Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările cu eticheta interviu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta interviu. Afișați toate postările

vineri, 6 martie 2026

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Interviu Replica de Constanța (I)


Am dat ieri un interviu ziariștilor de la Replica de Constanța.

Vă las mai jos cele consemnate de ziariști.
Pentru că textul este lung, o să îl partajez în patru, pentru a fi mai ușor de parcurs.
(I)
Am avut o serie de discuții în Parlamentul European cu câțiva colegi. Cel mai grav fenomen care ne afectează direct, atât pe noi, românii, cât și întreaga Uniune Europeană, este explozia prețurilor la energie. Acesta este cuvântul exact: explozie.
Această situație este cauzată, pe de o parte, de blocajul din Strâmtoarea Ormuz. Tensiunea economică majoră rezultă din faptul că fluxurile de petrol și gaze care tranzitau acea zonă au scăzut drastic. Din câte știu, singurii care mai pot trece nestingheriți pe acolo sunt chinezii și rușii. Practic, blocada iranienilor nu îi lovește neapărat pe americani, deoarece aceștia dețin propriile rezerve, ci lovește direct și extrem de grav interesele Europei.
A fost șocant să observ că aceiași campioni ai luptei împotriva lui Putin — promotorii celor 20 de pachete de sancțiuni menite să falimenteze Rusia și să asigure victoria Ucrainei — au ajuns acum într-o postură umilitoare. Deși avem 11 rezoluții în Parlamentul European care cer susținerea Ucrainei până la victoria finală, aceiași lideri se roagă în prezent de Putin să reia livrările de petrol și gaze către Germania, Franța și restul Uniunii Europene.
Este adevărat că Putin, un jucător de șah mult mai abil decât Ursula von der Leyen sau Emmanuel Macron, deși este un lider geopolitic dictatorial, a înțeles momentul: Rusia nu are niciun interes să reia acum aceste livrări.
În urmă cu două zile, printr-o postare surprinzătoare pe platforma X, Ursula von der Leyen le-a cerut ucrainenilor să repare conducta Drujba. Nu știu dacă românii sunt pe deplin informați, dar în ianuarie s-a anunțat că această conductă a fost scoasă din funcțiune în urma unei lovituri militare.
Ungaria și Slovacia, state direct afectate, susțin că ucrainenii au fost cei care au oprit sau chiar au aruncat în aer conducta. Evident, Ucraina neagă și susține că rușii și-ar fi distrus singuri propria infrastructură, la fel cum s-a spus și în cazul conductei Nord Stream — o arteră comercială uriașă prin care Rusia făcea profituri enorme din comerțul cu Germania. Narativul oficial rămâne același: rușii își distrug singuri sursele de venit.
Ce ne transmite, de fapt, acest anunț? În primul rând, că vinovați pentru închiderea conductei Drujba sunt considerați ucrainenii. În curând, Europa se va regăsi într-o situație atât de gravă, încât va ajunge să implore Rusia pentru reluarea livrărilor de petrol și gaze.
De ce afirm acest lucru? Deoarece sursele alternative pe care mizează Europa în prezent — Norvegia și Algeria — au atins deja capacitatea maximă de producție. Aceste state nu mai pot face față cererii suplimentare. În paralel, Gazul Natural Lichefiat (GNL) importat din Statele Unite are un preț de peste patru ori mai mare decât gazul rusesc, iar SUA nu livrează integral cantitățile promise.
Contextul este complicat și de declarațiile recente ale lui Donald Trump. Acesta a amenințat Spania cu un embargo economic, după ce guvernul de la Madrid a refuzat să pună la dispoziția armatei americane facilitățile militare de pe teritoriul său pentru atacurile împotriva Iranului. Atât premierul Sanchez, cât și președintele Macron au criticat acțiunile Americii și ale Israelului în Iran, invocând încălcarea dreptului internațional — un concept care pare să fie utilizat selectiv, doar atunci când servește anumitor interese politice.
Consecințele acestor decizii se văd deja la pompă, unde prețul motorinei a crescut spectaculos în doar câteva zile, inclusiv în România. Explicația este simplă: 35% din motorina care alimentează transporturile și agricultura Europei tranzita Strâmtoarea Ormuz. Odată cu blocajul de acolo, am rămas cu un deficit de 35% în aprovizionare.
Chiar și România depinde în mare măsură de motorina din zona Golfului. Din cauza unor politici economice discutabile, dictate de marii jucători din piață (precum Lukoil, OMV sau Rompetrol/KazMunayGas), s-a prioritizat producția de benzină în detrimentul motorinei. Astfel, am devenit dependenți de importurile din Orientul Mijlociu.
În final, Uniunea Europeană se prăbușește economic pe mâna aceleiași birocrații care, în 2020, era preocupată de restricții, măști și vaccinuri negociate prin SMS. Europa a ajuns astăzi ca o găină jumulită care nu mai poate face ouă, fiind victima propriilor decizii de management de criză.
După eșecul gestionării pandemiei, s-a trecut la agenda schimbărilor climatice, care a îngenuncheat economia.
De patru ani, se încearcă câștigarea unui război care nu ne-a aparținut niciodată, nici nouă, nici poporului ucrainean. Am susținut mereu că acest conflict din Ucraina este, în realitate, un război al delapidatorilor și al spălătorilor de bani — din Rusia, din Ucraina și din Uniunea Europeană.
Astăzi, asistăm la o răsturnare de situație incredibilă: descoperim brusc că Putin ar putea fi, totuși, un partener pentru Europa și că evenimentele din Iran încalcă dreptul internațional. Interesant este că, sub administrația Biden, respectarea acestui drept internațional nu părea să fie o prioritate atât de mare.

miercuri, 31 decembrie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Un alt bir peste români


Un alt bir peste români: a sosit vremea altor majorări de taxe și impozite pentru 2026. Am dat un interviu la postul de televiziune Tele M Iasi  și am prezentat cateva detalii. Pe larg, prezint mai jos mai multe date!

Toată țara este în aer. Biruri suplimentare peste biruri: pe case, pe terenuri, pe mașini. Iar acum revine în forță și „poluarea” ca element suplimentar de taxare și impozitare. Dacă această măsură ar fi fost parte dintr-o politică serioasă, coerentă și fundamentată științific, aș fi fost primul care să o susțină. 

Dacă ar fi venit la pachet cu investiții reale în monitorizare, cercetare, infrastructură și soluții concrete de reducere a poluării, discuția ar fi fost alta. Dar, din păcate, nu acesta este cazul. În realitate, asistăm la o nouă rundă de creșteri de taxe, puse în grabă sub umbrela unui „jalon PNRR”, mai exact din componenta Transport, în valoare totală de aproximativ 7,6 miliarde de euro. Se invocă principiul „poluatorul plătește”, dar fără ca statul să fi construit înainte instrumentele minime care să măsoare corect poluarea și sursele ei reale.

Mai mult, trebuie spus clar un lucru: primăriile și consiliile locale au posibilitatea legală de a majora sau reduce aceste impozite cu până la 50%. Tocmai de aceea, ele ar trebui să țină cont de povara totală a tuturor taxelor care cresc simultan în 2026. 

Pentru mulți cetățeni, taxa pe poluare „mai lipsea” dintr-un lung șir de creșteri.

Repet: această taxă, pusă la pachet cu celelalte majorări, riscă să transforme o problemă serioasă într-o abordare superficială și nedreaptă. Poluarea nu se rezolvă printr-o cifră pusă în tabel, ci prin înțelegerea fenomenului în ansamblu.

Poluarea nu poate fi evaluată doar în funcție de clasa Euro a mașinii. Ea depinde de:

-gradul de uzură al vehiculului,

-orele de funcționare și de staționare,

-blocajele din trafic,

-ambuteiaje,

-intervalul orar (dimineața, seara, la prânz),

-anotimp,

-condițiile meteorologice,

-circulația maselor de aer,

-poluarea adusă din alte zone sau chiar din afara țării.

Poluarea este cumulativă și provine din toate sursele, indiferent de tipul de propulsie. Inclusiv mașinile electrice sau hibride contribuie prin particulele rezultate din uzura anvelopelor, a plăcuțelor și discurilor de frână, a carosabilului. Aceste particule fine sunt astăzi recunoscute ca o sursă majoră de poluare urbană — și ele nu sunt deloc neglijabile.

Cu toate acestea, în PNRR găsim o adevărată „varză de Bruxelles”: mult limbaj tehnic, multe concepte la modă, dar foarte puțină substanță acolo unde contează. 

Nu găsim un program coerent pentru:

-o rețea națională modernă de monitorizare a aerului,

-senzori performanți și distribuiți inteligent,

-sisteme de măsurare în timp real,

-infrastructură de cercetare,

-laboratoare moderne,

-analiză științifică a fenomenelor locale.

Se vorbește mult despre digitalizare, despre tranziție verde, despre închiderea unor capacități energetice, despre reactoare modulare, despre mașini electrice, dar nu se explică cine măsoară, cum măsoară și pe ce date reale se bazează toate aceste decizii.

În domeniul deșeurilor, situația este similară. Există bani pentru stații, pentru instalații, pentru infrastructură, dar aproape nimic pentru cercetare, pentru tehnologii moderne de reciclare adaptate noilor tipuri de deșeuri, pentru procese care să recupereze materii prime fără a polua suplimentar. Se construiesc instalații, dar nu se investește suficient în știință.

Într-o țară care a avut la dispoziție miliarde de euro prin PNRR, faptul că nu s-a construit o infrastructură solidă de monitorizare și cercetare este o mare problemă. Folosim în continuare rețele vechi de 10 de ani, cu date incomplete și adesea nefuncționale, iar pe baza lor impunem taxe noi!???

Poluarea nu este doar o chestiune fiscală. Este o problemă de sănătate publică. Afectează bolile respiratorii și cardiovasculare, dar influențează și fenomenele meteo extreme: ploi torențiale, grindină, furtuni violente, descărcări electrice. Toate acestea sunt documentate științific, dar ignorate în politicile publice curente.

Am pierdut ani și miliarde care puteau fi folosite pentru modernizarea hidrocentralelor, pentru infrastructură energetică curată, pentru cercetare și pentru sisteme reale de măsurare. Unele decizii au fost greșite, altele pur și simplu executate fără viziune.

Paradoxal, acolo unde a existat presiune reală, cum a fost cazul autostrăzii A7 (pandemie= PNRR = termen rambursare limita iunie 2026!!!), lucrurile s-au mișcat rapid. Cu mii de oameni, mii de utilaje, într-un ritm fără precedent. Pentru că exista riscul pierderii banilor. Acolo s-a putut.

La fel și în cazul A8, unde contextul geopolitic și războiul din Ucraina au creat o fereastră strategică. Altfel, Moldova ar fi rămas, din nou, la coada investițiilor.

Concluzia este simplă: se poate, atunci când există voință și responsabilitate.

Dar nu putem accepta ca lipsa de strategie, lipsa de cercetare și lipsa de infrastructură să fie compensate doar prin creșterea taxelor pentru cetățeni. Poluarea nu se combate prin biruri, ci prin știință, investiții și politici publice inteligente.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui