Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările cu eticheta PNNR. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta PNNR. Afișați toate postările

marți, 4 august 2026

Avocat Elena Radu - Acordul de împrumut SAFE cu UE este o combinație de PNRR cu contract privind achiziție de vaccinuri.


Acordul de împrumut SAFE cu UE este o combinație de PNRR cu contract privind achiziție de vaccinuri. 

Noi plătim 85 milioane euro, imprumutul primit de forma. Ne alegem cu datoria publica pentru contractele încheiate si cred eu ca prin intermediul lui finantam mascat războiul cu Ucraina. 

Coincidenta a facut ca in guvernarile USR sa încheiem contracte de împrumut, precum PNRR si altele. 

La fel ca la PNRR, USR - istii fac planuri de actiune, planuri in care baga JALOANE, jaloane care nu au nicio treaba cu interesul national. 

Si in contractul de imprumut SAFE, se face referire la progrese si la respectarea jaloanelor de catre Romania. 

La fel ca la PNRR cand nici dracu nu stia care sunt jaloanele alea, si in contractul SAFE se vorbeste de jaloane. 

Jaloanele nu au fost enumerate in contractul in imprumut, asa ca Parlamentul habar nu are ce a votat. 

Jaloanele au fost indicate in planul de investiții pe care nici dracu nu l-a prezentat parlamentarilor, ca sa stie ce  voteaza. 

Tot in contract se face referire la acordurile operaționale. Ce  conțin alea, iar nu au habar parlamentarii, ca nu le-a spus nici dracu. 

Nicio problema, ca vor afla pe parcurs, dupa ce Romania creează datoria, incheind contractele de achiziție, iar atunci vom da din colt in colț si se va impune adoptarea unor alte legi idioate care pun țara in cap si pe noi odata cu ea, cand vor incepe, la fel ca si cu PNRR ul, ca trebuie neapărat sa fie votate de parlament legi de cacao, pe motiv de transe din imprumut SAFE conditionate de îndeplinirea jaloanelor. 

(Se face referire la ele la art. 7 din Contractul de imprumut). 

UE ne va da transele din imprumut, DACA ARE BANI.  Daca nu are, vedem cioaca, sa ne imprumutam de unde vom putea, daca mai putem, ca sa plătim datoria generata. 

In plus, in contractul de imprumut scrie ca tot contractul trebuie interpretat ca se interzice asumarea oricăror angajamente juridice cu trusturile de interes public. Trimiterea pe care o fac la o Decizie a Consiliului lămurește cu nimic ce inseamna "trusturi de interes public". 

Insa, probabil inseamna exact societati la care statul roman are vreo participație. Asa intelegeti si de ce banii ajung numai formal in Romania, ca se duc la furnizori straini. La nivel intern va ramane ciuciu bani, ne vedem ceafa, finantare a societatilor romanesti pauza, suntem doar buni sa plătim imprumutul. 

Planul de îndatorare a Romaniei ca sa isi vadă ceafa, ca in schimb va primi probabil nimic sau cand deja sunt uzate moral prostiile contractate, este facut demult. 

In bugetul MApN pe anul 2026 sunt prevazute atat contractarea imprumutului, cat si achizițiile. 

(Legea bugetului de stat pe anul 2026, MApN are buget de 111 miliarde lei, cu toate astea in el). 

S-a lăudat Miruta in plenul Camerei Deputatilor cu asta. Cu alte cuvinte le-a zis: ma doare in cot daca votati imprumutul,  ca achizițiile oricum le am bugetate, asa ca Romania este buna de plata si sa plătească de unde o avea, ca putin imi pasa. V-am tapit deja fraierilor!

In ceea ce priveste relația cu modalitatea de achizitie a vaccinurilor: 

In anexele la contract cu modele de diverse sunt niste chestii interesante, ca de exemplu: daca sunt subcontractori angajați in ACHIZITIA COMUNA. 

Pai, exact asa s-au achizitionat vaccinurile, prin achizitie comună. Ursula a negociat ce au vrut mușchii ei si a stabilit ce preturi a vrut, iar fraierii de la conducerea Romaniei s-au conformat si ne-au supraindatorat. Încă plătim pentru vaccinuri. 

De ce zic ca finantam mascat războiul cu Ucraina? 

Pentru ca tot in anexele la contractul de imprumut mai sunt niste mențiuni interesante, ca de ex: daca costul produselor contine mai putin de 35% din costul componentelor achiziționate din afara UE sau UCRAINA, iar de asta depinde eligibilitatea produselor achiziționate cu bani din contractul de imprumut SAFE.  

Asa ca luați cu pâine!

Ne imprumuta ca sa facem jocurile Ursulei si sa finantam mascat razboiul. 

Parlamentul a dat un cec in alb si se vor da mirați parlamentarii după aia cu ce balarii trebuie îndeplinite. Acum putin le-a păsat. 

Vă mirati de ce jocul de-a pitulusul: uite Guvernul Bolojan, nu e guvernul Bolojan? 

Nu va mai mirați, ca e un joc pentru a ii tine pe astia in functie ca sa mai puna o cărămidă la ingroparea Romaniei! 

Avocat Elena Radu

marți, 19 august 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - 8 miliarde pierdute din PNRR

România a pornit în 2021 cu un PNRR de 29 de miliarde de euro. Ulterior, suma s-a diminuat cu aproape 8 miliarde: 2 miliarde au fost tăiate de Comisia Europeană după recalcularea PIB-ului și 5 miliarde au fost abandonate de guvernele de la București, care nu au fost capabile să le folosească. În realitate, au rămas doar 21,6 miliarde de euro.
Până acum, România a primit 9,4 miliarde de euro, dar a reușit să cheltuiască efectiv doar aproximativ 7,5 miliarde. Restul fondurilor trebuie absorbite până în august 2026. Dacă nu, sunt pierdute! Ritmul actual este însă defectuos: licitații greoaie, birocrație excesivă, întârzieri și tergiversări.
În loc să fie prioritară, Moldova a rămas cu investiții firave, iar infrastructura mare – în special autostrăzile – a fost mereu blocată sau împinsă pe planul doi.
Riscul este dublu: pe de o parte, să pierdem sume uriașe pentru că nu reușim să le cheltuim la timp; pe de altă parte, să facem investiții fără valoare reală, doar pentru a bifa jaloane. Mai mult, multe contracte au fost subevaluate artificial încă de la început, pentru a da impresia că sunt pornite cât mai multe proiecte în fața electoratului. Acum, se amestecă din nou în aceeași „căciulă” și se scot câteva câștigătoare, indiferent de priorități și indiferent că altele sunt deja în execuție, cu grade diferite de progres. Rezultatul? Firme împinse spre faliment, incapacitate de plată, muncitori rămași fără locuri de muncă. Pentru că, în România, nimic nu mai este predictibil.
Ineficiența pregătirii și organizării PNRR se vede clar și din ceea ce am semnalat încă din 2021:
– N-am văzut proiecte majore de cercetare (energie, biotehnologii, nanomateriale, industrii prelucrătoare, medicină de frontieră, etc).
– N-am văzut investiții în industrii și tehnologii de vârf, care să aducă valoare pe termen lung.
– N-am văzut infrastructuri capabile să ridice nivelul tehnologic al țării.
– N-am văzut nici pentru Moldova proiecte strategice reale: infrastructura mare a fost din nou blocată sau împinsă pe planul doi.
În schimb, PNRR a fost construit pe jaloane birocratice, pe capitole, nu pe contracte. Iar pentru guverne slabe a fost exact rețeta perfectă pentru a ieși… o varză „a la România”.
Așa ne-am procopsit cu bani puțini, pierduți pe drum. Investiții mici, fără plus-valoare tehnologică. Moldova – din nou sacrificată.

vineri, 11 octombrie 2024

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - (I) Comisia Europeană are în plan reunirea într-un coș unic a unui număr mare de fonduri europene cu dedicație specială: fondurile de coeziune, fondurile pentru politici agricole, fondurile pentru pescuit, fondul de solidaritate și chiar fondul de redresare și reziliență post-covid (mai cunoscut în România sub acronimul PNRR).


Comisia Europeană are în plan reunirea într-un coș unic a unui număr mare de fonduri europene cu dedicație specială: fondurile de coeziune, fondurile pentru politici agricole, fondurile pentru pescuit, fondul de solidaritate și chiar fondul de redresare și reziliență post-covid (mai cunoscut în România sub acronimul PNRR).

(I)
În afară de faptul că această preconizată măsură încalcă principiul prudenței (să nu îți pui toate ouăle în același coș, zice proverbul), este de la sine înțeles că, dacă furi dintr-o căpiță de fân, rezultatul se vede imediat, dar dacă furi dintr-o imensă grămadă de subsidii și resurse, rezultatul nu se mai vede chiar atât de ușor. Se poate fura mai cu fereală și mai eficient. Grămada se poate reconstitui înainte ca furtul să devină bătător la ochi.
Cel mai grav este că fondul unic european va fi pus sub controlul unui număr mic de persoane, care vor aloca ne-natural resursele, în afara nevoilor concrete ale statelor membre, ale regiunilor și ale comunității locale. Banii vor fi aruncați din elicopter în curtea celor care se vor fi calificat și plantat pe „lista scurtă” a gestionarului acestui fond. Cu ajutorul unor lobby - iști și al ex-funcționarilor de rang înalt ai UE, care acum sunt mari șefi în corporație, pe “principiul” ușii rotative (revolving door).
De observat că fondul de coeziune, de exemplu, a fost conceput pentru ca statele membre și regiunile care au rămas în urmă la capitolul dezvoltare economică și socială să recupereze distanța față de media europeană și să fie apte a pune propriilor cetățeni la dispoziție un nivel de trai decent, adaptat secolului în care trăim. României i-au fost alocate, în 2021, cca 30 de miliarde de euro din acest fond. Deși programul expiră în 2027, România nu a reușit să acceseze nici măcar 10% din acest fond. Nu e ca și când, în condițiile prostocrației actuale chiar ar avea voința și știința necesară accesării și cheltuirii acestor bani, dar a desființa acest fond, în vederea constituirii unui fond cu mult mai mare, administrat de la centru, în stil sovietic, înseamnă a răpi României șansa de a-și depăși condiția de codaș al UE. Există încă speranța unei schimbări politice majore în următorii ani.
Este clar că această măsură denotă intenția Comisiei Europene de a centraliza tot mai mult puterea economică și chiar politică, eliminând treptat din mecanismul de formare și utilizare a acestor fonduri statele membre, regiunile și comunitățile locale, parteneri ai birocrației locale care până acum au probat în majoritatea cazurilor (din păcate, nu și în cazul României) că partajarea competențelor și cooperarea sub impactul principiului subsidiarității funcționează și are rezultate palpabile. Un exemplu extraordinar este Podul Vasco da Gama din Lisabona, rezultat al implementării de către Portugalia a fondurilor de coeziune, pod care are peste 17 km…