Pentru cei care au ajuns mai târziu pe pagina asta, încep cu o precizare, că am văzut că unii sunt în eroare: eu sunt un simplu cetățean, ca voi toți.
Nu am deținut și nu dețin funcții publice, nu am nicio putere de decizie.
De profesie avocat, defect profesional fiind, citesc proiecte de legi care îmi sar in ochi, le analizez si scriu ce pericol se generează chiar din legi, față de modul în care sunt redactate (neclar, neprevizibil, imprecis), față de normele pe care le conțin și față de cum ar putea fi interpretate și aplicate la un moment dat în contra cetățenilor.
De 4 ani tot citesc și scriu, trăgând semnale de alarmă și argumentând de ce cetățenii nu trebuie să accepte ca unele proiecte de legi să fie votate și să devină legi. Însă, degeaba, cetățenii nu reacționează, nu se opun la legile care se adoptă.
De ce am început să scriu și de ce continui, conștientă fiind că oricum e pierdere de timp pentru că nimănui nu îi pasă?
Pentru că din 2020 am văzut că nu se mai respectă nimic: nu se respectă Constituția, nu se respectă principiile fundamentale, nu mai sunt garantate drepturile și libertățile fundamentale. Totul este varză și s-a dat cu fundul în sus.
Atât cât am putut, în calitate de simplu cetățean, am făcut ce demersuri legale m-a dus pe mine capul ca să încerc să stopez. Însă, degeaba critică un om la care se mai adaugă câțiva din 19 milioane. Numai câteva voci nu vor conta niciodată dintr-o mulțime imensă, iar demersurile lor vor fi în zadar, pentru că nu vor avea nicio finalitate.
Sunt conștientă că e muncă în zadar și degeaba, fără nicio finalitate. Însă, nu pot să tac pentru că tăcerea înseamnă aprobare tacită.
Atâta timp cât constat că se naște un pericol din lege, dacă nu vorbesc public despre el, ca să ia cunoștință și alții, în speranța că poate și alții vor înțelege și se vor opune la adoptarea legii, pentru mine este ca și cum i-aș ajuta pe cei care fac legile în contra cetățenilor.
Îmi pierd timpul și scriu pentru liniștea conștiinței mele, să nu îmi reproșez vreodată că dacă eu aș fi făcut ceva, poate lucrurile ar fi stat altfel. ”Îmi fac partea mea”, conștientă fiind că un om nu va putea niciodată să oprească lumea în loc și că un om din 19 milioane nu va conta niciodată ce spune. Dacă celorlalți 19 milioane nu le pasă, ignoră, acceptă tacit, eu nu am cum să îi oblig și nici cum să le impun. E alegerea lor să accepte și să nu facă nimic. Consecințele acceptării tacite le vor suporta toți, inclusiv cei câțiva care se mai opun, care de la zi la zi devin din ce în ce mai puțini.
Că mă revoltă lipsa de reacție? Da, mă revoltă, că mă uit în jur și mă întreb ”Unde dracu sunt cei 19 milioane? De ce tac?” Le găsesc scuze, îi critic și în final mă consolez cu ideea că asta e. N-am eu ce să fac și nici cum să îi oblig.
Problema este că nici nu prea mai ai cu cine să faci opoziție. Și din ăia puțini care erau, observ că unii au început să susțină, invocând ca argumente anormalitatea și uitând principiile fundamentale pe care ei le susțineau cândva.
Despre ce vă mai scriu? Despre manipulare.
Nici la asta nu pot să tac. Îmi sare în ochi cum sunteți prostiți ca să susțineți.
Într-un discurs, într-un articol, într-un interviu etc vi se spun n chestii reale care vă afectează, creează emoție, dar se mai bagă și o ”șopârlă”, ”născându-se” astfel ideea că soluția ar fi o anormalitate care trebuie pusă în practică.
Așa s-a procedat pentru conturarea unei idei care să fie susținută de voi și introdusă apoi în legi ca soluție.
Tot ceea ce se introduce rău în legi, se introduce folosindu-se ca pretext infracțiunile care au impact emoțional mare asupra noastră, indiferent că este vorba de efectele acelor infracțiuni sau că este vorba de ”să moară și capra vecinului”. Se mediatizează câteva cazuri care sunt excepție, se inoculează ideea că ar exista o soluție care de fapt este o aberație pentru că ni se impun tuturor niște reguli drastice din cauza unor comportamente izolate ale câtorva cetățeni, iar pe fondul emoției de moment lumea susține soluția, fără să stea să se gândească la consecințele asupra propriei persoane, dacă soluția respectivă se pune în practică și devine lege. Și uite așa majoritatea devine susținătoarea unei legi care atunci când se va aplica la scară largă îi va face rău.
Că măsurile alea aberante impuse prin legile pe care le susțineți în urma manipulării nu elimină infracțiunile, dar în schimb ni se reduc drepturile și libertățile tuturor sub pretextul ”că e pentru binele nostru”, nu mai are mai nimeni timp să își dea seama, sub impulsul și emoția momentului.
Mulți cetățeni îmi trimit mesaje, articole, video etc. Pe unele le citesc și analizez, pe altele nu. Nu pot să stau numai să citesc și să analizez ceea ce altora li se pare anormal. Triez. Analizez ce îmi sare în ochi și are legătură cu ceea ce am mai citit și analizat.
Că rețelele de criminalitate organizată sunt create, susținute și dezvoltate de persoanele care au funcții în instituțiile și autoritățile publice, care sunt adevărații beneficiari ai acestor rețele (nu de niște terchea – berchea, rupți în coate, ăia fiind numai de fațadă) o spun demult. Că existența acestor rețele de criminalitate organizată creează revoltă și impact emoțional mare este normal.
Însă, ce mi-a sărit mie în ochi, aruncată ca nuca în perete în articolul ăsta?
”O vamă din Bulgaria are angajați vameși cu cetățenie americană/ La noi de ce nu e posibil așa ceva?”
Și mă apuc și citesc, în dungă, până la ”șopârla” cu pricina. ”Documentat” articolul, iar finalul ” Domn Muțescu, vă rugăm noi frumos, SCHIMBAȚI TOATĂ CONDUCEREA VĂMII CONSTANȚA! Aduceți americani!
Militarizați vămile României! Obligați companiile care operează în vămi să obțină coduri Ncage și certificate de securitate.”
Băh, de dă-o naiba!
România are 19 milioane de cetățeni, dintre care măcar vreo 10 milioane care încă locuiesc în țară or avea peste 20 ani.
Băh, avem 10 milioane de corupți, din ăștia 10 milioane nu e nimeni cinstit și nu poate să fie angajat al Vămii. Musai, dar musai trebuie să angajăm americani. Nu mai există români, toți niște corupți.
Dar nu numai asta, trebuie impuse și niște coduri Ncage și certificate de securitate.
La o simplă căutare pe internet, codurile Ncage sunt ”Deşi SCN foloseşte codul NATO de agent economic (NCAGE) în principal pentru a identifica producătorii articolelor de înzestrare, aceste coduri sunt folosite de multe ţări într-o largă varietate de procese logistice.” (ROMÂNIA - Biroul Național de Codificare)
Deci, care va să zică, problema nu era că în vamă ăia nu și-au făcut treaba, nu au efectuat controale și au închis ochii (sau li s-au trasat dispoziții ”de la București” să închidă ochii) și să nu facă cpntrolul în vamă, problema era că trebuie musai să se introducă sistemul de codificare NCAGE (codul NATO de agent economic), certificate de securitate ȘI SĂ ANGAJĂM AMERICANI ÎN VAMĂ.
Ce zice Constituția României?
E normal ce zice articolul ăsta din Constituție?
Păi cam e. Că un stat nu poate să pună în funcțiile publice cetățeni ai altui stat, că o să îi intereseze pe ăia de statul român și de cetățenii români fix deloc.
Asta așa ... un alt exemplu de manipulare psihologică, un articol prin care vi se creează emoția la început ”documentat”, iar la final aveți marea ”soluție” cu privire la care pun pariu că mai nimănui nu ”i s-a aprins beculețul” ce treabă are sula cu prefectura și cam care ar fi impactul soluției propuse. Sub impactul emoției create la începutul articolului, nu cred că ați mai stat să procesați informația cu privire la soluția propusă și care ar fi impactul ei, preluând-o ca atare.
Și uite cum sunteți manipulați să preluați și să susțineți orice aberație propusă de unii, fără să percepeți pericolul.
Și referitor la americani: vă aduceți aminte după 1989? ”Să vină americanii!”
Ani de zile românii și-au dorit asta.
Și-au venit americanii. Și ne-au luat resursele, afacerile, au făcut țara praf sub toate aspectele, inclusiv justiția.
Să îi punem și în funcții publice, că merită!
Colonia nu trebuie să fie condusă de cetățenii stăpânilor? Că doar în asta ne-au transformat americanii.
