Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările sortate după dată pentru interogarea particule de praf. Sortați după relevanță Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după dată pentru interogarea particule de praf. Sortați după relevanță Afișați toate postările

joi, 27 august 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - NEPAL. FILMUL UNEI CATASTROFE

 NEPAL. FILMUL UNEI CATASTROFE

Încerc să reconstruiesc, pas cu pas, ceea ce s-a întâmplat înainte și în timpul catastrofei din Himalaya. Este o ipoteză fizică de lucru, construită din observațiile disponibile și din mecanisme fizice cunoscute.

Cu una-două zile înaintea prăbușirii, în zona ghețarului s-ar fi înregistrat precipitații abundente, aparent și neobișnuit de calde pentru aceste altitudini. Asta a însemnat un volum foarte mare de apă ajuns într-un timp scurt pe suprafața ghețarilor.

Precipitațiile au putut produce și saturația progresivă a stratului de zăpadă cu apă. La început, o parte din apă este reținută între cristalele de zăpadă. Pe măsură ce stratul se apropie de saturație, excesul începe să se dreneze gravitațional spre gheața de dedesubt, fisuri și crevase. Zăpada poate funcționa astfel, pentru un timp, ca un rezervor, după care apa începe să fie eliberată mai rapid.

Mai există însă un factor.

Himalaya se află între marile regiuni poluate ale Indiei și Chinei. Funinginea provenită din poluare și arderi, împreună cu praful transportat pe distanțe mari, ajung până la altitudinile marilor ghețari.

Acest lucru a fost măsurat. Profile LIDAR realizate în Himalaya au identificat un maxim al concentrației particulelor atmosferice în jurul altitudinii de 4.300 m și straturi importante de particule până spre 5.000 m.

Precipitațiile pot aduce o parte din această funingine și din acest praf direct pe zăpadă și gheață.

Urmează un mecanism fizic simplu: suprafața se întunecă, reflectivitatea scade, este absorbită mai multă energie solară, suprafața se încălzește și topirea se intensifică.

Din estimarea energetică pe care am făcut-o, această scădere a reflectivității poate însemna, în condiții favorabile, încă aproximativ 6–7 litri de apă pe fiecare metru pătrat într-o singură zi.

Această apă se adaugă volumului mult mai mare provenit din precipitațiile precedente.

Și aici apare unul dintre cele mai interesante indicii.

Pe 25 august, imaginile satelitare arată ghețarii din zonă încă acoperiți într-o proporție importantă cu zăpadă. În dimineața zilei de 26 august, înaintea prăbușirii, o cantitate mare din această zăpadă dispăruse, lăsând expusă gheața.

În aproximativ 24 de ore, suprafața glaciară se modificase spectaculos.

Unde s-a dus toată această apă?

O parte s-a scurs la suprafață. O altă parte poate să fi pătruns prin crevase și fisuri adânc în corpul ghețarului.

Dacă apa ajunge într-o fractură preexistentă sau spre contactul dintre gheață și substratul stâncos, presiunea apei poate crește, rezistența mecanică poate scădea, iar alunecarea poate fi favorizată.

Nu este necesar ca apa să topească baza întregului ghețar. Este suficient să găsească o zonă critică de slăbiciune, să o alimenteze și să favorizeze propagarea unei fracturi.

Iar efectul nu trebuie să fie instantaneu. Între episodul de precipitații și cedare pot trece ore sau chiar una-două zile, timp în care apa pătrunde, stratul de zăpadă se saturează și se drenează, presiunile se redistribuie, iar fracturile evoluează.

În dimineața zilei de 26 august, pragul critic este depășit.

Aproape două treimi din corpul ghețarului se desprind. O suprafață de ordinul a 200.000 m² pornește la vale de la aproximativ 5.200 m altitudine.

Urmează o coborâre de aproximativ 1.200 m.

Milioanele de tone de gheață și rocă accelerează gravitațional și ating viteze de ordinul sutelor de kilometri pe oră.

Energia pusă în joc este uriașă, comparabilă, ca ordin de mărime, cu energia eliberată de câteva bombe de la Hiroshima.

Doar o fracțiune din această energie se transferă în scoarța terestră, dar este suficientă pentru a produce un semnal seismic echivalent cu un eveniment de magnitudine aproximativ 5,2.

Cu alte cuvinte, nu un cutremur a declanșat prăbușirea. Prăbușirea însăși a făcut Pământul să vibreze.

Masa gigantică ajunge în vale. Din acest moment, nu mai vorbim doar despre o avalanșă de gheață.

Apa se amestecă violent cu gheața fragmentată, rocile și sedimentele smulse de pe versant și din albia râului. Se formează o curgere densă multifazică – apă, gheață, rocă și sedimente.

Această masă se comportă diferit de apa unui râu obișnuit. Poate transporta blocuri mari, erodează violent albia și malurile și își poate crește volumul prin antrenarea continuă de material.

În același timp, materialul prăbușit poate bloca temporar cursul apei, formând un baraj natural instabil.

Apa se acumulează.

Barajul cedează.

Amestecul de apă, gheață, rocă și sedimente pornește violent în aval. Avalanșa glaciară se transformă într-o viitură devastatoare, capabilă să măture infrastructura întâlnită în cale.

Valuri de până la 9 metri au spulberat totul în calea lor!

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

vineri, 7 august 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Pe 5 august 2026, treapta superioară a unei rachete Falcon 9 de la SpaceX (lansată în ianuarie 2025) s-a prăbușit pe Lună, lângă craterul Einstein, cu o viteză de aproximativ 8.700 km/h. Obiectul de circa 4 tone a creat un crater nou și a ridicat un nor de praf și gaz.


Pe 5 august 2026, treapta superioară a unei rachete Falcon 9 de la SpaceX (lansată în ianuarie 2025) s-a prăbușit pe Lună, lângă craterul Einstein, cu o viteză de aproximativ 8.700 km/h. Obiectul de circa 4 tone a creat un crater nou și a ridicat un nor de praf și gaz.

În ciuda faptului că a fost un eveniment de o asemenea amploare, deocamdată nu există imagini sau filmări detaliate ale impactului propriu-zis.

Fenomenul putea fi urmărit de mai multe sonde aflate pe orbită în jurul Lunii:  

- Danuri (KPLO) – Coreea de Sud (a reușit imagini înainte/după)  

- Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) – NASA  

- eventuale sonde chinezești din programul Chang’e  

Totuși, nicio sondă nu a capturat flash-ul sau plume-ul în timp real.

Așa cum am menționat miercuri dimineață, în emisiunea de la Euronews, norul de particule în expansiune – specii atomice și moleculare excite, ionizare – putea fi analizat de la distanță. Emisia lor ar fi permis determinarea naturii fizico-chimice, a fenomenelor și a temperaturii.  

Și exact asta s-a întâmplat.

Singura tehnologie care a reușit să „bată” investițiile de zeci sau sute de milioane de euro este spectroscopia. Observațiile au fost realizate de Very Large Telescope (VLT) al Observatorului European de Sud (ESO) din Chile, sub coordonarea astronomului Carl Schmidt de la Boston University. Chiar și în variantă pasivă, a reușit să surprindă semnătura sodiului din rocile lunare și a litiului din rămășițele treptei de rachetă după prăbușire. Cu siguranță vor apărea și alte semne în spectru – alte elemente chimice, alte molecule.

Rămân surprins că nu avem încă amprente optice, spectrale sau electrice clare rezultate din lovirea rachetei de Lună. Să nu mai vorbim de studii gravitaționale sau de unde seismice. Acestea ar putea fi, teoretic, înregistrate de instrumentele de la bordul sondelor menționate mai sus.

La aproape trei zile de la impact, imaginile Danuri rămân singurele disponibile public, iar datele detaliate de la LRO sau analiza spectrală completă încă nu au apărut. Este un eveniment excepțional, dar, paradoxal, extrem de banal din perspectiva vizualizării și a cercetării optice sau spectrale.

Informațiile întârzie să apară în spațiul public, poate tocmai din cauza tehnologiilor implicate sau a importanței istorice a prezentării datelor. Așteptăm cu interes următoarele clarificări.

Fizician Claudiu Tănăselia "> eventuale sonde chinezești din programul Chang’e"

China nu are sonde Chang'e orbitale active pe orbita Lunii, ci doar doi sateliți de telecomunicații, Queqiao-1 și Queqiao-2, relee pentru landerele și roverele active pe suprafața Lunii (fără camere la bord). Pe lângă sonda LRO americană și sonda Danuri sud-coreeană, pe orbita Lunii mai sunt cele două sonde DRO A/B chinezești (probabil fără camere la bord), Tiandu 1/2, satelitul pakistanez ICUBE-Q și sonda indiană Chandrayaan-2 (probabil singura, pe lângă LRO și Danuri, care are camere).

Autor Silviu Gurlui catre Claudiu Tănăselia Nu exclud posibilitatea ca unele platforme chineze aflate în spațiul cislunar sau pe orbita Lunii să fi înregistrat indirect efecte fizice ale impactului, precum perturbări ale plasmei din vecinătatea Lunii (generate de interacțiunea cu vântul solar), modificări ale fluxurilor de particule energetice, ale atomilor neutri energetici sau alte semnale din mediul electromagnetic, cu condiția să fi dispus de instrumentația adecvată și să se fi aflat într-o poziție favorabilă în momentul producerii evenimentului. Până în prezent, însă, nu am cunoștință de o confirmare oficială sau de o publicație științifică ce să prezinte astfel de rezultate. Tocmai de aceea consider că merită urmărite viitoarele analize și publicații ale echipelor implicate.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

vineri, 17 iulie 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Accident feroviar produs în apropierea Portului Constanța


Un accident feroviar produs în apropierea Portului Constanța s-a soldat cu deraierea mai multor vagoane și împrăștierea unei cantități de sulf pe terasamentul căii ferate.

Sulful este o materie primă utilizată în principal la fabricarea acidului sulfuric, a îngrășămintelor și în numeroase procese industriale. În forma solidă, acesta nu se autoaprinde la temperaturile atmosferice specifice unei zile de vară, chiar și în condiții de caniculă.

Totuși, în prezența unei surse de aprindere – flacără, scântei sau suprafețe foarte încinse – sulful poate arde. În urma arderii se formează dioxid de sulf (SO₂), un gaz iritant pentru ochi și căile respiratorii și un poluant atmosferic reglementat.

Sulful transportat este, de regulă, sub formă de granule de câțiva milimetri. În urma unui impact puternic, o parte dintre acestea se poate sfărâma, rezultând fragmente mai mici și particule fine de praf. Temperaturile ridicate și vântul pot favoriza uscarea și resuspendarea acestor particule în aer.

La momentul producerii accidentului (ieri, ora 14:25) condițiile meteorologice indicau o atmosferă relativ calmă și un vânt slab. În aceste condiții, este de așteptat ca majoritatea granulelor și fragmentelor de sulf să fi rămas în apropierea locului accidentului, iar eventualele microparticule rezultate prin sfărâmare să se fi dispersat pe distanțe relativ reduse, cu depunere în principal în zona căii ferate și a platformei portuare.

În lipsa unui incendiu, principalul risc este reprezentat de praful de sulf și de expunerea locală la acesta. Delimitarea exactă a unei zone potențial afectate nu poate fi făcută fără măsurători ale calității aerului și fără o modelare de dispersie atmosferică. Cea mai apropiata statie APM, CT5 nu a masurat sau nu a afisat voncenteațiile de SO2. Iar concenteația de PM10 era în limite foarte bune. De regulă, la amiază, atmosfera este mai agitată iar poluanții sunt dispersați mai repede, motiv pentru care aerul e mai proaspăt.

Autoritățile trebuie să comunice public forma și granulația sulfului transportat, cantitatea împrăștiată, rezultatele măsurătorilor efectuate și concluziile evaluării privind impactul asupra populației și mediului învecinat.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

marți, 25 noiembrie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Resursele primare si energia România


Astăzi particip la o nouă sesiunea organizata de AUR, acum dedicată resurselor primare și a energiei României, alături de profesori universitari, cercetători, ingineri, parlamentari, reprezentanți ai Guvernului, ai patronatelor, oameni de afaceri și tineri antreprenori. Este o dezbatere esențială într-un moment în care sistemul energetic național are nevoie de strategie și soluții.

Discutăm despre problemele fundamentale ale energiei în România: prețurile ridicate, facturile greu de suportat, pierderile uriașe din rețele și lipsa investițiilor în infrastructură. Consumatorii – casnici și industriali – ajung să plătească ineficiențele unui sistem care nu mai corespunde nevoilor actuale. Pierderile tehnologice și comerciale, care în unele zone ating niveluri inadmisibile, sunt transferate direct în factură, iar companiile românești își pierd competitivitatea tocmai din cauza costurilor energetice ridicate.
În același timp, vorbim despre resursele noastre primare – cupru, bismut, germaniu, grafit și multe altele –, resurse strategice ale viitorului, pe care România le exportă ca materie brută, în timp ce importăm produse finite la prețuri chiar și de zece ori mai mari. Este o risipă uriașă și o pierdere economică pe care nu ne-o mai putem permite.
Un subiect esențial îl reprezintă energia solară. Deși România a instalat capacități fotovoltaice importante, randamentul real al panourilor este puternic afectat de temperaturile ridicate și de poluare. Când panourile ajung la 35–40°C, randamentul scade cu 10–25%, iar depunerile de praf, particule PM10, PM2.5 sau praful transfrontaliet reduc și mai mult producția. Panourile nu funcționează la randamentul din broșuri, iar asta trebuie spus clar în strategia energetică. Fără optimizare, fără monitorizare, fără curățare sistematică, pierdem energie exact când avem nevoie mai mare.
La fel de important, "tranziția energetică" produce propriile deșeuri. Panourile, bateriile și sistemele electronice asociate vor genera, în următorii ani, un volum enorm de materiale toxice și compozite greu de reciclat. România nu are încă o infrastructură de reciclare la scară mare pentru aceste tehnologii. Dacă nu acționăm rapid, riscăm să transformăm tranziția verde într-o nouă criză de mediu: metale grele, chimicale, litiu, cobalt, grafit – toate ajung în sistemul de deșeuri fără control.
Pe de altă parte, creșterea accelerată a regenerabilelor pune o presiune imensă asupra stabilității sistemului energetic. Sursele solare și eoliene sunt nesincrone, fără inerție, fără rotor. Ele nu pot stabiliza rețeaua. În lipsa unui suport inertial, sistemul devine vulnerabil la fluctuații rapide ale producției, ceea ce poate genera dezechilibre de sute de megawați în câteva secunde.
Aici intervin bateriile de tip grid-forming – poate cea mai importantă tehnologie pentru următorul deceniu. Acestea nu sunt simple depozite de energie. Ele creează tensiune, stabilizează frecvența, oferă inerție sintetică și reacționează în milisecunde. Cu alte cuvinte, înlocuiesc rolul clasic al generatoarelor cu rotor, dar într-un mod mult mai rapid și flexibil. Fără astfel de baterii, sistemul energetic românesc va fi tot mai expus instabilităților, pe măsură ce ponderea regenerabilelor crește.
România are resurse, are inteligență, are tehnologie. Pentru a reduce prețurile, pentru a stabiliza sistemul și pentru a valorifica resursele naționale, trebuie să investim în infrastructură modernă, reciclare, eficiență, baterii grid-forming și lanțuri industriale complete. Valoarea adăugată trebuie să rămână în România, nu exportată. Energia viitorului nu este doar producție, ci și stabilitate, eficiență și suveranitate economică.

duminică, 24 august 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Povestea lui ʻOumuamua și a „fratelui” său din 2025- 3I/ATLAS. Nava extraterestra?!

Povestea lui Oumuamuaʻși a „fratelui” său din 2025- 3I/ATLAS. Nava extraterestra?! ʻOumuamua a fost primul semnal. 3I/ATLAS a adus confirmarea, prin spectroscopie și observații directe. Iar lecția lor comună e simplă: misterele interstelare pot fi deslușite prin spectroscopie!

NOTA DE INCEPUT: ʻOumuamua apare in spatiul public sub tot felul de imagini. Acestea sunt artistice, nu sunt reale. Nu s-au facut măsurători de acest fel ci asupra unui "grăunte de lumină" care urma o traiectorie, cu o dinamica si care avea lumina retroimprastiata cu variațiile puternice, periodice. Forma obiectului s-a reconstituit artistic pornind de la niște măsurători indirecte (raport intensități luminoase, etc). Drept pentru care, imaginea din aceasta postare este artistica nu una înregistrată de telescoape. Pentru ca nu exista nici o imagine reală!
În 2017, astronomii au observat pentru prima dată un obiect misterios care nu aparținea Sistemului nostru Solar. L-au numit ʻOumuamua, „mesagerul care vine de departe”. El a trecut la numai 38 de milioane km de Soare și a fost văzut doar câteva săptămâni, înainte de a se pierde în întunericul spațiului. Avea o traiectorie hipertrofica deci nu aparținea sistemului solar.
La început, datele păreau să indice o simplă rocă interstelară. Dar apoi au apărut 2 surprize: orbita lui ʻOumuamua nu putea fi explicată doar prin gravitație iar fluctuațiile de lumina reflectata erau extrem de mari. Obiectul avea o mică accelerație suplimentară, radială, anti-solar. Nicio coadă de cometă, niciun jet vizibil nu însoțea mișcarea. Sau nu s-a reușit sa se masoare! Iar variațiile intensității luminoase erau de până la 10 ori, cu caracter cvasiperiodic, fapt atribuit inițial unei forme foarte alungite a obiectului, din care s-a dedus și geometria lui.
Această discrepanță a alimentat speculațiile — unele scenarii au mers până acolo încât să sugereze că ar putea fi o navă extraterestră sau o velă solară artificială.
De ce aceste "ciudatenii". Cum le putem explica?
1. Traiectoria, acceleratia radiala "negravitationala".
Roca are in compoziție, măcar in stratul ce o înconjoară, superficial, cu acoperire totală sau parțială o mixtură de gaze captive din cauza temperaturilor foarte joase. Sub acțiunea radiației solare, a fotonilor diferiți, roca începe sa "se încălzească" inca de la distanțe mari cind primele gaze sunt mai repede sublimate, cum ar fi azotul. Cu cit s-a apropiat mai mult de Soare, temperatura suprafetelor expuse (inclusiv cele remanente dupa roatatii) ar fi putut ajunge la temperaturi mai mari. Asadar, suprafața obiectului a fost încălzită de fotonii solari. Aceștia pătrund câțiva micrometri iar căldura poate difuza milimetri sau centimetri în crusta materialului și ridică temperatura locală.
La acea distanță de Soare, fața însorită a lui ʻOumuamua ajungea la temperaturi apropiate de 0 … +20 °C. În interior existau probabil mixturi de gheață și gaze: CO₂, NH₃, apă, metanol. Cele foarte volatile (azot, CO, metan) se pierduseră deja, departe, la temperaturi sub –200 °C, asa cum am explicat mai sus, cind obiectul se afla pe traiectorie la distanțe mult mai mari.
Pe măsură ce gheața s-a sublimat, moleculele au fost evacuate spre Soare prin porii crustei. Legea acțiunii și reacțiunii a împins corpul în direcția opusă, anti-solar. Apare un efect de recul. Efectul si mărimea reculul sunt confirmare de măsurătorile de atunci!
Rata necesară de pierdere ar fi putut fi mica de doar 0,1–1 kg/s de gaz. Insuficient pentru a produce o coadă vizibilă, dar exact suficient pentru a explica accelerația măsurată (~5×10⁻⁶ m/s²).
2. Variațiile de intensitate luminoasa reflectata in domeniul 0.4-0.9 micrometri (VIS-IR)
Aceste variații pot fi induse și de reflectivitatea diferită a mixturilor de gheață, de granulația și morfologia suprafeței, expuse periodic la temperaturi variabile atunci când zona este iluminată sau se află în umbră, până la valori de –150 °C.
Albedoul nu este constant, ci depinde de compoziția ghețurilor, de porozitate, de mărimea granulelor și de temperatura locală.
La toate acestea se adaugă amestecul cu particule de praf sau organice, care pot întuneca suprafața și pot amplifica variațiile de luminozitate observate.
3. Dar iata ca după opt ani, un alt vizitator interstelar a apărut: 3I/ATLAS. La 1 iulie 2025, un alt vizitator interstelar este descoperit. De data aceasta, telescoapele surprind imediat activitate cometară. La distanțe de 500–600 milioane km, unde temperatura de echilibru e încă foarte scăzută (–160 … –120 °C), s-au detectat molecule OH prin spectroscopie ultravioletă (Swift). Moleculele OH provin din fotodisocierea apei – adică s-a observat direct sublimarea gheții de apă. Rata de emisie estimată: zeci de kg/s de gaz și praf, confirmând că motorul de recul există și este măsurabil. Traiectoria lui 3I/ATLAS e tot hiperbolică, exact ca la ʻOumuamua, dar aici avem și dovezi spectroscopice directe: gazul ejectat, compoziția moleculară, energia solară drept combustibil.
S-a văzut clar ceea ce doar se presupunea la ʻOumuamua: gazele sunt puse în mișcare de lumina solară, iar reacția termodinamică împinge obiectul în sens opus Soarelui.
Astfel, scenariile mai exotice despre nave extraterestre nu cu atât fundament stiintific pe cât au cele descrise mai sus, explicații naturale care au la bază metode spectroscopice: fotonii solari încălzesc stratul superficial, gazele volatile din crusta poroasă sublimează la temperaturile potrivite, reculul creat de moleculele care scapă produce accelerația radială observată. Sigur, cind vor fi date suplimentare, rezultate experimentale sau modele de simulare, atunci se pot rediscuta alte scenarii, alternative. Dar, asa cum am spus, cheia acestor probleme este legată de soectroscopie!
Evident, prin măsurători de cinetică, prin măsurători ale accelerației, ale vitezei, prin modificări ale structurii moleculare în stratul superficial, prin măsurători ale compoziției chimice a gazelor eliberate prin absorbția radiației solare, putem identifica sau putem construi modele complexe care să elucideze alte elemente de importanță vitală pentru fizicieni, matematicieni, astronomi, chimiști etc.
La originea tuturor acestor investigații de profunzime, capabile să elucideze compoziția chimică, transformările fizico-chimice, variațiile de temperatură și procesele de cinetică, rămân cercetările spectroscopice. Spectrofotometrele atașate telescoapelor, împreună cu detectoare speciale – cele mai sofisticate, capabile să acopere domenii spectrale optime, cu viteze de eșantionare ridicate, rate de acumulare precise și sisteme de răcire extreme pentru stabilitate și reducerea zgomotului optic, termic și electric – sunt instrumentele esențiale pentru a înțelege aceste mistere cosmice.

marți, 11 martie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Ne așteaptă două zile încărcate zdravăn cu praf saharian.

 

Ne așteaptă două zile încărcate zdravăn cu praf saharian 1, 2, 3, 4. Începând de azi după amiaza și mai ales mâine, continuând pina miercuri. Concentrația cea mai mare va acoperi estul țării, inclusiv Moldova. Dar toata tara va fi practic maturata de la vest la est. Acest lucru va putea influenta temperatura atmosferei, va încălzi atmosfera! Indirect, va creste poluarea la sol prin efectul inversiunii termice induse. Puțin probabil sa avem poluare crescuta la sol direct cu praf saharian pe cit poluarea clasică de la sol care va fi presata la sol prin acest efect de încălzire a atmosferei, pe seama absorbției radiației retroimpradtiate de la sol. Probabilitatea sa avem precipitații în aceasta perioada pare foarte redusa, din acest motiv, "revarsarea" prafului peste sol/vegetație, mașini e putin probabil și să mai lase acea imagine dezgustătoare, strat maroniu/portocaliu.

In aparență nu trebuie să ne ingrijorăm, doar reamintesc. Depinde de unde e săltat praful, ce materiale industriale au fost lăsate in urma/particule rezultate din deseuri/degradate/fragmente/materiale descompuse/organisme sunt purtate în aer și pe ce traiectorii călătoresc aerosolii formați care pot agata, pe distante lungi, alți poluanți. Pentru cei alergici, sa aveți grija! Masurile de igiena sunt de luat în seama mai ales pentru alergici.

miercuri, 5 februarie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Un proiect pilot pentru intreaga tara

Am expus in plenul Parlamentului proiectul infrastructurii de mediu AUR pentru Iasi, in valoare de 20 mil lei. Un proiect pilot pentru intreaga tara. Nu a fost adoptat! A picat la vot! Nu e important pentru PSD, pentru PNL, UDMR si vor expune mai departe populatia la toxine iar atmosfera va genera tot mai multe turbulente (fenomene "stranii") fara sa stim sa ne protejam.

Am fost expusi foarte tare cu microparticule si oxizi dupa razboiul din Ucraina. A crescut poluarea cu peste 10 % in Europa, dupa incepetea razboiului, pe o raza de 1000 km!
Iar microparticulele nu sunt neaparat particule de praf!!! Ele sunt rezultatul exploxiilor, al materialelor dezintegrate !!! Aceasta poluare va persista multa vreme peste noi. Aceasta poluare a dus la o crestere a temperaturii atmosferei prin aerosolii formati care au jucat rolul unei "pilote". A fost mai cald!!!

marți, 4 februarie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Dupa "votarea " bugetului la Mediu, a urmat o dezbatere la comisie.

 

Dupa "votarea " bugetului la Mediu, a urmat o dezbatere la comisie. Mi-am inregistrat intregul discurs de astazi, din Comisia de Mediu, in fata directorilor de la Garda de Mediu, Agentia de Protectia Mediului, Ministri, sefi agentii mediu, ONG, DSP, Deputati, Senatori, Prof. Universitari, cercetatori, membri ai Comisiei Parlamentare de Mediu, consilieri, etc

Am ascultat pe toata lumea si in asa mod am avut ocazia sa vad care este starea de spirit, pregatirea, cerintele ong-urilor, proiectele din parlament, de la ministere, ideile, opiniile, problemele ridicate, etc.
Timpul scurt, pe o tema care necesita citeva zile doar pentru a inchide o parte din introducerea unui asa capitol de mediu: poluarea aerului in orase...
In expunerea mea, am spus limpede ca ce facem acum nu asigura si nu va avea efect pentru remedierea problemelor cit nu schimbam infrastructura, procedurile, masurile.
Am aflat cu stupoare ca, de pilda, instalatiile de monitorizare a radiatiei nucleare ar data de prin anii 60..., buget zero alocat aici, iar cercetarea nu nu este facuta la agentiile de mediu, nu e in schema de functionare. Ori, fara sa intelegi, poti masura oricit, aceasta nu rezolva mai nimic. Degeaba vorbesti de senzori cind nu stii ce masori, degeaba vorbesti de praf sau funingine cind le amesteci si le masori de-a valma, iesind un numar, o concentratie fara a decela ce e aia, cui foloseste, la ce bun sa o masori.
Nu se intelege ca monitorizarea nu ajuta daca nu e folosita pentru a muta lucrurile inainte, sa imbunatatesti instalatia, modul de lucru, sa intelegi cine influenteaza masuratorile, ce le afecteaza, ce erori, ce conditii atmosferice, ce modele atmosfetice sunt potrivite, ce rol au alte surse, ce molecule sunt, ce transformari au loc, cum, cind, etc.
Sunt aici, in Parlament, alaturi de colegii mei din AUR, sa ajut, sa indrept lucrurile, sa prevenim si sa asiguram populatia ca vor trai in medii sanatoase! Deopotriva toate vietuitoarele au nevoie de conditii sigure, fara toxine in aer, in apa, pentru a preveni poluarea accidentala sau nu.
E limpede ca vom putea discuta si de fenomene atmosferice extreme, gheata, precipitatii, seceta, turbulente, uragane, tornade, etc. Pentru ca toate sunt legate si de poluantii din aer.
Am pus intrebarea, stiti de ce in ultima perioada, in ultimii ani, in Romania sunt tot mai multe si mai multe inversiuni termice? Acesta este legat si de poluare!!!! De anumite particule de praf, de anumite particule de funingine (incendieri, arderi incomplete) care sa avem aerosoli de dimensiuni mici, de 2-5 micrometri. Acestia reprezinta un punct cheie de supraincalzire a zonelor inalte ale atmosferei si de racirea solului. De aici, perturbarea precipitatiilor, a supraincarcarii aerului la sol cu noxe, particule, gaze toxice.

joi, 2 ianuarie 2025

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Aurorele boreale, tot mai vizibile din România -II-


De ce au început sa fie observate aurorele boreale și in Romania? Am primit aceasta întrebare de la ProTV și de la Antena 1. Sigur, la TV, știrile sunt extrem de condensate și nu e timp de a prelua foarte multe date, mai ales ca parte complementara, dintre ele, sunt îmbrăcate in termeni specifici, mai dificili. Aceasta postare vine sa completeze ce nu s-a mai putut prezenta la TV.

Faptul ca vedem acum aurore asa spectaculoase, inclusiv din Europa Centrală și Europa de Sud, așadar, inclusiv din Romania, ne arata ca in atmosfera au apărut niște schimbări. Fiecare detaliu contează. Culoarea, regiunea, etc.
Particulelele proiectil din vintul solar (din exploziile solare) pătrund mult mai ușor în atmosfera, spre latitudini mai joase! Aceasta poate fi realizata fie dacă electronii sau protonii suferă o accelerare suplimentara in atmosfera (câștigă energie) fie câmpul magnetic din magnetosfera s-a slăbit, fie liniile de cimp magnetic suferă niște transformări, astfel ca electronii (in special) reușesc sa ajungă la altitudini joase la energii suficiente sa excite moleculele de azot (sa avem acele culori (rosiatice/violete) la aproximativ 100 km altitudine.
Teoretic, se poate face accelerarea in ionosfera, din cauza perturbațiilor potențiale ale densității de sarcini, deci apariția unor câmpuri electrice locale, cauzate de praf meteoric, cutremure puternice de pamint, încălzirea climei, erupții vulcanice, etc. Insa, contribuția lor, probabil este una încă redusa.
Cert este ca avem o slăbire a câmpului magnetic din magnetosfera și, in plus, o deplasare a polului magnetic nord, dinspre Canada spre Siberia (cu 50-60 km/an, după anul 2000). Aceste doua fenomene măsurabile, certe, au o contribuție majora la mutarea arealului de răspândire a acestor fenomene luminoase din atmosfera. Asa ne putem explica de ce, asa fenomene spectaculoase, in mod surprinzător, se pot vedea și de la noi.
Evident, un alt parametru cheie e legat de fluxul de particule, de spectrul energetic, de distribuția energetica a particulelor din vintul solar. Și, in acest an, avem maximum! Așadar, vom putea asista la spectacole, cel mai probabil, încă și mai importante.
Aceste fenomene din atmosfera reprezinta o mare oportunitate pentru oamenii de știință sa analizeze foarte mulți parametri, mai ales spectroscopici, în relație cu alte modificări, asa cum le-am prezentat mai sus.

marți, 5 noiembrie 2024

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - De de ce nu au putut fi detectate precipitațiile din Valencia la adevarata lor amploare


Subiectul precipitațiilor catastrofale din Valencia ridica încă probleme.👉💥 Am prezentat în postările anterioare ca avem o amplificare puternica a creșterii picăturilor fine de precipitații, nucleație pe particule fine de praf, sub 0.01 mm, în atmosferă, acumularea lor pe seama unei atmosfere umede, etc și, apoi, o ruptura a echilibrului prin unirea picăturilor si căderea lor, masiv, violent, spre sol.

Am fost întrebat, de ce nu s-au prevazut asa cantități mari? Pentru ca "DANA" ...era previzibila. De ce nu s-au semnalat cu radarele? Răspunsurile par sa nu fie date suficient de precis în spatiul public și, de aici, sa avem teorii care mai de care mai futuriste.
Lucrurile stau asa. 💥Radarul meteo care acoperă Valencia este unul de tip 👉"banda C"👈, lucrează la o frecventa tipica in jur de 5 GHz și poate monitoriza picăturile de ploaie de peste 0.5 mm, nu mai mici!💥 In atmosfera umeda și pentru picături sub 0.2 mm, specifice celor create prin intruziune de praf saharian, aceste picături, acest front, era greu de apreciat!💥
Din aceste motiv, în opinia mea, dezastrul ce urma sa se contureze nu a putut fi evaluat la adevărată intensitate! 💥Intruziunile de particule💥 pot induce în atmosferă umeda, in condiții de turbulente atmosferice, temperatura sol, mase de aer cu 💥gradienti variații de temperatura,💥 fenomene termodinamice greu de prognozat!
Este limpede ca, din punct de vedere tehnologic suntem depășiți în condiții extreme! Nu ne rămâne, deocamdată, ca și la cutremure de pamint, sa analizam efectele doar după producerea lor. Asta nu înseamnă că trebuie să nu intensificam cercetările și sa nu investim în aceasta, ba chiar înzecit!!!. Este vorba de protejarea noastră!💥E o problema de securitate !!💥
În cazul atmosferei, lucrurile vor putea încă mai bine prognozate cind echipamentele vor lucra în tehnologie cu radiație de frecventa mai înaltă, la puteri mai mari, pentru a estima cu mai mare precizie spațială și temporala compoziția și dinamica atmosferei. Gratie inteligenței artificiale, modelele vor răspunde cu mult mai mare acuratețe ca să evitam consecințele.
Nu putem și nici nu trebuie sa intervenim cu nimic în atmosferă. Pentru că, se vede, nu înțelegem prea bine ce se întâmplă, mai ales când perturbațiile pot fi mai complicate.
💥Se vehiculează în presa despre fenomene meteo "controlate" sau inginerii climatice.💥 Refuz sa cred ca exista măcar o așa intenție la acest moment, acolo, controlind fluxul de microparticule!💥
La Valencia este clar, foarte clar, o arata măsurătorile satelitare și modelele pina și culoarea roșiatică a apei, aspectele de evoluție ale precipitațiilor ca au fost mari intruziune de praf saharian exact in zonele cu precipitatii masive!!! cit și ceva poluare cu particule de sulfat. Nu a apărut din senin. Erau vizibile ca se îndreaptă din nordul saharei cu 1-2 zile în urma!
Voi urmări cu atenție aceste fenomene și voi dezvolta în țară o așa infrastructura cit sa prevenim din timp așa catastrofe care pot duce la pierderea de vieți omenești, la pierderea animalelor sau care sa nu producă decât pierderi limitate materiale.
Exclud în România sa se dezvolte tacit, in viitor, orice încercare de a "cuminti" fenomenele atmosferice care sa "imblinzeasca" clima, efectele ei. Am toate pârghiile, cunoștințele și backgroundul profesional sa înlătur aceste confuzii. Însă, trebuie sa nu ascundem mizeria sub preș. Poluarea în atmosferă este una pestriță. O bănuim, o simțim, o respiram sau ne uimesc fenomenele din atmosfera tot mai spectaculoase. Aceste trebuie investigate, acestea trebuie cunoscute și luate masuri pentru a fi rezolvate, adica sa știm sa ne protejam. Acestea nu pot fi "rezolvate" cu jucării la sol, precum cele actuale de monitorizare a poluării!! și cu rapoarte formale care ne arata ca e ok, gen "analize perfecte, pacient mort". . 💥Știm la ce ne referim cu toții.💥
______
Miercuri, 30 octombrie 2024, satelitul NOAA-20 a capturat o imagine uimitoare a unui furtuni puternice asupra Spaniei care a adus în țară ploi record. Satelitul a capturat, de asemenea, praful saharian care era măturat din Africa și înfășurat în sistemul de vârtej.


joi, 31 octombrie 2024

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Poluarea cu praf saharian și cu particule de sulfat - catalizator pentru fenomene meteo extreme (precipitații violente)

 

O scurta observație privind 💥cataclismul💥 inundațiilor din Spania, zona Valencia care a cauzat aproape 100 de decese si pagube imense. Pare un scenariu deja la indigo cu cel din România, evident, 💥fiind amplificat de o racire a solului in perioada nocturna💥 si 💥de o potentiala inversiune termica.💥 În acea regiune din Valencia,👉 în acel interval de timp s-a inregistrat si o poluare mare cu particule de sulfat👈 și 👉particule de praf fin, saharian.👈

Sulfatul și praful saharian au contribuit la creșterea numărului de particule în atmosferă, iar acest lucru a intensificat nucleația. Praful și sulfații din atmosferă au amplificat și mai mult cantitatea de apă acumulată în nori.
Aceste particule au acționat ca nuclee de condensare, ceea ce a permis ca apa să se acumuleze în atmosferă, iar norii să devină din ce în ce mai încărcați cu picături mici. Acumularea a continuat pina cind o perturbație atmosferica a făcut ca aceste picături sa se uneasca rapid cazind violent in cantități mari. Aceasta a dus la o „cascadă” de precipitații pe o perioadă scurtă, sub formă de ploaie torențială.
La altitudini mai mari, praful saharian ar fi putut acționa de asemenea ca nuclee de îngheț, facilitând formarea cristalelor de gheață tot mai mari prin atragerea vaporilor de apă.
Așadar,
Avem rezultatul unui efect cumulativ de poluare atmosferică cu sulfați și praf saharian, care a destabilizat atmosfera și a intensificat procesele de formare a norilor încărcați de apă. Poluarea ar fi putut funcționa ca un catalizator pentru formarea precipitațiilor extreme, amplificând riscul de inundații rapide.

luni, 19 august 2024

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Superluna albastră! Spectacol total.


Culoarea ei va fi în funcție de cât de încărcată e atmosfera, cu particule de funingine din incendii, cu particule de praf sau cenușă vulcanica, cu pulberi rezultate din războiul învecinat, etc. 

În această noapte, cel mai probabil, vor fi condiții să putem observa o luna cu un aspect mai luminos și aparent mai mare. Așa cum se știe, dincolo de spectacolul oferit ochiului, în aceste condiții, asupra Pamântului nu sunt influențe majore (ne amintim de mareele oceanice, mărilor, dar si "mareele" terestre), decât tensiuni minore, deformări tipice, elastice iar micile perturbatii gravitaționale, teoretic, pot induce anumite tensiuni în învelișul sau scoarța sa subțire exterioară, însă e puțin probabil (măcar prin prisma cercetarilor și observatiilor de pina acum) ca să fie afectat echilibrul energetic intern al Pământului, adică NU pot fi induse cutremure de asa magnitudine. Excepție, acolo unde, pentru ruperea faliei, e deja tensiune acumulata foarte mare si mai e nevoie de un prag critic, un stres suplimentar minim, o cantitate minima de energie. Acest prag contează. 

Atunci când au loc, simultan, două evenimente astronomice care implică poziția Lunii față de Pământ (Luna va fi mai aproape de Pamint cu 23000 km, adică cu aproximativ 3.5 raze terestre) și respectiv Luna nouă sau plină, vorbim de o superlună. O superlună este mult mai strălucitoare ca de obicei, cu circa 30 %. O lună albastră apare la fiecare doi-trei ani, când există două luni pline într-o singură lună calendaristică sau patru luni pline într-un sezon.

Cu toate acestea, luna nu va apărea albastră, nu exista nici o legătură dintre aceasta poziție astronomica și culoare. Dimpotrivă, ieri, în Marea Britanie, Luna a avut nuanțe roșii/portocalii. 

E adevărat, uneori nuanțele pot și albastre însă orice culoare e legată strict de atmosfera terestră, de poluanții din atmosferă care împrăștie mai mult sau mai puțin radiațiile cu anumite lungimi de undă. Spre exemplu, fenomenul înregistrat ieri e legat de o masâ mare de fum, particule micrometrice, din atmosferă, care provin de la o serie de incendii, și care au împrăștiat mai mult radiațiile cu lungimi de unda mici (albastru) lăsând mai degraba sa se transmită, spre sol, radiațiile de lungimi mai mari (roșii, portocalii).

Condițiile meteorologice cele mai probabile fac ca acest eveniment să poată fi observat bine, in multe zone din țară, în această noapte, inclusiv din Iași.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

miercuri, 15 mai 2024

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - O noua explozie solara de foarte mare magnitudine

 

Astăzi a mai avut loc o explozie solara încă și mai violenta, catalogata la nivelul X8.7 (s-a produs la ora 12:51 pm ET). Totul e monitorizat, si din statia spatiala SOHO (situata între Soare și Pamint, la 1.5 mil km de noi), fluxului de particule, radiatia, densitatea, spectrul de energie, funcțiile de distribuție.

Totuși, in ciuda fortei acestei noi explozii solare, datorita pozitionarii sale, impactul direct asupra Pamintului, de aceasta data, va fi unul mai redus. Citeva rețele de telecomunicații de înaltă frecventa pot suferi perturbații (exemplu telecomunicații satelitare, GPS, etc).
Sunt fenomene naturale. Impactul lor, uneori, produce urme importante asupra atmosferei terestre, reflectate prin modificări fizico-chimice, prin modificări in densitatea sarcinilor încărcate, prin modificări locale ale cimpurilor magnetice, electrice, etc. Am văzut, efectele secundare de producere și a aurorelor boreala asa extinsa in toată Europa.
Ce trebuie sa facem? Simplu, asa cum suntem expusi atâtor altor fenomene naturale, unele chiar extreme, ce țin de modificări in straturile atmosferice sau la adincime, in Pamint, trebuie sa cunoastem, sa înțelegem și sa știm sa constientizam ca trebuie sa ne adaptam. Sa ne adaptam ca să fim in siguranță. Cind vorbim de clima, de fenomene meteo extreme de fenomene induse de căderea unor corpuri din spațiul extraterestru, cind vorbim de zecile de mii de tone de praf meteoric, care, prin depunere pe ghetari, modifica albedoul și temperatura ghetii, de fenomene care apar spontan sau chiar induse de om, trebuie sa știm cum să ne adaptam. Atit. E gresit sa intervenim asupra naturii (cu exceptia necesitatii vitale pentru dezvoltarea accelerata a vegetatiei, a cresterii tehnice a albedoului suprafetelor construite din marile infrastructuri urbane sau rutiere si a reducerii poluarii exotice din mari si oceane) fara sa fie facute uz de asa metode tehnologice asa barbare, cum se incearca sa se "corijeze" stihiile sau fenomenele meteo care sunt cum sunt. Nu facem nimic decit sa aminam o stare de fapt sau, chiar sa ne facem încă și mai mult rău.