Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările cu eticheta Ecologic. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ecologic. Afișați toate postările

vineri, 2 mai 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Dezastru ecologic pe Dunăre – PET-uri, gunoaie, resturi electrocasnice în zona Orșova. Natura strigă!


Dezastru ecologic pe Dunăre – PET-uri, gunoaie, resturi electrocasnice în zona Orșova. Natura strigă!

Vom seiza si noi toate institutiile in acest caz! Multumim Mihaela-Roxana pentru numeroasele sesizari facute autoritatilor si pentru ca ati avertizat repede pericolul iminent! Sigur, asteptam raspundurile cerute. Si, mai mult de atat, asteptam sa nu mai avem asa munti de gunosie care sa intoxice apele si mediul inconjurator in aval!
O viitura care a avut loc recent pe râul Cerna a adus un adevărat dezastru ecologic în Dunăre, zona Orșova: PET-uri, ambalaje, resturi vegetale, trunchiuri, aparate electrocasnice plutind pe fluviul care ar trebui să fie simbol de curățenie, viață și circulație europeană. Este un dezastru care NU trebuia să se întâmple. Este un dezastru care SE REPETĂ de ani de zile. Este un dezastru despre care autoritățile știu, dar intervin prea târziu și prea puțin.
În perioada 28–31 martie, ploile abundente au crescut debitul râului Cerna, antrenând mii de tone de deșeuri de pe o distanță de peste 60 de kilometri. Precipitațiile cumulate în zilele de 28-29 martie au atins 102 l/mp, în timp ce pe râul Cerna, la stația hidrometrică Topleț, au fost de 52 l/mp. Gunoaiele au fost colectate din albiile și versanții din județele Caraș-Severin și Mehedinți, în special din zonele unde nu există infrastructură de salubritate funcțională.
Râul Cerna a funcționat ca un adevărat canal colector de PET-uri, resturi menajere și materiale vegetale, aduse din satele din munți, iar Dunărea a fost sufocată de valul de poluare rezultat. Voluntarii și autoritățile au intervenit cu utilaje grele, dar imaginea rămâne o rușine națională.
Poluarea aduce
●PET-uri și ambalaje din plastic;
●Resturi vegetale, crengi, trunchiuri;
●Material lemnos, paleți, saci;
●Obiecte electrocasnice aruncate ilegal;
●Textile, cauciucuri, metale;
●Deșeuri menajere degradabile și toxice.
Aceste deseuri provin din:
●localitățile din amonte: Băile Herculane, Mehadia, Topleț, Cornereva etc.;
●din păduri, cătune montane și zone turistice fără salubrizare;
●de la gospodării fără acces la sistem de colectare;
●din depozite ilegale pe maluri și versanți.
Nu a fost singurul caz!!!
●2019 – o viitură de proporții a adus tone de gunoaie la vărsarea Cernei în Dunăre;
●2020 – Garda de Mediu a intervenit pentru a curăța zeci de tone de PET-uri;
●2021 – presa relata „dopul de gunoaie de la Orșova” ca fenomen anual;
●2024 – în ciuda avertismentelor, nicio măsură concretă de prevenție.
De ce nu s-au făcut pina acum:
●Instalații de reținere a deșeurilor plutitoare?
●Stații de transfer și colectare selectivă în zonele montane?
●Inventarierea punctelor critice de poluare și igienizarea lor?
●Legi aplicate cu sancțiuni reale?
●Conectarea digitală a administrațiilor locale la sistemele de mediu.
Degradarea deșeurilor, desi se face in zeci sau chiar sute de ani afecteaza:
●Contaminarea apelor cu microplastice, substanțe cancerigene și metale;
●Bioacumularea în pești, care ajung în lanțul trofic uman;
●Reducerea oxigenului din apă, distrugerea faunei acvatice;
●Încetinirea cursului apei, colmatarea barajelor și ecluzelor;
Imagine de țară neglijentă, în opoziție cu normele UE.
●Austria, Germania, Finlanda investesc in sistem de colectare eficient și educație ecologică integrată;
●Olanda – in sisteme de baraje automate pentru reținerea gunoaielor pe afluenți;
●România –este lipsă de acțiune, lipsă de transparență, lipsă de investiții.
Ca deputati ai României, nu vom rămâne pasivi. Vom acționa public, ferm și legislativ astfel:
1. Vom depune o interpelare parlamentară oficială către Ministerul Mediului, Garda de Mediu și Apele Române si in Comisia de Mediu a Parlamentului.
2. Vom iniția o propunere legislativă pentru instalarea obligatorie de bariere anti-deșeuri pe râurile montane, un buget pentru salubritate ecologică, un sistem național de alertă ecologică pe cursurile de apă;
3. Vom cere fonduri europene dedicate salubrizării bazinelor hidrografice din zonele montane;
4. Vom forma o coaliție parlamentară pentru protejarea Dunării, cu specialiști, ONG-uri și cetățeni activi.
Dunărea NU mai poate fi ignorată. Cer responsabilitate, transparență și acțiune imediată.

joi, 24 aprilie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - STOP masacrului ecologic pe râul Bahlui! Protejați migrația peștilor și vegetația riverană!

 

STOP masacrului ecologic pe râul Bahlui! Protejați migrația peștilor și vegetația riverană!

Maine dimineață voi inspecta apa și "viața acvatică" pe cursul Bahluiului din Iași! Impreună cu membri ai societății civile și ai Organizatia "Salvati Prutul" Iasi voi reveni direct din teren cu cele constatate si cu soluțiile de urgență ce trebuie implementate de toată lumea: de instituții, de populație, de ong-uri, de pescari! Și mai ales ce NU trebuie să facem!!!
În fiecare primăvară, specii valoroase de pești urcă în amonte pentru a se reproduce – un fenomen natural esențial pentru echilibrul ecosistemelor acvatice. Pe râul Bahlui, acest proces vital este pus în pericol. În anii anteriori, autoritățile au intervenit brutal în albie cu buldozere, distrugând vegetația de pe maluri și habitatul acvatic. Aceste acțiuni neinformate au consecințe grave asupra biodiversității locale.
Ce s-a greșit pe Bahlui?
-Intervenții mecanizate necontrolate, în perioade nepotrivite (primăvara).
-Eliminarea completă a vegetației riverane (plopi, sălcii, arini), esențială pentru stabilitatea solului și umbrirea apei.
-Colmatarea sau distrugerea microhabitatelor unde peștii se reproduc și se adăpostesc.
-Lipsa unor proceduri ecologice sau a consultării specialiștilor în hidrobiologie.
Ce trebuie făcut concret, la nivelul municipiului Iași și al râului Bahlui?
1. Interzicerea intervențiilor mecanizate brute în sezonul de reproducere (martie–iunie)
-Intervențiile trebuie programate doar în afara sezonului biologic critic.
-Obligația consultării unui biolog sau ecolog autorizat înainte de orice lucrare în albie.
2. Refacerea vegetației riverane distruse
-Replantare de specii autohtone (salcie albă, plop negru, arin) pe maluri.
-Interzicerea defrișărilor de-a lungul râului fără aviz ecologic.
-Crearea de fâșii de protecție de minimum 10 metri între râu și orice activitate umană.
3. Crearea unor coridoare ecologice pentru pești migratori
-Amplasarea de scări de pești sau bypass-uri naturale la praguri sau alte obstacole.
-Evitarea înălțării abrupte a malurilor cu beton (rigidizare).
-Refacerea zonelor cu substrat de pietriș unde speciile se reproduc.
4. Monitorizarea calității apei și a debitului
-Stabilirea unui program de monitorizare lunară a oxigenului dizolvat, temperaturii și poluării.
-Notificarea publică a nivelului de poluare, în parteneriat cu ONG-urile.
5. Implicarea comunității locale și a ONG-urilor
-Campanii de educație ecologică în școli și cartierele riverane.
-Patrule ecologice pentru sesizarea intervențiilor ilegale.
-Proiecte comune între Primărie, Apele Române, universități și societatea civilă.
6. Elaborarea unui plan local de restaurare ecologică a Bahluiului
-Finanțat din fonduri europene (PNRR, POIM). Planul trebuie să prevadă: refacerea habitatelor acvatice, stabilizarea naturală a malurilor, gestionarea urbană sustenabilă a cursului de apă.
Protejarea Bahluiului nu este o opțiune – este o obligație.
Râul trebuie să redevină un ecosistem viu, nu o rigolă urbană betonată.
Protecția peștilor, a vegetației și a biodiversității locale trebuie să fie o prioritate pentru autoritățile din Iași, iar populația are dreptul și responsabilitatea de a cere măsuri corecte.