Corporațiile Big Food sunt tot atât de rele ca și corporațiile Big Pharma
Municipalitatea orașului San Francisco a declanșat recent* un proces cu totul neobișnuit contra unor mari corporații din domeniul băuturilor răcoritoare și al alimentelor ultra procesate**, proces care se află acum pe rolul Curții Superioare a Statului California. Municipalitatea acuză corporațiile pârâte de prejudicii majore cauzate consumatorilor, în special copii, prin alimentația nesănătoasă, promovată prin practici înșelătoare și neuro-marketing, derulate cu intenție și cu susținerea „oamenilor de știință”.
Speța, deși ține de jurisdicția americană, este esențială și pentru UE, mai ales pentru România, întrucât toate aceste corporații sunt prezente și în UE, practicând același tip de comerț înșelător și nociv. Reamintesc că, în legislația românească, orice practică înșelătoare a comercianților este drastic sancționată, iar produsele puse pe piață trebuie să fie sigure și să nu pună în pericol sănătatea și viața consumatorilor.
(I)
Pe scurt, acestea sunt acuzațiile aduse de municipalitatea San Francisco pârâtelor:
1. produc și vând în masă alimente ultra-procesate, fabricate din ingrediente ieftine, cu aditivi***, alimente care nici măcar nu mai seamănă cu mâncarea reală și care au efecte nocive asupra sănătății, privând intenționat consumatorii de o alegere informată a alimentelor consumate;
2. proiectează alimente în mod deliberat pentru a da dependență, folosind „știința” consumului, prin combinații de zahăr, grăsimi, sare, texturi, aditivi și arome, precum și tehnici de neuro-marketing, astfel încât să stimuleze intens sistemul de recompensă din creier și să ducă la consum compulsiv, ca în cazul altor substanțe adictive (tutun, alcool, cocaină);
3. țintesc direct și prin tehnici imparabile, subliminale, subconștientul și emoționalitatea copiilor, pe care îi transformă în păpuși emoționale; în acest scop, corporațiile pârâte folosesc resurse, capacități științifice și tehnologice și campanii de marketing care „lucrează” direct asupra subconștientului și a emoționalității consumatorului; de exemplu, Nestlé a angajat numeroși psihologi senzoriali care studiază activitatea cerebrală, inclusiv cu electroencefalografie, pentru fabrica reacții emoționale care canalizează preferințele alimentare ale copiilor mici; municipalitatea susține chiar că s-a ajuns la utilizarea de ADN și de inteligență artificială pentru a formula produse noi, adictive, destinate copiilor; PepsiCo folosește neuro-marketingul, utilizând chiar RMN-ul funcțional, o tehnică de imagistică ce măsoară activitatea creierului prin fluxul de sânge, pentru a scana și clasifica emoțiile copiilor și, ulterior, a ghida tipologia produselor adictive dedicate lor.
Municipalitatea afirmă că pârâtele au sponsorizat ani de zile armate de cercetare nutrițională partizană (biased), care a dat mereu concluzii „științifice” favorabile intereselor lor comerciale, în contradicție cu studiile independente. De exemplu, în studiile finanțate de Coca-Cola nu s-a găsit nicio legătură între băuturile zaharoase și creșterea în greutate, ceea ce a fost complet invers în cazul cercetării independente. Coca Cola este, de altfel, acuzată de „spălare de studii” (interesantă formulă ...), unul dintre cazurile exemplificate fiind o plată de cca. 1,5 milioane de dolari făcută de Coca Cola unui grup de oameni de știință reuniți în Global Energy Balance Network (GEBN) pentru a promova mesajul „științific” (total fals) că sedentarismul, iar nu alimentația nesănătoasă ar fi principalul vinovat pentru obezitatea infantilă. Tot Coca-Cola este acuzată că a folosit International Life Sciences Institute (ILSI) ca organizație-paravan pentru a influența Centrul Chinez pentru Controlul Bolilor (CCDC) și a modifica mesajele oficiale prin eliminarea referirilor la reducerea consumului de alimente ultra-procesate, pentru a se concentra aproape exclusiv pe „mai multă activitate fizică”.
Să credem în „știință”, nu?
Municipalitatea San Francisco acuză părâtele că a știut de ani de zile**** că aceste produse sunt periculoase, că sunt asociate cu obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare, cu anumite cancere, cu depresia, cu tulburările digestive etc., dar au continuat să le promoveze agresiv și au minimalizat sau ascuns riscurile (prin tehnica tipică avocaților de rea-credință „deny, denounce, delay”).
În acest fel, pârâtele au creat o criză de sănătate publică în San Francisco, contribuind semnificativ la epidemia de boli cronice legate de dietă, cu costuri uriașe pentru sistemul public de sănătate.
(va urma)
*litigiul este evocat într-un recent număr al publicației britanice The Guardian
**pârâtele sunt Kraft Heinz, Mondelez, Post Holdings, Coca-Cola, PepsiCo, General Mills, Nestle, Kellanova, Kellogg, Mars, ConAgra și Does 1-50
***îndulcitori, emulsifianți, coloranți, arome; de exemplu, sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză, maltodextrină, dextroză/glucoză, lactoză, uleiuri hidrogenate sau interesterificate, proteine hidrolizate, izolat de proteine din soia, carne separată mecanic, emulgatori, aditivi de aromă, coloranți alimentari, îndulcitori artificiali, agenți de îngroșare, agenți de texturare
****în 1999, costul re/cunoscut anual cauzat de alimentele ultra-procesate sistemului public de sănătate era de până la 10 miliarde USD și 300.000 de decese
Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea
