Sfânta Biserica Ortodoxă

miercuri, 2 aprilie 2025

La Fântâna Albă, sângele românesc a sfințit pământul strămoșesc. Cu icoana în mână și Hristos în inimă, frații noștri au fost secerați pentru că au vrut să fie liberi. Veșnică pomenire martirilor de la 1 aprilie 1941

La Fântâna Albă, sângele românesc a sfințit pământul strămoșesc. Cu icoana în mână și Hristos în inimă, frații noștri au fost secerați pentru că au vrut să fie liberi. Veșnică pomenire martirilor de la 1 aprilie 1941


Fântâna Albă

Pe culme tristă, în șiruri și coloane
Sub cer de plumb și vânt de nord,
Mergeau trei mii de oameni cu icoane,
Românii noștri fără adăpost.

Cu prapuri sfinte, cu lănci până-n cer,
Pe drumul ce odată grăia limba străbună,
Pășeau bătuți de-a lui Aprilie ger,
Fără a ști de ce o să-i răpună.

Nu frigul ce le șuiera prin pleoape,
Ci roșii grăniceri aduși din stepe,
Ca niște lupi s-au adunat aproape,
Să sfâșie miei ce nu știu ce începe.

Bătrâni cu barbă albă și deasă,
Copii cu ochii mari, senini și triști,
Femei având în traistă dor de casă,
Mergeau fără a ști în mâini de comuniști.

Și în poiana morții, la Varnița,
Sub soarele pierdut, posomorât,
Când mai aveau un pic să treacă granița,
O ploaie grea de foc s-a coborât.

Fântâna nu mai are apă vie,
Ci sânge sfânt și nume de mormânt,
Iar din poiană s-a făcut pustie,
Și s-a ascuns istoria sub pământ.

Pământul plânge, cerul se cutremură,
La Fântâna Albă s-a încheiat ceremonia
A celor care, cu icoană în mână,
Au fost martirizați strigând: România! 

marți, 1 aprilie 2025

AVERTISMENT. Oficialii de imigrare din aeroporturi rețin persoane cu vize și cărți verzi care se întorc în SUA, le interoghează, le caută bunurile și le caută pe telefoane postări pe rețelele de socializare care critică Trump sau administrația sa.

 AVERTIZARE. Pe măsură ce se apropie Paștele, vacanța de primăvară și vacanțele de vară, rezidenții legali din SUA ar putea dori să-și reconsidere călătoria în străinătate.

Oficialii de imigrare de la aeroporturi rețin persoane cu vize și cărți verzi care se întorc în SUA, îi interoghează, le caută bunurile și le caută pe telefoane postări pe rețelele de socializare care critică Trump sau administrația sa.

Unii sunt imediat deportați. Dar unii pur și simplu dispar - arestați și trimiși la centrele de detenție din toată țara și nu au avut șansa de a-și contacta familiile sau de a primi ORICE acces la consiliere juridică.

Turiștii au fost, de asemenea, reținuți - unii de săptămâni - în timp ce familiile lor trebuie să-i găsească și să înceapă recursurile legale de la capătul lor.

Și chiar și cetățenii americani trebuie să știe că pot fi reținuți, iar telefoanele lor pot fi confiscate și percheziționate.

Cu toții intrăm într-o altă America acum.

-----------------

WARNING. As Easter, Spring Break and Summer vacations approach, legal US residents may want to reconsider traveling abroad.

Immigration officials at airports are detaining people with Visas and Green Cards who are returning to the US, interrogating them, searching their belongings, and going through their phones for social media posts criticizing Trump or his administration.

Some are being immediately deported. But some are simply disappearing - arrested and sent to detention centers around the country, and not given the chance to contact their families or receive ANY access to legal counsel.

Tourists have also been detained - some for weeks - while their families have trid to find them and start legal appeals from their end.

And even US Citizens need to know that they can be detained and their phones confiscated and searched as well.

We are all entering a different America now.

Surse: NPR, WPRI Boston, Bloomberg, ACLU

luni, 31 martie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Situația irigațiilor la nivel național – grad de acoperire, strategii naționale comparative cu alte țări europene


Am trimis o interpelare oficială Ministrului Agriculturii privind situația sistemului de irigații din România.

Turbulențele atmosferice din ultimele decenii afectează grav agricultura românească, iar lipsa unei rețele moderne de irigații pune în pericol securitatea alimentară a țării.
L-am întrebat pe ministrul Florin-Ionuț Barbu care este stadiul real al infrastructurii de irigații, ce investiții s-au făcut în ultimii ani și cum se compară România cu țări precum Franța, Germania sau Spania.
România nu-și mai permite întârzieri și promisiuni goale. Fermierii au nevoie de soluții concrete și de sprijin real!
Voi urmări răspunsul cu maximă atenție. Este timpul ca agricultura românească să devină prioritate națională.
------
Întrebare
Către Domnul, Florin - Ionuț Barbu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
De către: Domnul Silviu-Octavian GURLUI, deputat AUR în circumscripția electorală nr.24 Iași
Subiect: Situația irigațiilor la nivel național – grad de acoperire, strategii naționale comparative cu alte țări europene
Stimate Domnule Ministru,
Având în vedere impactul agravant al schimbărilor meteorologice mai severe asupra agriculturii românești și rolul esențial al sistemelor de irigații în menținerea productivității și securității alimentare, vă adresez această interpelare pentru a solicita o prezentare detaliată a stadiului actual al infrastructurii de irigații din România, precum și a direcțiilor strategice viitoare asumate de minister.
I. Situația sistemului de irigații în România
1. Care este suprafața agricolă totală irigabilă în România și ce procent din aceasta este în prezent funcțional?
2. Ce procent din capacitatea sistemului de irigații existent înainte de 1989 este operațional astăzi?
3. Care sunt regiunile geografice cele mai afectate de secetă și cât la sută din necesarul de apă pentru agricultură este acoperit în aceste zone?
4. Ce investiții s-au realizat în ultimii 10 ani pentru reabilitarea infrastructurii de irigații și cu ce surse de finanțare?
5. Ce obiective sunt prevăzute în Planul Național de Irigații și în Planul Național Strategic 2023–2027 cu privire la extinderea și modernizarea sistemului de irigații?
II. Resurse de apă și soluții pentru zonele deficitare
6. Care este necesarul anual estimat de apă pentru irigații în România, pe regiuni istorice (Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania)?
7. Ce surse de apă sunt disponibile la nivel național pentru susținerea sistemelor de irigații?
8. Ce strategii sunt avute în vedere pentru zonele unde resursele de apă sunt insuficiente – reutilizarea apelor, desalinizare, acumulări artificiale etc.?
III. Exemplu de bune practici europene – Franța, Germania și Spania
Pentru a sublinia urgența reformei sistemului național de irigații, este relevantă comparația cu alte state europene care au făcut pași importanți în această direcție.
- În Franța, aproximativ 6% din suprafața agricolă este irigată, beneficiind de strategii clare privind eficientizarea consumului de apă și subvenții directe pentru fermieri. Franța a investit masiv în rețele moderne, în digitalizare și în parteneriate public-private.
- În Germania, irigațiile acoperă un procent mai redus (2%), însă statul sprijină extinderea rețelelor prin politici verzi și sprijin financiar adaptat zonelor sensibile.
- Spania, aflată în condiții climatice similare cu regiunile sudice ale României, a dezvoltat un sistem extins de irigații, acoperind peste 20% din terenul agricol. Sunt utilizate intens acumulările, desalinizarea și tehnologii moderne de picurare, cu susținere financiară consistentă din fonduri UE și buget național.
Aceste exemple arată că este posibil, cu o strategie clară și cu voință politică, să construim un sistem eficient, adaptat condițiilor meteo-atmosferice secolului XXI.
IV. Contrastul cu România – Analiză critică
9. Care sunt diferențele majore dintre România și aceste state în ceea ce privește:
- gradul de acoperire cu irigații,
- investițiile publice în infrastructura agricolă,
- politicile de sprijin pentru fermieri,
- utilizarea fondurilor europene?
10. Care sunt cauzele principale pentru care România nu a reușit, în ultimele trei decenii, să refacă și să extindă sistemul de irigații?
Vă solicit respectuos un răspuns complet, însoțit de date oficiale, hărți, statistici și documente de strategie, care să permită o analiză comparativă clară între situația actuală a României și modelele europene funcționale, cu scopul de a îmbunătăți politicile și investițiile în acest domeniu vital.
Vă mulțumesc,
Silviu-Octavian GURLUI, deputat AUR, în circumscripția electorală nr.24 Iași

duminică, 30 martie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Cutremur de magnitudine 7,1 în zona Insulelor Tonga – un nou semnal tectonic în Cercul de Foc al Pacificului

 

Unda seismica a cutremurului de astazi resimtita si la Iasi de senzori (la ora 15:39); după ~ 20 de minute, ~ 16400 km. Cutremur de magnitudine 7,1 în zona Insulelor Tonga – un nou semnal tectonic în Cercul de Foc al Pacificului

Un seism puternic, cu magnitudinea 7,1, a avut loc astăzi în zona Insulelor Tonga, în Oceanul Pacific. Cutremurul s-a produs la o adâncime de aproximativ 10 km, într-o regiune cunoscută pentru activitate seismică intensă – așa-numitul Cerc de Foc al Pacificului.
Inițial a fost emisă o alertă de tsunami pe o rază de 300 km în jurul epicentrului, însă aceasta a fost ulterior ridicată. Din fericire, nu au fost raportate victime sau pagube materiale majore.
Evenimentul ne reamintește cât de activă rămâne placa tectonică din Pacific și cât de importantă este monitorizarea științifică riguroasă a acestor fenomene. În spatele fiecărui astfel de eveniment natural se află un lanț de procese geodinamice complexe, care trebuie înțelese și comunicate cu responsabilitate.
Cunoașterea salvează vieți. Vigilența, educația seismică și colaborarea internațională sunt esențiale.
#Earthquake recorded on the #RaspberryShake #CitizenScience seismic network. See what's shaking near you with the @raspishake #ShakeNet mobile app

vineri, 28 martie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Alt cutremur mare

 

Cutremurul din Myanmar este un strigăt de avertisment pentru România.

Pe 28 martie, pământul s-a cutremurat cu o forță uriașă – 7.7 pe scara Richter, în Myanmar. Falia activă Sagaing a eliberat o energie devastatoare, la doar 10 km sub suprafață. Mii de oameni au trăit coșmarul: clădiri prăbușite, străzi crăpate, vieți sfâșiate în câteva secunde. Semnele vibrațiilor propagate s-au resimțit la Iasi după aproximativ 10 minute.
Dar asta nu e doar povestea lor.
România, și mai ales Moldova, nu este pregătită. Regiunea Iașiului, unde falia transcarpatică intersectează vulnerabilități sociale și infrastructurale, este expusă. Cei mai fragili – copiii, bătrânii, satele fără acces la intervenție rapidă – ar fi primii loviți.
Ca deputat de Iași, voi iniția o reformă a sistemului de cercetare și inovare, care include inclusiv conceptul de Zonă Roșie Tehnologică (ZRT). Nu e doar un proiect – este o misiune de siguranță națională. Trebuie să investim în știință, infrastructură, simulări, rețele de alertare timpurie și educație practică pentru populație.
Ceasul ticăie. Myanmar ne-a arătat cum arată „prea târziu”. Să nu așteptăm propria tragedie ca să deschidem ochii.
#Earthquake recorded on the #RaspberryShake #CitizenScience seismic network. See what's shaking near you with the @raspishake #ShakeNet mobile app