Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Agricultura in PNRR: un esec!

In anumite cercuri se dicuta despre PNRR, APIA si despre irigatii. Aparent, nici o legatura. Asa o fi. Dar agricultura nu primeste nici un leu, fie si palid, din PNRR. Si au aparut contre, fiecare arata cu degetul pe celalalt. Bun, asta s-a vazut cit de profesionisti sunt, si de o parte si de alta.

Mai stiu ca anumite procente si capitole de buget NE-AU FOST IMPUSE de la Bruxelles. Sau ne-au fost SUGERATE, mai politicos spus. Daca nu e asa, sa fiu contrazis. Vorbim de sume colosale, dintr-un buget care se masoara in miliarde de euro.

Dar sa mergem mai departe. Este sau nu o legatura de incompatibilitate intre PNRR si APIA, cazind la mijloc finantarea pt irigatii = ZERO? E doar incapacitatea noastra interna sa plimbam apa spre plante, la vale si la deal sau mai intervine un parametru? E o teza pe care am perceput-o intr-o discutie.

PNRR are cam jumatate din suma venita prin imprumut, credit. PNRR e facut foarte prost. Deja, mai multe capitole de buget sunt compromise. Ce am vazut, printre filele de buget, multe mii de miliarde bagate in digital, in ecologie digitalizata, in cercetare digitalizata, etc. Sunt termeni pe care nu-i inteleg. In ce laboratoare au crescut? Dar cuvintul verde te tulbura in canicula. Cimpurile sunt uscate, mor plantele si animalele, seaca fintinile dar noi numai cu verde digitalizat o tinem langa, sus si tare, in rapoarte, adunari, ...la mai mare.

Cind revenim cu picioare pe pamint, in natura, sa o intelegem, sa mai si facem ceva? Cind?

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Avocat Elena Radu - Prin imprumuturile contractate de Romania s-a vandut suveranitatea poporului roman

Prin imprumuturile contractate de Romania s-a vandut suveranitatea poporului roman

PNNR: sa facem, sa dregem, sa dam legi ca e jalonul x in PNRR, sa renuntam la orice ca ne da UE bani.

Si uite asa s-a lasat impresia ca UE ne da banii aia degeaba, ca suntem draguti si frumosi.

Dar v-ati gandit de ce ne impune Comisia Europeana diverse?

De ce zbaterea de acum că trebuie sa fie marite impozitele si taxele si numai cum vrea Comisia Europeana?

Simplu. Banii aia din PNRR nu ni se fac cadou. Banii aia sunt imprumuturi pe care ni le da UE, iar noi pentru ei executam orice.

Am renuntat la multe si renuntam in continuare si asta pentru ca in PNRR au scris: jalonul x, vom face asta ... renuntam la .... si UE da y milioane euro.

PNRR -ul e de fapt un contract de imprumut in care scrie ca UE ne da bani daca renuntam la ..., iar prin intermediul lui s-au impus Romaniei toate ”strategiile mondiale„, cu o obligatie aici, una dincolo.

Cei care vorbesc despre ”Agende” sunt catalogati conspirationisti. Insa, ce sa vezi? In notele de fundamentare ale proiectelor de acte normative ROMANESTI se invoca ”Agenda..”. Daca nu credeti, va atasez extras din Nota de fundamentare a proiectului de HG cu Strategia de va ccina re 2023-2030, cea cu privire la care unii ati zis ca nu va intereseaza ca nu scrie expres OBLIGATORIU in ea.

De multe proiecte de acte normative adoptate nu v-a pasat ca nu scria expres termenul OBLIGATORIU in ele si nu stiti sa le cititi ca sa vedeti ”chichitele” bagate: un cuvant ici, o expresie mai incolo, care tot aia va insemna cand vor fi puse in practica ”OBLIGATORIU”.

Va mirati de ce eliminarea ”pensiilor speciale” o impunea Banca Mondiala?

Tot de aia o impunea, ca este creditor si asa au semnat contractul de imprumut ca sa poata sa impuna ce vrea pentru a isi recupera banii, indiferent de impactul asupra cetatenilor.

Cine sunt creditorii reali ai Romaniei?

Care au fost conditiile pentru acordarea imprumuturilor Romaniei?

La ce a renuntat Romania si ce a cedat ca bunuri si putere de decizie cand a semnat contractul de imprumut?

Cand s-au incasat banii imprumutati si pe ce s-au folosit?

Habar nu avem. Nimeni nu ne spune.

Ba iese primul Ministru si spune ca el nu a aflat unde sunt 200 miliarde lei.

Datoria publica a Romaniei la sfarsitul lui iunie 2023 era de 724,77 miliarde lei, din care 354,266 miliarde lei este datoria generata in perioada 01 ian 2020 - 30 iunie 2023.

Unde sunt cei 354,266 miliarde lei?

De ce i-am luat? Ce s-a facut cu ei?

La ce a renuntat Romania pentru aceste imprumuturi?

Suveranitatea poporului roman a fost VANDUTA prin intermediul acestor contracte de imprumuturi (indiferent ca poarta titlul de PNRR, Acord de imprumut etc).

De aceea TOTI strainii impun ce vor Romaniei ca si politici publice pe care in mod obligatoriu trebuie sa le implementeze, iar parlamentarii nostri (care cica sunt mandatarii nostri sa ne reprezinte) nu fac altceva decat sa se conformeze.

Acum vor să ne majoreze impozitele si taxele pentru ca avem deficit bugetar. Insa, procentul de deficit si impozitele se IMPUN de Comisia Europeana. Care va fi impactul asupra cetatenilor romani?

Putin ii pasa Comisiei Europene. Ea are ”o responsabilitate față de contribuabilii europeni”.

Nu credeti? Cititi articolul acesta ca sa vedeti ce s-a discutat in prealabilul vizitei pe care o va face Ciolacu la Bruxelles la sfarstitul saptamanii: Vești rele de la Bruxelles: Guvernul nu i-a convins pe oficialii UE, care cer o singură cotă de TVA. Ar duce la scumpirea alimentelor

Asa ca CIOLACU inainte de toate sa faca bine sa prezinte public situatia cu toate contractele de imprumut incheiate de Romania pentru datoria publica de 724,77 miliarde lei pe care Romania o avea la luna iunie 2023.

Sa ne spuna la ce a renuntat Romania pentru banii respectivi si UNDE s-au dus banii?

Pentru banii aia imprumutati s-au vandut resursele nationale ale Romaniei sub ”masca” concesiunilor pe 2 lei.

Pentru banii aia imprumutati, resursele Romaniei sunt exploatate de straini fara sa plateasca impozite Statului Roman (platesc 2 lei sau deloc, ca li s-au dat ”facilitati fiscale” ca sunt investitori).

Pentru banii aia imprumutati noi platim cu varf si indesat:

- nu numai taxe si impozite;

- platim cu libetatea noastra pentru ca in fiecare lege care se adopta si strategie care se pune in practica prin actele normative ni se ia putin cate putin din viata asta a noastra pamanteasca (putin cate putin din fiecare drept si libertate a noastra fundamentala pana nu o sa mai avem nimic, adica incet incet cate o interdictie sa mai exercitam vreo activitate, cate o interdictie de a mai avea vreo putere de decizie asupra propriului corp, cate o interdictie de a mai putea lua decizii cu privire la proprii copi, cate o interdictie de a mai putea sa cresti ce animal vrei in ograda, cate o interdictie de a mai putea cultiva ce legume si cereale vrei pe terenul proprietatea ta si tot asa).

Si uite asa, vom ajunge sa nu mai avem nimic: ca tara si ca om.

Toate deciziile le vor lua altii pentru noi si noi ne vom minti ca vin urmatoarele alegeri si vom face rahatul praf.

Deciziile nu se mai iau de romani si de reprezentantii alesi ai poporului roman.

Deciziile se iau de straini carora putin le pasa de impactul asupra Romaniei si asupra cetatenilor Romaniei.

ASTA TREBUIE SA INCETEZE!

Daca nu veti intelege si nu vom face tot ce putem ca sa stopam asta: NE DUCEM DRACU ca tara si ca oameni!

Avocat Elena Radu

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - 8 miliarde pierdute din PNRR

România a pornit în 2021 cu un PNRR de 29 de miliarde de euro. Ulterior, suma s-a diminuat cu aproape 8 miliarde: 2 miliarde au fost tăiate de Comisia Europeană după recalcularea PIB-ului și 5 miliarde au fost abandonate de guvernele de la București, care nu au fost capabile să le folosească. În realitate, au rămas doar 21,6 miliarde de euro.

Până acum, România a primit 9,4 miliarde de euro, dar a reușit să cheltuiască efectiv doar aproximativ 7,5 miliarde. Restul fondurilor trebuie absorbite până în august 2026. Dacă nu, sunt pierdute! Ritmul actual este însă defectuos: licitații greoaie, birocrație excesivă, întârzieri și tergiversări.

În loc să fie prioritară, Moldova a rămas cu investiții firave, iar infrastructura mare – în special autostrăzile – a fost mereu blocată sau împinsă pe planul doi.

Riscul este dublu: pe de o parte, să pierdem sume uriașe pentru că nu reușim să le cheltuim la timp; pe de altă parte, să facem investiții fără valoare reală, doar pentru a bifa jaloane. Mai mult, multe contracte au fost subevaluate artificial încă de la început, pentru a da impresia că sunt pornite cât mai multe proiecte în fața electoratului. Acum, se amestecă din nou în aceeași „căciulă” și se scot câteva câștigătoare, indiferent de priorități și indiferent că altele sunt deja în execuție, cu grade diferite de progres. Rezultatul? Firme împinse spre faliment, incapacitate de plată, muncitori rămași fără locuri de muncă. Pentru că, în România, nimic nu mai este predictibil.

Ineficiența pregătirii și organizării PNRR se vede clar și din ceea ce am semnalat încă din 2021:

– N-am văzut proiecte majore de cercetare (energie, biotehnologii, nanomateriale, industrii prelucrătoare, medicină de frontieră, etc).

– N-am văzut investiții în industrii și tehnologii de vârf, care să aducă valoare pe termen lung.

– N-am văzut infrastructuri capabile să ridice nivelul tehnologic al țării.

– N-am văzut nici pentru Moldova proiecte strategice reale: infrastructura mare a fost din nou blocată sau împinsă pe planul doi.

În schimb, PNRR a fost construit pe jaloane birocratice, pe capitole, nu pe contracte. Iar pentru guverne slabe a fost exact rețeta perfectă pentru a ieși… o varză „a la România”.

Așa ne-am procopsit cu bani puțini, pierduți pe drum. Investiții mici, fără plus-valoare tehnologică. Moldova – din nou sacrificată.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Un alt bir peste români

Un alt bir peste români: a sosit vremea altor majorări de taxe și impozite pentru 2026. Am dat un interviu la postul de televiziune Tele M Iasi  și am prezentat cateva detalii. Pe larg, prezint mai jos mai multe date!

Toată țara este în aer. Biruri suplimentare peste biruri: pe case, pe terenuri, pe mașini. Iar acum revine în forță și „poluarea” ca element suplimentar de taxare și impozitare. Dacă această măsură ar fi fost parte dintr-o politică serioasă, coerentă și fundamentată științific, aș fi fost primul care să o susțină. 

Dacă ar fi venit la pachet cu investiții reale în monitorizare, cercetare, infrastructură și soluții concrete de reducere a poluării, discuția ar fi fost alta. Dar, din păcate, nu acesta este cazul. În realitate, asistăm la o nouă rundă de creșteri de taxe, puse în grabă sub umbrela unui „jalon PNRR”, mai exact din componenta Transport, în valoare totală de aproximativ 7,6 miliarde de euro. Se invocă principiul „poluatorul plătește”, dar fără ca statul să fi construit înainte instrumentele minime care să măsoare corect poluarea și sursele ei reale.

Mai mult, trebuie spus clar un lucru: primăriile și consiliile locale au posibilitatea legală de a majora sau reduce aceste impozite cu până la 50%. Tocmai de aceea, ele ar trebui să țină cont de povara totală a tuturor taxelor care cresc simultan în 2026. 

Pentru mulți cetățeni, taxa pe poluare „mai lipsea” dintr-un lung șir de creșteri.

Repet: această taxă, pusă la pachet cu celelalte majorări, riscă să transforme o problemă serioasă într-o abordare superficială și nedreaptă. Poluarea nu se rezolvă printr-o cifră pusă în tabel, ci prin înțelegerea fenomenului în ansamblu.

Poluarea nu poate fi evaluată doar în funcție de clasa Euro a mașinii. Ea depinde de:

-gradul de uzură al vehiculului,

-orele de funcționare și de staționare,

-blocajele din trafic,

-ambuteiaje,

-intervalul orar (dimineața, seara, la prânz),

-anotimp,

-condițiile meteorologice,

-circulația maselor de aer,

-poluarea adusă din alte zone sau chiar din afara țării.

Poluarea este cumulativă și provine din toate sursele, indiferent de tipul de propulsie. Inclusiv mașinile electrice sau hibride contribuie prin particulele rezultate din uzura anvelopelor, a plăcuțelor și discurilor de frână, a carosabilului. Aceste particule fine sunt astăzi recunoscute ca o sursă majoră de poluare urbană — și ele nu sunt deloc neglijabile.

Cu toate acestea, în PNRR găsim o adevărată „varză de Bruxelles”: mult limbaj tehnic, multe concepte la modă, dar foarte puțină substanță acolo unde contează. 

Nu găsim un program coerent pentru:

-o rețea națională modernă de monitorizare a aerului,

-senzori performanți și distribuiți inteligent,

-sisteme de măsurare în timp real,

-infrastructură de cercetare,

-laboratoare moderne,

-analiză științifică a fenomenelor locale.

Se vorbește mult despre digitalizare, despre tranziție verde, despre închiderea unor capacități energetice, despre reactoare modulare, despre mașini electrice, dar nu se explică cine măsoară, cum măsoară și pe ce date reale se bazează toate aceste decizii.

În domeniul deșeurilor, situația este similară. Există bani pentru stații, pentru instalații, pentru infrastructură, dar aproape nimic pentru cercetare, pentru tehnologii moderne de reciclare adaptate noilor tipuri de deșeuri, pentru procese care să recupereze materii prime fără a polua suplimentar. Se construiesc instalații, dar nu se investește suficient în știință.

Într-o țară care a avut la dispoziție miliarde de euro prin PNRR, faptul că nu s-a construit o infrastructură solidă de monitorizare și cercetare este o mare problemă. Folosim în continuare rețele vechi de 10 de ani, cu date incomplete și adesea nefuncționale, iar pe baza lor impunem taxe noi!???

Poluarea nu este doar o chestiune fiscală. Este o problemă de sănătate publică. Afectează bolile respiratorii și cardiovasculare, dar influențează și fenomenele meteo extreme: ploi torențiale, grindină, furtuni violente, descărcări electrice. Toate acestea sunt documentate științific, dar ignorate în politicile publice curente.

Am pierdut ani și miliarde care puteau fi folosite pentru modernizarea hidrocentralelor, pentru infrastructură energetică curată, pentru cercetare și pentru sisteme reale de măsurare. Unele decizii au fost greșite, altele pur și simplu executate fără viziune.

Paradoxal, acolo unde a existat presiune reală, cum a fost cazul autostrăzii A7 (pandemie= PNRR = termen rambursare limita iunie 2026!!!), lucrurile s-au mișcat rapid. Cu mii de oameni, mii de utilaje, într-un ritm fără precedent. Pentru că exista riscul pierderii banilor. Acolo s-a putut.

La fel și în cazul A8, unde contextul geopolitic și războiul din Ucraina au creat o fereastră strategică. Altfel, Moldova ar fi rămas, din nou, la coada investițiilor.

Concluzia este simplă: se poate, atunci când există voință și responsabilitate.

Dar nu putem accepta ca lipsa de strategie, lipsa de cercetare și lipsa de infrastructură să fie compensate doar prin creșterea taxelor pentru cetățeni. Poluarea nu se combate prin biruri, ci prin știință, investiții și politici publice inteligente.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Avocat Elena Radu - E o caterinca proiectul de Lege privind serviciile profesionale efectuate de avocat în format electronic – dispare independenta și libertatea avocatului și secretul profesional

E o caterinca proiectul de Lege privind serviciile profesionale efectuate de avocat în format electronic – dispare independenta și libertatea avocatului și secretul profesional. Mai mult, avocații devin vârf de lance pentru introducerea portofelului digital în România, sub promisiunea oferirii unor gratuități și a confortului

Dacă nu știi ce înseamnă unele noțiuni de prin proiectul de lege ” Propunere legislativă privind serviciile profesionale efectuate de avocat în format electronic”, ce prevăd actele normative la care se face trimitere prin el și nu știi ce proiecte legislative sunt pe flux, poți să crezi că plouă cu beneficii pentru avocați.

Doar este an electoral la avocați (sunt alegeri pentru organele de conducere) și s-au gândit avocații parlamentari, împreună cu ministrul digitalizării Burduja să facă un proiect de lege cu dedicație pentru avocați să îi umble de bani, să le ofere confortul, astfel încât avocații să îi voteze drept mulțumire pe binefăcătorii lor (avocații parlamentari) ca membri în organele de conducere.

Dacă citim proiectul de lege de la cap la coadă, vedem următoarele:

1. Avocații și formele de exercitare a profesiei (cabinete, societăți de avocatura etc) devin eligibili la bani europeni prevăzuți în nu mai puțin de 7 capitole din PNRR.

Știți câți bani sunt prevăzuți în capitolele respective în PNRR? Destui, să tot fie.

Da, devin eligibili avocații, sunt și bani de păpat... mulți, dar mai e și Luluța.

Ce dosare penale se fac pe fondurile europene .... dacă ești fraier, te bagi în gura lupului. Când deranjezi, vine lupul să te întrebe ce îți mai face blana. Și unora li se mai duce cheful de apărare a intereselor clienților.

Sunt curioasă, dacă ar deveni lege acest proiect, câți avocați s-ar încumeta să acceseze fonduri din PNRR. Sau mai bine zis, câți ar fi dispuși să renunțe la independență pentru bani. Probabil unii care au trăit într-o bulă și nu știu ce se întâmplă în mediul înconjurător sau unii care cred că au spate și i-ar apăra prietenii la infinit.

Ba mai mult, prin proiectul acesta de lege se prevede că orice achiziție de echipamente IT (software și hardware) este cheltuială integral deductibilă, prin derogare de la Codul Fiscal.

Nu știu în ce constă derogarea de la Codul Fiscal, poate în cazul în care le achiziționezi astfel de bunuri dar nu le folosești tu ca avocat în exercitarea profesiei. Le cumperi și le faci cadou altora să le folosească. Poate chiar la prieteni, că cine împarte parte-și face și e prieten bun, trebuie recompensat.

Așa că uitându-mă eu la articolul 20 din proiectul acesta de lege, cu toate că pare că ar face un mare cadou avocaților, mi se pare mie așa .... că e mai mult o portiță băgată pentru sifonatul unor bani care vin de la UE.

Și-acum încep să înțeleg și de ce unii au sărit repede să susțină proiectul de lege invocând că l-ar dori avocații, în condițiile în care pe avocați nu i-a întrebat nimeni vreodată dacă vor un asemenea proiect de lege.

Deci, să fie bine ca să nu fie rău, să fie pace pe pământ și să mănânce și gura tuturor ceva.

2. Să continui cu beneficiile ... aparente:

a) Scapă avocații de griji. La mare, la soare, pe plaja, în vârf de munte, de oriunde își va putea avocatul desfășura profesia, fără griji.

Nu mai e condiționat de loc și timp, pentru că își poate exercita toată profesia în ”format electronic”.

Semnează și contractul cu clientul, oferă și consultanță, asistă și în instanță, depune și cereri, ridică și documente pentru client, desfășoară orice activitate în formă electronică.

Trai nenică, ce vă spuneam? De oriunde va putea face avocatul bani și va fi fericit ... aparent (și după aia, dacă pică avocatul în capcana și acceptă să devină lege proiectul acesta, aceeași fericire aparentă se va vinde și celorlalți cetățeni, că le spun avocații ce bine le-ar fi).

Dar, să vedem cât de bine le-ar fi avocaților.

Este acest confort care li se oferă așa ... degeaba?

Păi nu prea e, pentru că:

i) Nu desfășoară avocatul activitatea profesională în format electronic de capul lui.

ii) Întâi trebuie să fie autorizat de UNBR, să existe într-o listă a UNBR cu avocații autorizați să desfășoare activități profesionale în format electronic și să își desfășoare activitatea profesională numai prin intermediul portalului E-UNBR.

Dacă nu se conformează, avocatul suferă niște sancțiuni:

- disciplinare: dacă îndeplinește acte și proceduri avocațiale electronice, fără să respecte ce zice legea aceasta de s-ar adopta;

- penale (închisoare de la 3 luni la 1 an sau amendă): dacă efectuează activități specifice profesiei de avocat în format electronic, fără drept, adică neautorizat de UNBR în sensul acesta (că doar desfășurarea activității profesionale în format electronic se face în baza legii noi, Legea 51/995 doar o completează).

Oare o fi bine așa?

Că doar și acum mare parte din activități le poate face avocatul și electronic:

redactează acțiunea, băgă semnătura electronică, o trimite pe e-mail, gata activitatea electronică și nu îi mai trebuie niciun portal din acela securizat de ”băieți”. N-are treabă acum nici UNBR-ul , nici STI-ul, nici SRI-ul, nici ADR-ul, nimeni cu activitatea avocatului și nici de relația lui cu clientul, că doar este profesie liberă și independentă și mai trebuie să aibă și activitatea confidențială și să păstreze secretul profesional. Dar, se pare că unora le pute atâta independență și confidențialitate.

b) Primește avocatul gratis de de toate, dacă vrea:

- Semnătură electronică de la STS;

- acces gratuit și nelimitat la orice bază de date publică și la serviciile furnizate prin Platforma Națională de Interoperabilitate, în condițiile Legii nr. 242/2022, Legii nr. 179/2022 privind datele deschise şi reutilizarea informațiilor din sectorul public și a OUG nr. 89/2022 (cloud-ul guvernamental);

- identitate digitală generată prin Platforma Software Centralizată pentru Identificare Digitală, denumită în continuare PSCID (care nu există prevăzută în nicio lege, a apărut într-un HG nr. 1606/28.12.2022 la ”și altele”);

Oare ce e gratis este bun sau o fi cu adevărat gratis?

Avocații ar trebui să știe cel mai bine că nu e nimic gratis pe lumea asta. Orice are un cost, cost care în situația dată ar cam fi: confidențialitatea și secretul corespondenței cu clientul, oferirea propriilor tale date personale atunci când vrea identitate digitală printr-o platforma digitală și vrea să fie într-o bază dintr-un cloud guvernamental.

Fără să bată la ochi și fără să se pună accent prea mare accent în proiectul de lege, se fac niște trimiteri la Regulamentul UE nr. 910/2014, de vreo 3 ori (”potrivit”, ”cu respectarea”, ”se completează” cu Regulamentul UE nr. 910/2014).

Regulamentul UE are putere de lege la nivel național, este direct aplicabil și obligatoriu și se aplică în forma în vigoare după fiecare modificare și completare.

Or, Regulamentul UE nr. 910/2014 tocmai este în procedură de modificare și completare la nivel UE.

La data de 03.06.2021, Comisia Europeană a depus în Parlamentul European ”Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 în ceea ce privește instituirea unui cadru pentru identitatea digitală europeană” nr. COM(2021) 281 final (https://secure.ipex.eu/.../082d29087b5998dd017b6371b2e545b3).

Or, această propunere de modificare a Regulamentului UE 910/2014 prevede tocmai INTRODUCEREA IDENTITĂȚII DIGITALE UNICE/PORTOFELUL DIGITAL.

c) Portalul E-UNBR prin intermediul căruia și-ar desfășura activitatea electronică avocații (pentru că este singurul cu privire la care acordă UNBR autorizare) poate să funcționeze, gratuit, cu ajutorul STS și SRI, aceștia oferind gratuit, la solicitarea UNBR, securitatea cibernetică a portalului E-UNBR (condițiile de asigurare a securității cibernetice se stabilesc prin convenție încheiată între UNBR și SRI), precum și sistemul de comunicații al portalului E-UNBR (condițiile de asigurare a sistemului de comunicații se stabilesc prin convenție încheiată între UNBR și STS).

In proiect, aparent, UNBR poate opta daca vrea ca SRI si STS sa îl ajute la securitatea sistemului de comunicații si securitatea cibernetica a portalului E-UNBR.

Numai că acea opțiune nu prea există în realitate, deoarece orice ar vrea UNBR să facă cu societăți private trebuie să își dea acordul prealabil ADR (Autoritatea de Digitalizare a României).

Așa că poate să îi spună ADR că nu îndeplinește niciun privat condițiile (sau soluția tehnică pe care a propus-o privatul nu îndeplinește condițiile). Astfel, singura opțiune ajunge să fie SRI și STS, că doar e gratis, nu?

Mai mult, ADR , SRI și STS pot să oprească oricând funcționarea portalului și implicit activitatea profesională a avocaților în sistem electronic.

În plus, toate Portalul E-UNBR trebuie să respecte principiul interoperabilității reglementat prin Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Portalului național de interoperabilitate și să fie apt de a se interconecta cu Portalul Național de Interoperabilitate, cu Registrul Național al Registrelor, precum și cu oricare alt sistem electronic național sau registru public de date necesar identificării clienților și exercitării profesiei.

Cu alte cuvinte, Portalul E-UNBR, indiferent daca se apelează sau nu inițial la gratuitatea oferită de SRI și STS trebuie creat în așa fel încât să fie funcțional cu identitatea digitală unică (portofelul digital).

Mai mult, oricum platformele, cloud-ul guvernamental, conform Legii nr. 242/2022 și OUG nr. 89/89 sunt ”gestionate” de ADR, SRI și STS. Adică, vrea nu vrea UNBR din start, tot bagă SRI -ul și STS-ul în activitatea profesională a avocatului.

La revedere independență, libertate și secret profesional al avocatului.

Drept urmare, în loc de concluzii, am câteva ÎNTREBĂRI:

Își vor vinde ei avocații libertatea, independența, secretul profesional, confidențialitatea pentru ”beneficiile” din proiectul acesta de lege?

Vor accepta ei avocații să fie vârf de lance pentru introducerea portofelului digital la nivel național în România?

Vor accepta ei avocații ca un astfel de proiect să devină lege?

Dacă răspunsurile sunt da, e cam șah-mat și pentru ei și pentru restul cetățenilor.

Dacă proiectul acesta devine lege, să nu plângă avocații după aceea că le-a dispărut obiectul muncii sau că sunt condiționați și nu își pot desfășura profesia și nu mai au din ce să trăiască.

💥👉PS: Pentru cetățeni👈💥

Vă aduceți aminte cum a fost cu certificatul vieții și cum voiau ei să îl facă obligatoriu prin lege?

Să vă reamintesc, dacă ați uitat:

👉1. întâi proiect de lege să fie obligatoriu numai la medici și asistenții sociali

👉2. apoi, proiect de lege să fie obligatoriu pentru toată lumea.

Exact așa încearcă să procedeze și acum cu portofelul digital/identitatea digitală unică: întâi o încearcă cu o profesie pe care poate nu o agreați, mai voalat că poate nu se prinde lumea.

👉Urmează apoi toată lumea. 👈

Iar de drept la apărare puteți să uitați. Nimeni nu va mai putea să-i deranjeze pe ai lu’ statul, iar ai lu’ statul vor face ce vor vrea cu noi toți.

Așa că ... ați face bine să militați pentru ca acest proiect de lege să nu fie votat de către Parlament.

( Propunere legislativă privind serviciile profesionale efectuate de avocat în format electronic

LEGE priving serviciile profesionale efectuate de avocat in format electronic)

Înca una: tot sistemul electoral este construit pe principiul locului de domiciliu. Prin OG nr. 12/2023 au prevazut ca ”începând cu data realizării condițiilor tehnice” (cu privire la ce nu se știe) pe cartea de identitate electronică nu se mai trece domiciliul. Așa că la alegeri, voturile vor putea fi alocate in circumscriptiile in care este nevoie să facă unii pragul electoral.

Avocat Elena Radu

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Situație incredibilă. România poate să intre într-o zonă critică de instabilitate energetică

Situație incredibilă. România poate să intre într-o zonă critică de instabilitate energetică și nu pentru că va scădea producția totală însumată, ci pentru că va cădea resursa sincronă. Bonus de prostie: vom mai plăti și o amendă de 1 miliard de euro pentru că nu respectăm angajamentul din PNRR, care a fost negociat de guvernele anterioare atât de bine, încât vom sfârși așa: sistemul energetic este pus la pământ.

„România se află în negocieri cruciale cu Comisia Europeană pentru a amâna închiderea centralelor pe cărbune” – este un titlu din presa națională. Deci am ajuns în situația excepțională să stăm în genunchi, altfel cade sistemul energetic. Explic mai jos ce se întâmplă.

În cadrul PNRR, "ne-am angajat solemn" să închidem până în 2026 capacități pe cărbune însumând aproximativ 1.400 MW, fără ca până acum să fi pus nimic în loc în termeni de energie sincronă sigură. În același interval, hidrocentrala Vidraru – una dintre cele mai importante surse flexibile și stabile – va fi oprită pentru lucrări tehnice de refacere. În sezonul rece, când consumul atinge valori maxime, aceste două pierderi simultane vor reduce rezerva de putere sincronă sub 700 MW, pragul minim de siguranță pentru sistemul energetic național.

Problema nu este câtă energie putem produce sau importa, ci raportul dintre puterea generată de surse cu inerție reală — hidrocentrale, termocentrale și reactoare nucleare — și puterea produsă de eoliene și panouri fotovoltaice, care nu au masă rotativă sincronă. Cu cât acest raport se micșorează (cu cât este mai mare energia fotovoltaică și eoliană și este mai mică energia produsă prin inerția rotorului centralelor hidro, termo, gaz, cărbune), cu atât stabilitatea rețelei devine mai fragilă în lipsa unor capacități de inerție rapide (baterii specifice pentru stabilizarea frecvenței).

Asta înseamnă că orice avarie la oricare dintre reactoarele nucleare de la Cernavodă, în această iarnă, în condițiile actuale, poate deveni critică.

Dacă una dintre unități s-ar opri brusc în această iarnă, într-un moment de consum maxim, în timp ce cei 1.400 MW pe cărbune sunt deja scoși din sistem, pierdem instantaneu circa 700 MW din puterea sincronă activă.

În lipsa unei rezerve rapide și cu o inerție redusă la nivel național, frecvența ar scădea cu peste 0,5 Hz/s, iar sistemul ar putea intra într-o zonă de instabilitate în lanț – adică exact scenariul de blackout regional pe care operatorii europeni îl încearcă să evite prin reglementări stricte.

Așadar, chiar și fără oprirea Unității 1 pentru retehnologizare, România se află deja într-o situație vulnerabilă în iarna 2025–2026. Ca sa nu ne mai amintim care este costul la populatie /KWh...

Dacă aceste măsuri nu sunt aplicate, iar reactorul Unitatea 1 de la Cernavodă va fi decuplat pentru retehnologizare în 2026, România va rămâne fără nicio capacitate sincronă nouă instalată și va intra într-o fereastră de risc energetic major.

Orice cădere bruscă a Unității 2, în acele condiții, ar putea antrena o pierdere de frecvență de peste 0,5 Hz/s – pragul care declanșează automat protecțiile și decuplările în lanț.

Este o situație inacceptabilă, critică, în care se pune în joc securitatea țării, un dezastru generat de graba de a bifa jaloanele PNRR fără o viziune tehnică de siguranță energetică.

România trebuie să renegocieze urgent aceste angajamente, dar va trebui să plătească penalizări de 1 miliard de euro!!!!, să prelungească sau să amâne pe o perioadă nedeterminată termenele de închidere a capacităților pe cărbune, până la finalizarea noilor unități sincrone pe gaz, și să asigure finalizarea rapidă a proiectelor Iernut, Mintia și Tarnița–Lăpuștești.

Am ajuns, din păcate, într-un moment HORROR, în care stabilitatea energetică a țării este pusă în așa pericol. Este o problemă de securitate națională, nu doar de economie.

În aceste condiții, singura măsură posibilă pentru a evita scenarii de risc este gestionarea extrem de atentă a resurselor interne:

- folosirea hidrocentralelor și centralelor pe gaz la 70–85% din capacitate, pentru a păstra rezerve de urcare rapidă în caz de fluctuații;

- menținerea unei baze sincrone minime de 5–6 GW active permanent;

- limitarea injectării fotovoltaice și eoliene la 60–65% în orele de vârf, pentru a evita scăderea bruscă a inerției sistemului.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea – Complexul Energetic Oltenia (CEO) nu se închide imediat și nici nu intră (încă) în faliment, dar se confruntă cu provocări financiare majore și un proces de restructurare accelerat impus de angajamentele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și de cerințele Comisiei Europene privind tranziția energetică.

Complexul Energetic Oltenia

 Complexul Energetic Oltenia (CEO) nu se închide imediat și nici nu intră (încă) în faliment, dar se confruntă cu provocări financiare majore și un proces de restructurare accelerat impus de angajamentele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și de cerințele Comisiei Europene privind tranziția energetică.

CEO a înregistrat pierderi semnificative în prima jumătate a anului 2025: circa 244 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de cca 3,5 miliarde. Pierderile sunt atribuite în mare parte costurilor cu certificatele de CO2, scăderii vânzărilor de energie pe cărbune și restricțiilor impuse de planul de „decarbonare”. Datoriile totale ale CEO sunt de cca 1,4 miliarde de lei (inclusiv 560 de milioane către bănci).

CEO beneficiază de ajutor de stat (în total, vorbim de 2,5 miliarde de euro), dar acesta se va opri în 2026, ceea ce ar putea agrava situația. Există acuzații de "manipulări contabile" care ar putea duce la faliment, similare cazului Enron, dar acestea rămân neconfirmate oficial.

Există, desigur, un procesul de închidere și restructurare conceput pentru a respecta „jaloane” din PNRR.

Conform Deciziei Comisiei Europene C(2022) 553, România s-a angajat să închidă 1.425 MW de capacități pe cărbune până la 31 decembrie 2025 (plus 330 MW adiționali). Acest angajament aberant afectează în principal CEO (care trebuie să închidă capacități de 1.305 MW).

Până în 2023, fuseseră închise deja 2.025 MW la nivel național.

După 2026, din 10 cariere miniere vor rămâne doar 4 în rezervă (ex. Jilț Nord – închidere 2027; Pinoasa – 2030), iar grupurile energetice majore (Rovinari și Turceni) vor intra treptat în rezervă sau închidere totală până în 2030.

Ministerul român al Energiei a cerut în 2025 prelungirea termenelor cu 1,5–3 ani (până în 2028–2029), pe motiv de deficit energetic. România are frecvent găuri energetice de 3.000 MW pe vârfuri de consum. Între timp, au crescut prețurile și termenele de execuție și livrare a turbinelor pe gaz (din cauza războiului din Ucraina), iar interconexiunile europene nu converg către interesul energetic al României. Ministerul a propus menținerea a 3 grupuri în funcțiune comercială și 2 în rezervă tehnică pentru securitatea SEN (Sistemul Energetic Național). Mai mult chiar, în ianuarie 2025 România a propus amânarea închiderii centralelor pe cărbune cu cel puțin 3 ani (în realitate, amânarea ar trebui să fie cel puțin până în 2049, pentru a putea spera că energia pe cărbune este înlocuită cu ceva similar ca eficiență și cost).

În luna mai 2025, Comisia Europeană a respins analiza tehnică a României folosită ca temei al cererii de amânare, considerând-o ... neconformă cu modelul european de evaluare probabilistică.

Negocierile continuă, dar un eșec ar putea atrage penalități de peste 2 miliarde de euro.

Închiderea forțată a CEO în decembrie 2025 ar putea genera un "deficit masiv de energie", un black out, mai ales iarna.

Costurile sociale și economice ar fi și mai grave. Vor fi 8000 de concedieri directe și peste 100 de mii de locuri de muncă pierdute în industria orizontală (furnizori, clienți).

CEO este vital pentru producția națională de enerie (produce 24% din piața de energie electrică și prestează 40% din serviciile de sistem), dar tranziția către gaze naturale, regenerabile (fotovoltaice) și CCGT (cicluri combinate cu gaz) este obligatorie pentru viabilitate. Dacă nu se acceptă amânarea, închiderea parțială în 2025–2026 ar putea duce la faliment prin pierderi operaționale, dar Ministerul Energiei susține o "tranziție echilibrată" până în 2029.

Situația evoluează rapid ...

Insolvența ar putea fi o soluție - au mai fost salvate de la faliment întreprinderi majore, cum a fost Oltchim*.

Protecția tribunalului, transparența procedurii, anularea actelor frauduloase și pedepsirea celor vinovați de insolvență ar putea nu doar salva CEO, ci ar putea duce la asanarea unui mediu economic și social infestat cu politica de cumetrie din ultimii 36 de ani și contaminat de ingerințele iraționale și obsesive ale birocrației UE. Doar că este nevoie de voința politică de a nu influența judecătorii și de a nu impune ca administratori judiciari niște învârtiți ai insolvenței, ci profesioniști integri și independenți.

*în cazul Oltchim am înfrânt Comisia Europeană într-un proces la CJUE, unde am reușit să anulez o decizie de recuperare a unui ajutor de stat de 1,53 de miliarde de lei, decizie care ar fi dus la falimentul Oltchim

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea