastră. Și am explicat ce cocktail periculos se dezvolta atunci cind aerul încărcat cu noxe e trapat la sol. Și știm smogul chimic, și știm smogul de zi, știm acea pătura care se așterne peste zonele expuse.
Ca și soluții de avarie. Ne îndepărtăm, citeva ore, de acea zona. Plecam sau părăsim zonele joase. Urcam pe dealuri, etc. Funcție de relief. La bloc, mergem la vecinii de la etajele superioare. Altfel, acasă, sunt masuri minime de a scăpa de poluanți. Am sa revin cu alte soluții.

sâmbătă, 26 octombrie 2024

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Perioada de poluare majora!

 Seara trecuta, în Iași și, de altfel, într-o mare parte din regiunea de est a României, s-au înregistrat pe seara, unele dintre cele mai mari vârfuri de poluare din acest an. Incluzând particule micrometrice dar și benzen! E o perioada când, mai ales seara, după orele 20, pina dimineața, avem un fenomen fizic care perturba dispersia gazelor în atmosferă, pe altitudine. Acest fenomen, cauzat de o stratificate inversata a temperaturii maselor de aer, duce la o acumulare și la transformări fizico-chimice ale poluanților, devenind mai concentrați, mai toxici. Aceasta, se amplifica, cu atit mai mult cu cit nu bate vintul, adică cu cit sunt mai reduse mișcările maselor de aer. Adică, e cu atit mai rău, în zonele izolate dintre blocuri, în zonele cele mai joase.

Între masurile care trebuie sa fie luate de populație, între orele 9 seara - 9 dimineata sa știm ca exista riscul unor vârfuri de poluare. Copiii sunt cei mai vulnerabili, urmează cei cu afecțiuni pulmonare și cei mai în vârstă.
💥Acasă, în spatiile birourilor, la serviciu, pornim clima, pornim puternic filtre de aer.💥 Dacă nu le aveți, sa știți ca sunt extrem de utile, în casa. Reduc poluarea cu microparticule sau chiar și o serie de gaze volatile cu câteva zeci de ori!
Aceasta postare vine sa răspundă mai multor persoane care mi-au scris, în ultima vreme, din mai multe zone ale tarii. Sunt tot felul de aplicații, cu tot felul de senzori care indica, în anumite condiții, poluare severa. Da, sunt de luat în considerare deși, valorile trebuie privite măcar calitative, pentru ca, acuratetea lor, pot depinde de alte conditii de mediu.
💥👉Trebuie sa reținem un lucru simplu. Când urma fumului de pe cos se apleacă spre sol, nu urca pe verticala, e de rău cu calitatea aerului. Sunt condiții grele, va fi poluare mare!💥👈 Nu e nevoie de nici un senzor, nici o aplicație, nici o alta prognoza! Direcția fumului arata cit de poluata e zona, seara sau dimineața! Fumul e un indiciu al poluării. Nu fumul în sine e sursa totala a poluării ci un indicator foarte vizibil. Sunt gaze, sunt alte particule, de la alte surse locale sau externe care se vor însuma.
👉Autoritățile ar trebui sa avertizeze populația, în aceasta perioada. Prin comunicate de presa, prin panouri. Apoi, sa caute sa identifice sursele de poluare de nocivitate majora care pot provoca cancer, pot afecta mamele gravide sau copiii nou nascuti dacă expunerea se face continuu la un mediu încărcat cu toxine.👈

vineri, 25 octombrie 2024

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Despre cele și cei care au impartit lumea: schimbări climatice, inginerii climatice.

Despre cele și cei care au impartit lumea: schimbări climatice, inginerii climatice. Ca suntem într-o transformare, ca natura evoluează, ca exista modificări și turbulente în atmosferă, ca se încearcă inginerii climatice menite sa "potoleasca" diferite fenomene, astea sunt cunoscute, cu toții suntem de acord, observam, vedem singuri, suntem martori.
Ca iureșul climatic a produs în ultimele decenii adevărate tragedii economice, masuri de forță, programe interguvernamentale, știm. Știm despre scenarii și evoluții care sunt prezentate pe termen lung, știm despre "urgență climatica". Urgență climatica vânturată prin diferite medii de influenta sau de forță.
As fi vrut sa aflu ce inseamna "urgență climatica" în România, sau ce semnificație are într-o tara europeana "ministerul schimbării climatice". Inutil sa arat ca, atunci când vorbim de clima, e un nonsens sa vorbim de clima dintr-un punct cit vârful acului aflat într-un ocean, sau sa studiem clima în timp, înseamnă în multe sute sau mii de ani. În fine, asta e o alta tema.
1. Clima suferă modificări. Tradus, avem modificări în diferite fenomene din atmosfera și la sol. Altfel tradus, modificări în tip și volum precipitații, turbulente atmosferice, mișcări ale maselor de aer, modificări ale distribuției aerosolilor, formațiunilor noroase, etc.
Energiile implicate sunt uriașe. Echilibrul e influențat de câteva procese relativ simple. Radiația solară care ajunge pe sol și radiația reflectata de sol, de apă, de aerosoli, de nori, de poluanții din atmosferă (funingine).
În ultimii 100 de ani, cantitatea de energie absorbita de sol a crescut cu aproximativ 1%. Adică Pamintul (aerul) s-a încălzit cu aproximativ 1 grad C - EXCLUSIV DIN CAUZA ALBEDOULUI. Altfel spus, albedoul Pământului s-a micșorat, mai multa căldură a rămas la sol sau în vecinătatea Pământului. Asa explicam căldură în exces. Influenta cantității de CO2 este una minora! Fără scăderea albedoului, nu aveam aceasta creștere de temperatura! Deci, CO2 este o tema greșită!
Scăderea albedoului este cauzata de:
- acumularea de funingine (carbon negru) pe ghețari. Aceasta a dus la o scădere foarte mare a albedoului și la o creștere foarte mare a temperaturii gheții. Adică topire. Topirea implică ca lumina de la Soare poate "descoperi" alte straturi, din adâncime, cu alte proprietăți, sol, fragmente, etc care se încălzesc și mai mult. Din acest motiv, creșterea temperaturii gheții este măcar dubla decât creșterea temperaturii la nivel global! Din cauza albedoului. Funingine provine de la incendii, arderi, etc!
- defrișările. Tăierea pădurilor a crescut substanțial modificarea albedoului. A scăzut albedoul, a crescut temperatura solului, creste temperatura aerului.
- poluarea cu funingine a atmosferei. Aceasta poluare duce la o supraîncălzire a atmosferei, la o modificare a formarii formațiunilor noroase care reflecta în mod diferit lumina solara, direct pe sol!
- diferite activități umane, construcții, sectoare de drumuri, etc- toate contribuie la scăderea albedoului, adică la o creștere a temperaturii.
Acestea sunt câteva surse, mai adăugăm cenușă vulcanica, praful din meteoriți (20 mii tone/an), etc.
Așadar, nu clima în sine (CO2 de combatere a creșterii temperaturii) trebuie sa ne preocupe într-un punct al tarii sau într-o regiune a Europei pe cit masurile pe care sa le luam sa ne adaptam în deplina securitate și sa știm ce sa facem eficient ca, local, repet (LOCAL), să reducem efectele în timp.
Nu-mi fac nici o grija legat de CO2 ci de sol: de cele de mai sus prezentate. Incendii, defrișări, particule de funingine, particule care vor schimba foarte puternic fenomenele din atmosfera cu intensificarea turbulentelor, a descărcărilor de electrice, precipitațiilor lichide și solide, etc.
Masurile alarmiste "de urgente climatice" privind CO2 nu au decât o importanta minora, atâta timp cit problemele majore sunt de fapt solul, pădurile, incendiile, arderile foarte poluante (funingine).
E clar ca trebuie sa "vedem" cum reducem incendiile, cum gândim filtre eficiente pentru reducerea carbonului negru și acestui tip de poluare, funingine, etc. Sa "vedem" ce tipuri de vopsele sa acoperim suprafețele expuse sau ce materiale trebuie folosite care sunt expuse direct razelor solare care supraincalzesc orașele, zonele aglomerate. Pentru confort local și pentru diminuarea perturbatiilor atmosferice in acea zona- sursa potențială de turbulente, anomalii de precipitații, furtuni, etc. Și mai sunt și alte masuri care rezulta din cercetare. Se risipesc mulți bani, acum, cu aceasta urgență climatica în loc să se folosească fix pe ce trebuie sa fie eficient.
2. În spațiul public, măcar cu titlu de experiment sau cercetări punctuale, sunt intervenții de la sol sau din aer, prin injectare de particule sau energie, cu scop de a controlata sau de a ameliora niște fenomene sau parametri (temperatura, precipitații, etc). Sunt atitia poluanți în atmosferă care creează atâtea fenomene care nu sunt pe deplin înțelese nici măcar in condiții de laborator. Iar noi mai încercăm sa vedem rezultatele, cu alți compuși "care ajuta"? Ma tem ca nu am înțeles pe deplin ce fenomene complexe sunt în atmosferă, desi pretindem ca avem tot: modele climatice, meteo, măsurători satelitare, la sol, etc. Nu, pot fi lucruri mai delicate. Pina sa fim siguri ca măcar în condiții de laborator, sunt stăpânite fenomenele fizico-chimice, transformările induse de poluanți exotici, consider ca trebuie sa fim atenți, prudenți, foarte prudenți. Sa nu ne ia iureșul climatic și, de dragul urgențelor sa ne apucam sa plimbam avioane care sa adune apă sa stropeasca pe unii sau sa răcească alt petic de pamint, după voia celor care-și doresc "confort" local și spațial.

joi, 2 februarie 2023

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Poluarea aduce grave perturbatii atmosferice, fulgere si trasnete tot mai violente. Poluarea produce poluare!

 

Poluarea aduce grave perturbatii atmosferice, fulgere si trasnete tot mai violente. Poluarea produce poluare! 

Studiile arata clar ca fulgerele si trasnetele cresc in intensitate si ca numar in zonele mai poluate!!! Calitatea modelelor meteorologice sunt influentate de poluare! Pe oceane, acolo unde poluarea este redusa la zero, fulgerele au loc fix de-a lungul traiectoriilor vapoarelor care polueaza mai mult! De asemenea, in zonele urbane sau industrializate, numarul fulgerelor si intensitatea lor nu se produc intens in zilele cu activitate economica sau trafic redus! Adica duminica!

Poluantii conduc la o crestere a densitatii aerosolilor iar picaturile de apa sunt mult mai fine decit in cazul unei atmosfere curate. Picaturile fiind mai usoare, urca mult mai repede si mai sus in paturile atmosferice producind doua efecte: frecarea de particulele de gheata care duce la ionizari (producerea de particule incarcste electric) , racirea picaturilor care duce la eliberarea de caldura (incalzeste stratul de atmosfera). Aceste doua fenomene produc perturbari mari ce au ca rezultat dezvoltarea unor fenomene complexe si producerea fulgerelor (descarcari electrice intre diferite zone ale unui nor sau intre nori diferiti) sau trasnetele (descarcari intre nor si sol). Descarcarile electrice sunt dependente de calitatea atmosferei, mediul gazos, temperatura, poluanti- toate modifica caracteristicile descarcarii. In timpul descarcarii, temperatura creste la zeci de mii de gr C. Aceasta are ca rezultat o expansiune puternica a aerului (dilatare) care are efectul acelui zgomot puternic caracteristic. Evident, zgomotul ajunge mai tirziu decit lumina fulgerului care dureaza citeva sutimi sau zecimi de secunda. Dimensiunea canalelor descarcarilor electrice variaza de la citeva sute de metri la citiva km. De retinut ca in timpul fulgerelor se formeaza cantitati mari de oxizi de azot NOX care sub actiunea radiatiilor solare se transforma in ozon!!! Asadar, fulgerelor le urmeaza producerea unor poluanti periculosi. Asa se observa ca este un lant inchis: poluam, natura raspunde prin poluare!
Daca tot zapacim atmosfera cu poluanti, cu ceva transpiratie si tehnologie, cu ceva sansa, putem dirija in viitorul apropiat, poate si controla aceste fulgere si trasnete pentru a evita distrugerile, pierderile de vieti omenesti. Cu laseri speciali. Se poate! Depinde cine reuseste primul sa aplice efectiv tehnica in atmosfera libera!
PS. Am incercat sa mentionez parte din aceste lucruri astazi la KanalD. Pe postul de televiziune s-a redat o secventa mai scurta. Formatul si timpul alocat emisiunilor informative de stiri evident nu permite detalierea celor de mai sus. Din acest motiv am tinut sa fac aceste precizari sa fie cit mai complete.
Multumesc!
Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

duminică, 18 septembrie 2022

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Poluarea afectează grav sanatatea

In marile orase urbane, in zonele cu industrie poluanta, poluarea cu particule mucrometrice si submicrometrice (cu dimensiuni de 30- 40 de ori mai mici decit grosimea unui fir de par) afecteaza grav copiii, este afectata capacitatea de invatare si apar dereglari, perturbari cognitive.

Apoi, la virste mai mari, se observa o crestere a incidentei bolnavilor de Parkinson (crestere cu 20%) sau care sufera de dementa (crestere cu 10%) iar 1/3 dintre accidentele cerebrale sunt cauzat tot de aceste particule slab sau deloc controlate in zona de deplasare sau chiar de joaca a copiilor. Din cauza poluarii, rata deceselor a facut un salt de 4-5 decese/100.000 locuitori, conform unor statistici internationale.
Particulele mici patrund din plamini, in singe si se pot redepune in creier. Poluarea este ucigașul tăcut al creierului nostru. Perioadele de an, cind vegetatia este redusa, este cea mai grea. Apar concentratii foarte mari de microparticule, mai ales de-a lungul bulevardelor cu trafic intens, dimineata intre orele 7-10 si seara, dupa orele 19. Din acest motiv, trebuie regindit un alt scenariu de depoluare cu vegetatie adaptata vremurilor si anumitor clase de poluanti, pentru a le adsorbi, sa scada concentratia lor in aerul respirabil.
Copiii sau gravidele trebuie sa stea cit mai departe de zonele cu poluare mare. Majoritatea zonelor cu poluare mare, cele specifice precum statiile de autobuz, semafoarele, trotuarele din vecinatatea strazilor, nu sunt monitorizate, de nici un fel. Mai ales, la 1-1.5 metri de sol, cit e aproximativ, inaltimea prichindeilor.
Nimic nu-i poate proteja decit parintii, bunicii sau profesorii. Trebuie sa stim aceste lucruri. Si trebuie sa nu-i expunem mai ales in perioada ce urmeaza de toamna, atunci cind, incepind de la mijlocul lunii octombrie si pina la mijlocul lunii noiembrie, virfurile de poluare ating recorduri anuale.‘Silent killer of our brain’: Dementia experts warn about road pollution