Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările cu eticheta Dezastru. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Dezastru. Afișați toate postările

luni, 16 iunie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - AUR a initiat o comisie de analiza si de investigare a intregului dezastru. Multe piedici. E o problema sistemica.

 

Ce am aflat de la cei care gestioneaza catastrofa de la Salina Praid? N-au ajuns Directorii dar au ajuns subordonatii. Din motive necunoscute, asa s-a intimplat. Astazi, in Comisia de Mediu din Parlament au fost invitati sa participe, online, sa intre in direct de acolo de la Praid. In fine, au fost multe discutii, multe intrebari si multe raspunsuri. Unele mai hazlii altele mai incerte. Dar, in sfirsit, m-am lamurit si eu asupra unor banuieli, acum deja certitudine.

Dupa cum vedeti in clipurile inregistrate, am intrebat despre cine si ce s-a masurat. Si mai ales cum. Am aflat ca acea comisie internationala nu a venit cu nici un echipament si nici nu a lasat acolo, in teren, altele. Au facut masuratori de cartografie prin imaginile primite din satelit. Cam greu si cam imposibil sa investighezi deplasari micrometrice si sa vezi dinamica solului in timp real. Dar, ma rog, asta se face, din fericire cu citiva senzori seismici din tara. Alte investigatii, singurele care se adauga microsenzorilor seismici sunt niste drone de imagerie de la UBB.
N-am inteles pentru ca nu mi s-a raspuns, daca doar debitul de 60 m3/s a fost problema sau au fost si alte cauze de natura geologica, fisuri, tensiuni acumulate in timp, etc.
Oricum, nu am inteles daca au fost cerute monitorizari in timp si cercetari de profunzime. Nu acum, ci cu ani in urma.
Am mai inteles ca sub apa nu au echipamente ca nu rezista la asa mediu. Discutabil. Nici la sol pentru cartografieri 3D, de adincime, etc. Sau, cel putin, cei prezenti nu mi-au raspuns.
Am gasit si raspunsul care imi confirma ipoteza. La inceput, in virful viiturii, craterele ar fi avut cam 1 metru diametru, estimindu-se cam 5 m3/s infiltrare apa.
Facusem cu 2 saptamini in urma calcule si va spuneam ca nu are cum sa fie un volum asa mare deja acumulat, de 6-10 milioane m3, nu iese din calcul. Desi, e limpede, e apa foarte multa. Atunci eu estimam 1 milion m3. Acum s-ar fi largit pina la 5 metri dar debitul mare a fost pentru o perioada limitata. Si asa iese. 5m3/s x 2-3 zile (24×3600×3×5) =1.3 mil m3
Din pacate, oamenii de acolo par neajutorati. Asta e senzatia mea. Tot ce se discuta este cum sa nu se afecteze spatiul ecologic din aval din cauza apei sarate. Restul, in mina, nu se mai stie si nu se mai poate. Asta e senzatia mea.
AUR a initiat o comisie de analiza si de investigare a intregului dezastru. Multe piedici. E o problema sistemica. Cercetarea trebuie sa fie prima unealta in gestionarea unor asa infrastructuri. Nici macar monitorizarea nu e duficienta. Nu e suficient sa masori. E important sa intelegi ca sa previi.

vineri, 2 mai 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Dezastru ecologic pe Dunăre – PET-uri, gunoaie, resturi electrocasnice în zona Orșova. Natura strigă!


Dezastru ecologic pe Dunăre – PET-uri, gunoaie, resturi electrocasnice în zona Orșova. Natura strigă!

Vom seiza si noi toate institutiile in acest caz! Multumim Mihaela-Roxana pentru numeroasele sesizari facute autoritatilor si pentru ca ati avertizat repede pericolul iminent! Sigur, asteptam raspundurile cerute. Si, mai mult de atat, asteptam sa nu mai avem asa munti de gunosie care sa intoxice apele si mediul inconjurator in aval!
O viitura care a avut loc recent pe râul Cerna a adus un adevărat dezastru ecologic în Dunăre, zona Orșova: PET-uri, ambalaje, resturi vegetale, trunchiuri, aparate electrocasnice plutind pe fluviul care ar trebui să fie simbol de curățenie, viață și circulație europeană. Este un dezastru care NU trebuia să se întâmple. Este un dezastru care SE REPETĂ de ani de zile. Este un dezastru despre care autoritățile știu, dar intervin prea târziu și prea puțin.
În perioada 28–31 martie, ploile abundente au crescut debitul râului Cerna, antrenând mii de tone de deșeuri de pe o distanță de peste 60 de kilometri. Precipitațiile cumulate în zilele de 28-29 martie au atins 102 l/mp, în timp ce pe râul Cerna, la stația hidrometrică Topleț, au fost de 52 l/mp. Gunoaiele au fost colectate din albiile și versanții din județele Caraș-Severin și Mehedinți, în special din zonele unde nu există infrastructură de salubritate funcțională.
Râul Cerna a funcționat ca un adevărat canal colector de PET-uri, resturi menajere și materiale vegetale, aduse din satele din munți, iar Dunărea a fost sufocată de valul de poluare rezultat. Voluntarii și autoritățile au intervenit cu utilaje grele, dar imaginea rămâne o rușine națională.
Poluarea aduce
●PET-uri și ambalaje din plastic;
●Resturi vegetale, crengi, trunchiuri;
●Material lemnos, paleți, saci;
●Obiecte electrocasnice aruncate ilegal;
●Textile, cauciucuri, metale;
●Deșeuri menajere degradabile și toxice.
Aceste deseuri provin din:
●localitățile din amonte: Băile Herculane, Mehadia, Topleț, Cornereva etc.;
●din păduri, cătune montane și zone turistice fără salubrizare;
●de la gospodării fără acces la sistem de colectare;
●din depozite ilegale pe maluri și versanți.
Nu a fost singurul caz!!!
●2019 – o viitură de proporții a adus tone de gunoaie la vărsarea Cernei în Dunăre;
●2020 – Garda de Mediu a intervenit pentru a curăța zeci de tone de PET-uri;
●2021 – presa relata „dopul de gunoaie de la Orșova” ca fenomen anual;
●2024 – în ciuda avertismentelor, nicio măsură concretă de prevenție.
De ce nu s-au făcut pina acum:
●Instalații de reținere a deșeurilor plutitoare?
●Stații de transfer și colectare selectivă în zonele montane?
●Inventarierea punctelor critice de poluare și igienizarea lor?
●Legi aplicate cu sancțiuni reale?
●Conectarea digitală a administrațiilor locale la sistemele de mediu.
Degradarea deșeurilor, desi se face in zeci sau chiar sute de ani afecteaza:
●Contaminarea apelor cu microplastice, substanțe cancerigene și metale;
●Bioacumularea în pești, care ajung în lanțul trofic uman;
●Reducerea oxigenului din apă, distrugerea faunei acvatice;
●Încetinirea cursului apei, colmatarea barajelor și ecluzelor;
Imagine de țară neglijentă, în opoziție cu normele UE.
●Austria, Germania, Finlanda investesc in sistem de colectare eficient și educație ecologică integrată;
●Olanda – in sisteme de baraje automate pentru reținerea gunoaielor pe afluenți;
●România –este lipsă de acțiune, lipsă de transparență, lipsă de investiții.
Ca deputati ai României, nu vom rămâne pasivi. Vom acționa public, ferm și legislativ astfel:
1. Vom depune o interpelare parlamentară oficială către Ministerul Mediului, Garda de Mediu și Apele Române si in Comisia de Mediu a Parlamentului.
2. Vom iniția o propunere legislativă pentru instalarea obligatorie de bariere anti-deșeuri pe râurile montane, un buget pentru salubritate ecologică, un sistem național de alertă ecologică pe cursurile de apă;
3. Vom cere fonduri europene dedicate salubrizării bazinelor hidrografice din zonele montane;
4. Vom forma o coaliție parlamentară pentru protejarea Dunării, cu specialiști, ONG-uri și cetățeni activi.
Dunărea NU mai poate fi ignorată. Cer responsabilitate, transparență și acțiune imediată.