Despre anomaliile semnalate in spațiul public privind zăpadă "neobisnuita" care "nu se prea mai topește asa usor".
Sunt mai multe postări si mesaje care s-au viralizat si, in esenta, ar evidentia ca zăpadă "nu mai e zapada", se topește diferit, ar avea proprietăți diferite.
In esenta, asa cum am prezentat în atitea rinduri, in ultima perioada, atmosfera a suferit tot mai multe transformari cauzate de spectrul larg de poluanți iar observațiile cetățenilor trebuie interpretate astfel. Sunt acei poluanți care modifica proprietățile fizico-chimice ale aerosolilor și ale grăunților de cristalizare, ale gheții, ale fulgilor de zăpadă.
Prezența unor săruri, poluanți și aerosoli atmosferici în cristalele de gheață poate influența punctul de topire și rata de topire. Efectul variază în funcție de tipul și concentrația compușilor.
Unele particule și compuși pot acționa ca nuclee de cristalizare care întăresc structura gheții, făcând-o mai rezistentă la schimbările de temperatură. Substanțele hidrofobe (ex. anumite molecule organice din atmosferă) pot modifica tensiunea superficială a apei și procesul de topire.
Sărurile de sulfați (ex. sulfat de calciu, sulfat de amoniu, sulfat de magneziu) – pot forma complexe cu moleculele de apă și pot stabiliza structura gheții, încetinind topirea. Silicații și oxizii metalici – pot interfera cu procesul de schimb de căldură și pot acționa ca izolatori termici la suprafața gheții.
Poluanții atmosferici pot ajunge în cristalele de gheață și zăpadă sub formă de aerosoli sau depuneri chimice din precipitații. Acești compuși includ:
Sulfat de amoniu (NH₄)₂SO₄ – provenit din poluarea industrială. Oxizi de azot (NOₓ) și acizi (HNO₃, H₂SO₄) – care interacționează cu gheața și pot modifica proprietățile fizice ale cristalelor. Metale grele (Pb, Hg, Cu, Zn) – rezultate din poluarea industrială, afectează compoziția gheții.
Aceste particule pot acționa fie ca inhibitori ai topirii, fie pot reduce albedo-ul gheții, accelerând încălzirea în funcție de compoziție și concentrație.
Asadar, anumite substanțe pot inhiba parțial topirea gheții prin creșterea reflectivității sau modificarea structurii cristaline.
Sigur, anumite "experimente" efectuate de diferite persoane pot fi hazlii, discutabile, de revăzut. Dar, pe fond, exista aceasta posibilitate, într-o anumita proporție ca precipitațiile sa fie pline de poluanți care modifica cantitatea, forma, volumul, culoarea, alte proprietăți fizico-chimice.
👉De unde asa poluare? Am spus în atitea rinduri ce trebuie făcut, cum, și de ce! Vedem consecințele!💥
Pina la 50 grame de silicați in amestec cu 1kg de gheața/zapada (in zapada) scad viteza de topire cu 50% . La fel, dacă mai avem uree, suflați, etc, toți scad aceasta rata de topire și mai mult. Alți poluanți din aer, precum sulfatii, ureea industriala, carbonatii, dacă sunt prezenți in același amestec, reduc și mai mult viteza de topire. Adica gheata se topeste mult mai greu. Adică aspectul sau comportarea zăpezii căzute sunt indicatori ai poluării aerului din straturile superioare.
Ca sa ne putem explica de ce zăpada căzută în anumite locuri "refuza" să se topească mai repede decât de obicei...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu