Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea poluarea industrială. Sortați după dată Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea poluarea industrială. Sortați după dată Afișați toate postările

joi, 20 februarie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Despre anomaliile semnalate in spațiul public privind zăpadă "neobisnuita" care "nu se prea mai topește asa usor".


Despre anomaliile semnalate in spațiul public privind zăpadă "neobisnuita" care "nu se prea mai topește asa usor".

Sunt mai multe postări si mesaje care s-au viralizat si, in esenta, ar evidentia ca zăpadă "nu mai e zapada", se topește diferit, ar avea proprietăți diferite.
In esenta, asa cum am prezentat în atitea rinduri, in ultima perioada, atmosfera a suferit tot mai multe transformari cauzate de spectrul larg de poluanți iar observațiile cetățenilor trebuie interpretate astfel. Sunt acei poluanți care modifica proprietățile fizico-chimice ale aerosolilor și ale grăunților de cristalizare, ale gheții, ale fulgilor de zăpadă.
Prezența unor săruri, poluanți și aerosoli atmosferici în cristalele de gheață poate influența punctul de topire și rata de topire. Efectul variază în funcție de tipul și concentrația compușilor.
Unele particule și compuși pot acționa ca nuclee de cristalizare care întăresc structura gheții, făcând-o mai rezistentă la schimbările de temperatură. Substanțele hidrofobe (ex. anumite molecule organice din atmosferă) pot modifica tensiunea superficială a apei și procesul de topire.
Sărurile de sulfați (ex. sulfat de calciu, sulfat de amoniu, sulfat de magneziu) – pot forma complexe cu moleculele de apă și pot stabiliza structura gheții, încetinind topirea. Silicații și oxizii metalici – pot interfera cu procesul de schimb de căldură și pot acționa ca izolatori termici la suprafața gheții.
Poluanții atmosferici pot ajunge în cristalele de gheață și zăpadă sub formă de aerosoli sau depuneri chimice din precipitații. Acești compuși includ:
Sulfat de amoniu (NH₄)₂SO₄ – provenit din poluarea industrială. Oxizi de azot (NOₓ) și acizi (HNO₃, H₂SO₄) – care interacționează cu gheața și pot modifica proprietățile fizice ale cristalelor. Metale grele (Pb, Hg, Cu, Zn) – rezultate din poluarea industrială, afectează compoziția gheții.
Aceste particule pot acționa fie ca inhibitori ai topirii, fie pot reduce albedo-ul gheții, accelerând încălzirea în funcție de compoziție și concentrație.
Asadar, anumite substanțe pot inhiba parțial topirea gheții prin creșterea reflectivității sau modificarea structurii cristaline.
Sigur, anumite "experimente" efectuate de diferite persoane pot fi hazlii, discutabile, de revăzut. Dar, pe fond, exista aceasta posibilitate, într-o anumita proporție ca precipitațiile sa fie pline de poluanți care modifica cantitatea, forma, volumul, culoarea, alte proprietăți fizico-chimice.
Pina la 50 grame de silicați in amestec cu 1kg de gheața/zapada (in zapada) scad viteza de topire cu 50% . La fel, dacă mai avem uree, suflați, etc, toți scad aceasta rata de topire și mai mult. Alți poluanți din aer, precum sulfatii, ureea industriala, carbonatii, dacă sunt prezenți in același amestec, reduc și mai mult viteza de topire. Adica gheata se topeste mult mai greu. Adică aspectul sau comportarea zăpezii căzute sunt indicatori ai poluării aerului din straturile superioare.
Ca sa ne putem explica de ce zăpada căzută în anumite locuri "refuza" să se topească mai repede decât de obicei...

miercuri, 16 aprilie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Poluarea cu metale grele din Turda


Poluarea cu metale grele din Turda – cer răspunsuri clare de la Ministerul Sănătății! Am transmis oficial o interpelare parlamentară către Ministerul Sănătății, solicitând date urgente și concrete privind impactul poluării cu metale grele asupra sănătății populației din Turda și împrejurimi.

După decenii de activitate industrială necontrolată, platformele contaminate din zonă continuă să reprezinte o amenințare majoră pentru mediu, pentru produse agroalimentare și, mai grav, pentru viața oamenilor. Am cerut:
-date despre incidența bolilor care pot fi corelate cu expunerea la metale grele (plumb, cadmiu, arsen, mercur etc.);
-informații despre monitorizarea sanitară a apei, solului și aerului;
-existența unor baze de date privind afectarea sănătății în rândul copiilor și al populației vulnerabile;
-măsuri luate sau ignorate de autorități în ultimii ani.
Nu putem tolera tăcerea complice în fața unui pericol public. Turda merită adevărul și acțiune, nu promisiuni vagi!
Voi continua demersurile și voi face publice toate răspunsurile primite. Aștept sprijinul vostru pentru a pune presiune pe autorități și pentru a proteja sănătatea românilor!
----
Interpelare
Către: Domnului Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății
De la: Deputat, Prof. univ. dr. habil Gurlui Silviu-Octavian
Obiect: Evaluarea riscurilor pentru sănătate generate de poluarea cu metale grele în municipiul Turda și monitorizarea alimentelor locale
Stimate domnule Ministru,
Zona municipiului Turda este afectată de o poluare industrială istorică severă, cu metale grele precum mercur, plumb, arsen și cadmiu, provenind în special de la fosta platformă a Combinatului Chimic. Expunerea pe termen lung a populației la aceste substanțe este asociată, conform OMS, cu o serie de afecțiuni grave: boli neurologice, respiratorii, renale și oncologice.
În acest context, vă solicit următoarele informații:
-Există date privind incidența bolilor asociate expunerii la metale grele în municipiul Turda? Dacă da, vă rugăm să le prezentați comparativ cu media județeană și națională.
-Ce tip de supraveghere epidemiologică este în desfășurare în această zonă, având în vedere riscurile istorice?
-Ce măsuri de prevenție și informare a populației au fost adoptate de Ministerul Sănătății și DSP Cluj?
-Ce controale au fost efectuate asupra produselor agroalimentare provenite din zona Turda (lapte, ouă, carne, legume, fructe), în ceea ce privește contaminarea cu metale grele?
-Există o bază de date publică și actualizată cu privire la aceste analize și rezultate?
Exemple internaționale relevante:
-În Germania, Institutul Robert Koch (RKI) derulează programe permanente de monitorizare a stării de sănătate a populației în zone industriale, inclusiv proiecte de bio-monitorizare a contaminanților în sânge și urină.
-În Regatul Unit, Public Health England (PHE) gestionează registre regionale de boli cronice asociate expunerii la poluare industrială, cu sisteme de alertă precoce în comunități vulnerabile.
-În Franța, Santé Publique France publică anual hărți ale riscurilor de mediu asupra sănătății, pe regiuni, cu recomandări și intervenții medicale prioritare în funcție de gradul de contaminare al mediului.
Având în vedere aceste exemple și riscurile pentru sănătate publică din zona Turda, solicit un răspuns documentat, complet și fundamentat științific, în spiritul responsabilității instituționale și transparenței față de cetățeni.
Cu considerație,
Deputat Gurlui Silviu-Octavian
Circumscripția electorală Iași, Camera Deputaților, Grupul parlamentar AUR
Email: silviu.gurlui@cdep.ro

luni, 2 octombrie 2023

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Schimbăm norii. Un test neintenționat de geo-inginerie alimentează o încălzire record a apei oceanelor.


Crisscrossing clouds known as ship tracks can be seen off the coast of Spain in this 2003 satellite image. With the phasing out of high-sulfur ship fuel, these reflective clouds have become scarcer, leading to ocean warming.ACQUES DESCLOITRES/MODIS LAND RAPID RESPONSE TEAM; MARK GRAY/MODIS

Schimbăm norii. Un test neintenționat de geo-inginerie alimentează o încălzire record a apei oceanelor.

Ce s-a întâmplat?
În anul 2020, Organizația Internațională Maritimă, care face parte din ONU, a emis o reglementare care a impus navelor comerciale reducerea cu 80%, în termen de maxim 3 ani, a poluării cu sulf. În mod neașteptat, această reducere a poluării cu sulf a determinat și rărirea sau chiar dispariția norilor intitulați „urme de nave”, adică a acelor dâre care se văd pe cer și care sunt lăsate nu numai de nave martime, ci și de avioane. Acești nori erau creditați cu o contribuție importantă la răcirea atmosferei. Despre ei se „știe” sigur că au capacitatea de a reflecta lumina solară. Rărirea sau dispariția lor elimina această presupusă barieră în calea luminii solare. Sarcastic, oamenii de știința au constatat că dispariția acestor dâre duce la încălzirea apelor oceanelor și, evident, la mult trâmbițata „încălzeală globală”. Se susține în articol că oamenii de știința au calculat un minim de 50% a nivelului temperaturii atmosferei și a apei pe coridoarele cele mai circulate din Atlantic, de unde o creștere a temperaturii oceanului cu 1,5 grade.
Băi, stai așa, dar cum vine asta? O reglementare a ONU a determinat încălzirea oceanului cu 1,5%? Parcă era vorba de ordinea internațională liberală bazată pe reguli, care trebuie apărată cu orice preț! Dar : care reguli? Regulile de acest gen făcute și aplicate de dorei globali?
Un anume Michael Diamond a comparat dezastrul cu dispariția efectului de răcire a exploziei unui vulcan pe an.
Deși articolul din Science vrea să pară că prezintă cazul ca o mega-prostie a unui dorel birocratico-științific, în realitate este vorba de eficiența deosebită a geo-ingineriei, pusă în mod concret la treabă. Dacă dispariția norilor „urme de navă” duce la încălzirea rapidă a apei oceanului, înseamnă că prezervarea sau înmulțirea lor duce la răcirea globală, nu?
Ce sugerează Diamond?
Că trebuie ca navele acum să injecteze sare în nori, pentru a-i face mai reflectivi, adică, mai apți de răcire a climei … El susține că umanitatea ar putea răci atmosfera făcând norii mai strălucitori: „dacă vrei, poți”.
Deci, nu-i așa că și chestia asta cu dârele ciudate de pe cer este tot o teorie a conspirației, nu?
Păi, uite că nu … O probează revista Science.
De altfel, teoria conspirației este probată și de revista Nature.
Cea mai incredibilă constatare aparține unui grup de oameni de știință condus de Duncan Watson – Paris, într-un studiu apărut în revista Nature, ediția din 5 octombrie 2022:
Poluarea aerului ar putea cauza răcirea climei într-un ritm de două ori mai accelerat decât cel inițial calculat, înainte de apariția ideii injectării de sulf și sare în atmosferă!
Cu toate acestea, Duncan – Paris a arătat că, după înlăturarea a 80% din aerosolii injectați în atmosferă, s-a constatat că nu s-a reușit readucerea poluării și a emisiilor de gaze de seră nici măcar la niveluri apropiate de era industrială.
Există și oameni de știință sceptici sau îngrijorați de a această geo-inginerie a proștilor cu ștaif sau a nebunilor cu aere mesianice, menită a „schimba norii”.
Franziska Glassmaier arată că, la fel ca și clima, norii sunt extrem de imprevizibili – deci, nu ar fi prea indicat ca cineva sau ceva să se joace cu așa ceva.
Un alt om de știință citat de Science, Robert Wood, atrage atenția că injectarea de sulf și sare în atmosferă pentru a crea strălucire dârelor de navă/avion ar putea bloca … ploaia. În plus, norii mari ar putea să se amestece cu aerul uscat, cu consecința că reflectivitatea lor va fi mai redusă …
Dar ce nu acceptăm noi de dragul „Științei” și al ordinii „liberale” bazate pe reguli?
PS Din păcate, știința a ajuns să se comporte ca un cuțit: în mâinile unor bucătari pricepuți și raționali, cu intenția de a hrăni bine oamenii, poate fi un instrument benefic; în mâinile cuiva rău-intenționat poate deveni o armă.