Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - 👉Toată lumea pare fixată pe amprenta de carbon...și mai ales pe "green" în toate rapoartele și directivele impuse. Până și apa se va numi "green". Vom fi green din cap până in picioare dar plini de coduri roșii și alerte apocaliptice "last minutes".👈

Am calculat valorile privind cantitatea de precipitații și viteza vântului în ultimele 24 de ore pentru București, pe baza datelor disponibile pe site-ul APM. Calitateaer.ro

Cea mai mare cantitate de apă a fost de 54,4 l/m², cumulată pe 24 de ore (în zona Pădurea Snagov, stația B8). Media pentru municipiul București a fost de 38,3 l/m² pentru cele 24 de ore (total). Viteza maximă a vântului a fost de aproximativ 19 km/h, înregistrată în jurul amiezii. Rafalele ar fi putut fi, evident, mai mari.

Rezultatele arată că intensitatea fenomenelor se încadrează cel mult în cod portocaliu, dar mai apropiată de nivelul galben.

Posibilele variații între prognozele meteorologice și valorile efectiv măsurate pot fi corelate cu prezența poluanților atmosferici, în special a sulfaților, care influențează microfizica norilor și dinamica precipitațiilor.

Acești compuși pot proveni în special din zona estică a Ucrainei, unde bombardamentele și arderile exotice eliberează cantități mari de dioxid de sulf (SO₂), care se oxidează ulterior în atmosferă, formând microparticule de sulfați.

Aceste particule acționează ca nuclee de condensare, modificând structura și dimensiunea picăturilor de apă din nori: în loc de precipitații uniforme și continue, poate apărea întârzierea formării picăturilor și acumularea unui volum mai mare de apă, care se descarcă brusc, local.

Astfel, chiar și în condiții atmosferice similare, prezența sulfaților poate determina diferențe între cantitățile prognozate și cele observate, influențând atât momentul, cât și intensitatea ploilor.

Estimez că astfel de episoade, precum cele observate la Pechea sau Broșteni, dar și cele recente din Bulgaria — în special în regiunea Burgas, etc, unde au avut loc ploi torențiale și inundații severe — se vor intensifica într-un orizont de timp mai mare dacă atmosfera e astfel poluată sau chiar mai mult.

Nu ne rămâne decât să ne adaptăm și să luăm măsuri la nivel continental pentru a încerca să diminuăm acești poluanți atmosferici. Este esențial să identificăm sursele și cauzele acestor emisii care modifică structura atmosferică și contribuie la fenomene mai severe.

Deocamdată, nu aud voci europene sau de la Bruxelles care să tragă un semnal de alarmă ferm și apăsat în această direcție. 👉Toată lumea pare fixată pe amprenta de carbon...și mai ales pe "green" în toate rapoartele și directivele impuse. Până și apa se va numi "green". Vom fi green din cap până in picioare dar plini de coduri roșii și alerte apocaliptice "last minutes".👈

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Un răspuns la „green”-ul invocat de atâtea politici europene

 

Un răspuns la „green”-ul invocat de atâtea politici europene: în următorii 50 de ani, indiferent ce „magie” vom face în scopul reducerii carbonului, din cauza influenței externe (în proporție de 70–80%), a inerției termice a continentelor vecine și oceanelor, a dinamicii albedoului terestru și a ghețarilor, a masei de apă din atmosferă și a altor gaze care se încălzesc datorită & din cauza solului, precum și din cauza variabilității aerosolilor, în Europa vom câștiga cel mult 0,05°C.

E limpede, pe de altă parte, că trebuie să fim realiști, riguroși și sensibili față de poluarea agresivă deja cunoscută, dar la care nu reușim niciodată să găsim soluții reale de reducere. Trebuie să fim realiști cu privire la transformările atmosferice și la turbulențele tot mai violente la care vom asista. Cea mai mare preocupare pentru securitatea fiecărei țări, a continentului și nu numai, este să știm, să identificăm soluții, să investim și să ne adaptăm la vremuri, să învățăm să ne protejăm și să luăm măsuri de securitate.

Atmosfera este scena unor fenomene extrem de complexe, iar preocuparea noastră principală trebuie să fie aceea de a ne proteja. O repet! Orice măsură care reduce, fie și parțial, nocivitatea aerului (benzen, toluen, oxizi, metale grele, particule microscopice, compuși organici volatili, dioxine, molecule exotice care scapă monitorizării oficiale și pe care nu le găsim în niciun registru standardizat, dar pe care le respirăm zi de zi), orice tehnologie care înlocuiește arderile nocive cu filtre sau procese superioare, orice soluție mai simplă și mai eficientă energetic – toate acestea trebuie stimulate. În ele trebuie să investim bani, timp și efort.

Politicile actuale sunt și vor rămâne păguboase, pentru că urmăresc obiective fără finalitate și fără niciun efect asupra climei la scară macro, cel puțin în actuala evoluție și prin prisma inerției uriașului sistem atmosferic. Bâjbâim parcă necontenit după idei „magice” care aduc mai multe probleme decât soluții.

Repet: esența este reducerea reală a poluării și adaptarea la clima care are o evolutie complexa. Acestea sunt acum neglijate, insuficient tratate și adesea irelevante în politicile publice. Acolo trebuie să investim cu adevărat – în cunoaștere, în tehnologii de adaptare și protecție.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - 🇷🇴 O misiune în care steagul României este pe racheta lansata cu citeva zile in urma! 🇷🇴

 

O misiune în care steagul României este pe racheta lansata cu citeva zile in urma!

Un moment istoric, științific, tehnologic, dar neglijat, uitat în România. Normal, nu Pe 12 august 2025, racheta Ariane 6 a plasat cu succes pe orbită satelitul Metop-SGA1, primul din noua generație de sateliți meteorologici europeni.

Această misiune va oferi date de ultimă generație pentru prognoza vremii, monitorizarea climei și a calității aerului, fiind crucială pentru siguranța cetățenilor europeni. Sateliții Metop-SG transportă instrumente avansate, inclusiv Sentinel-5 din programul Copernicus, care va ajuta la măsurarea poluării atmosferice și a efectelor schimbărilor climatice. Lansarea a avut loc de la Portul Spațial European din Guyana Franceză, la bordul celui mai nou lansator european, Ariane 6, un proiect ESA dezvoltat cu sprijinul tuturor statelor membre.

Steagul României este pe rachetă, în cifra „6” alcătuită din drapelele tuturor statelor europene! Este o dovadă că și țara noastră a contribuit la unul dintre cele mai importante proiecte spațiale din lume.

Din păcate, acest succes nu a fost menționat de guvernanți, nu a fost întărit in spatiul public de instituțiile care coordonează cercetare spațială din România, nu a fost prezentat ca motiv de mândrie națională. O misiune extraordinară, care va salva vieți prin date mai precise despre furtuni, fenomene atmosferice, meteo, etc, trece aproape neobservată în țara noastră.

Cam rușinos pentru o națiune care ar trebui să își respecte și să își promoveze contribuția în marile proiecte europene. 💥👉Mai promovam stiinta in Romania? Mai finantam cercetarea românească? 👈💥

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Dupa "votarea " bugetului la Mediu, a urmat o dezbatere la comisie.

 

Dupa "votarea " bugetului la Mediu, a urmat o dezbatere la comisie. Mi-am inregistrat intregul discurs de astazi, din Comisia de Mediu, in fata directorilor de la Garda de Mediu, Agentia de Protectia Mediului, Ministri, sefi agentii mediu, ONG, DSP, Deputati, Senatori, Prof. Universitari, cercetatori, membri ai Comisiei Parlamentare de Mediu, consilieri, etc

Am ascultat pe toata lumea si in asa mod am avut ocazia sa vad care este starea de spirit, pregatirea, cerintele ong-urilor, proiectele din parlament, de la ministere, ideile, opiniile, problemele ridicate, etc.

Timpul scurt, pe o tema care necesita citeva zile doar pentru a inchide o parte din introducerea unui asa capitol de mediu: poluarea aerului in orase...

In expunerea mea, am spus limpede ca ce facem acum nu asigura si nu va avea efect pentru remedierea problemelor cit nu schimbam infrastructura, procedurile, masurile.

Am aflat cu stupoare ca, de pilda, instalatiile de monitorizare a radiatiei nucleare ar data de prin anii 60..., buget zero alocat aici, iar cercetarea nu nu este facuta la agentiile de mediu, nu e in schema de functionare. Ori, fara sa intelegi, poti masura oricit, aceasta nu rezolva mai nimic. Degeaba vorbesti de senzori cind nu stii ce masori, degeaba vorbesti de praf sau funingine cind le amesteci si le masori de-a valma, iesind un numar, o concentratie fara a decela ce e aia, cui foloseste, la ce bun sa o masori.

Nu se intelege ca monitorizarea nu ajuta daca nu e folosita pentru a muta lucrurile inainte, sa imbunatatesti instalatia, modul de lucru, sa intelegi cine influenteaza masuratorile, ce le afecteaza, ce erori, ce conditii atmosferice, ce modele atmosfetice sunt potrivite, ce rol au alte surse, ce molecule sunt, ce transformari au loc, cum, cind, etc.

Sunt aici, in Parlament, alaturi de colegii mei din AUR, sa ajut, sa indrept lucrurile, sa prevenim si sa asiguram populatia ca vor trai in medii sanatoase! Deopotriva toate vietuitoarele au nevoie de conditii sigure, fara toxine in aer, in apa, pentru a preveni poluarea accidentala sau nu.

E limpede ca vom putea discuta si de fenomene atmosferice extreme, gheata, precipitatii, seceta, turbulente, uragane, tornade, etc. Pentru ca toate sunt legate si de poluantii din aer.

Am pus intrebarea, stiti de ce in ultima perioada, in ultimii ani, in Romania sunt tot mai multe si mai multe inversiuni termice? Acesta este legat si de poluare!!!! De anumite particule de praf, de anumite particule de funingine (incendieri, arderi incomplete) care sa avem aerosoli de dimensiuni mici, de 2-5 micrometri. Acestia reprezinta un punct cheie de supraincalzire a zonelor inalte ale atmosferei si de racirea solului. De aici, perturbarea precipitatiilor, a supraincarcarii aerului la sol cu noxe, particule, gaze toxice.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Trage un semnal de alarmă!

 

Bugetul educatiei si al cercetarii a trecut ca TGV-ul pe linga noi. Amendamente pledate 30 secunde/grup parlamentar, raspunsuri vagi si superficiale. Pe scurt, nici un amendament AUR si nici alte amendamente ale altor colegi parlamentari aici de fata, nu au fost votate/prinse in buget. Nu este cazul sa visam la investitii serioase, la profunzime si la echilibru in tot ce investim in copii, in studenti, in cercetatori, in profesori, in mediul didactic sau cel tehnic, in mediul celor care lucreaza in diferite sectoare de invatamint, al bibliotecilor, al laboratoarelor, al cercetarii. Nu mai auzi nimic, acum, de laboratoare pentru elevi in sensul experimentelor, altele decit calculatoare sau informatice. Ne indepartam tot mai mult de ce trebuie pentru ca Romania sa creasca calitatea sistemului de invatamint. Dupa cum sunt organizate si bifate formal munca noastra, a acestor comisii de experti care evalueaza ministerele si bugetele, proiectele si viziunea, asa si viitorul acestei tari.

Amendamentul meu, ale noastre sustinute de AUR, amendamentele de resuscitare a infrastructurii de calitate, de cercetare, cu resurse pentru oamenii din sistemul de protejare si securitate MEDIU, pentru a creste VALOAREA si CALITATEA au fost RESPINSE! Ca toata tara sa stie cu ce ne confruntam aici. Unul dintre amendamente a fost pentru Iasi, o infrastructura noua in valoare de 4 mil euro, care sa raspunda nevoilor acestui judet. Sa rezolve problemele. Si acesta a fost respins. Raminem mai departe cu ce avem. "Merge si asa!!!" Ca ne-am obisnuit, de peste 30 de ani.

Proiect, amendament AUR, Deputat Silviu Gurlui

"Se suplimentează cu suma de 20000 mii lei pentru realizarea unei infrastructuri noi de monitorizare si cercetare a caliatii apei si a aerului la sol si in altitudine in judetul Iasi.

Finanțarea de urgenta este necesară pentru rezolvarea unor probleme grave ale Iasului, acumulate de zeci de ani, practic- de securitate regionala a Romanie, privind poluarea severa cu consecinte negative asupra sanatatii oamenilor si asupra unor fenomene atmosferice extreme (caderi de grindina, seceta, precipitatii extreme, inversiuni termice) peste judetul Iasi. Iasul este unul dintre cele mai afectate judete ale tarii iar APM si reteaua de mediu din Iasi nu are si nu aloca resursele necesare pentru a rezolva o problema de maxima securitate pentru cetatenii Iasului, pentru atmosfera, pentru vietuitoarele din mediul acvatic. Sunt necesare echipamente care sa deceleze amprenta chimica complexa a poluantilor din Iasi sau ajunsi din vecinatatea Iasului, din aer, din aer, din apa potabila de la fintini sau din apele curgatoare. Infrastructura trebuie sa fie capabila sa avertizeze populatia din timp, sa identifice sursele de poluare, proportia lor, solutiile de diminuare reale, optime, credibile, fiind un pilot pentru toate celelalte regiuni ale tarii. Infrastructura trebuie sa cuprinda instalatiii de analiza a aerosolilor atmosferici pe verticala, a profilului de temperatura pe verticala, instalatii de teledetectie lidar pentru monitorizarea 3D a poluantilor Pm2.5, ozon, oxizi, etc, instalatii de spectrometrie de masa pentru investigatii ale urmelor toxinelor din aer, instalatii pentru detectia si monitorizarea elementelor grele din praful respirabil (spectroscopie de absorbtie atomica), din apa sau din culturile agricole, sisteme de avertizare si de modelare in timp real, etc. Bugetul propus include mentenanta, salarizarea personalului calificat."

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Fenomene tipice care se produc iarna

Imagine din Târgu Frumos!Pavel Baitanu

Am primit foarte multe poze, dar si intrebari. Din nou spectaculoase, iar retelele de socializare, abunda in exemple cu apusul, vazut din Moldova, in jurul orelor 16:30-17:30. Perioada tipica, fenomene tipice care se produc iarna! 

Au fost conditii atmosferice foarte bune, cu putini nori peste mare parte din Europa, pe directia propagagarii radiatiei solare, dinspre Africa de Vest spre Romania, asta insemnind ca au fost conditii de intensitate putin atenuata (adica mare) prin absorbtie, insa cu imprastiere importanta a radiatiilor cu lungimi de unda mici (albastru) pe microparticule & molecule. Asadar, in final, radiatiile ajunse peste Iasi, cele cu lungimi de unda mai mari, mai putin imprastiate, au fost proiectate pe suprafata norilor de joasa si mai ales de medie altitudine, "colorindu-i" adecvat. Asa am avut un asa spectacol, din nou.

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Cutremur mare, cu magnitudinea de 7,1 lovind regiunea Xizang (Tibet)

 

Azi dimineata, la aproximativ 5500 km de noi, a avut un cutremur mare, cu magnitudinea de 7,1 lovind regiunea Xizang (Tibet). In Romania, senzorii l-au resimtit dupa aproximativ 9 minute. Pagubele sunt foarte mari, aproximativ 100 de oameni si-au pierdut viata, multi raniti, cladiri cazute, distruse. Zona este cunoscuta ca una cu activitate seismica mare.

Regiunea Tibetului este cunoscută pentru activitatea seismică intensă, datorită convergenței dintre plăcile tectonice indiană și eurasiatică. Acest proces generează tensiuni în crusta terestră, ducând la cutremure frecvente și de mare magnitudine.

Deocamdata nu sunt date despre perturbatiile atmosferice, despre semnatura cutremurului asupra ionosferei, etc. Ne reamintim, insa, de cutremurul din Nepal din 1934, de peste 8 care a produs 17000 de decese.

Apoi, tot in Nepal, in 2015, cel de magnitudine 7.8, urmat de o replica de 7.3. Acesta a produs pagube enorme. 8500 de decese, cel de 7.8 si peste 130 de decese, cel de 7.3.

Acel cutremur de 7.8 a indus perturbatii masurabile in atmosfera si in ionosfera la citeva mii de km distanta. Spre exemplu, deasupra Cehiei, la aproximativ 200 km inaltime, au fost inregistrate modificari ale paturii ionosferice. Cehia aflindu-se la aproximativ 6000 km distanta de Nepal!

Perturbatiile ionosferice cauzate de cutremurul din Nepal au fost determinate de undele acustice și gravitaționale generate de mișcările verticale ale solului din epicentru.

Pentru cel de 7.8 din 2015, au fost facute mai multe studii, sunt publicatii care demonstreaza ca, s-au inregistrat mai multe perturbatii care tin de propagarea undelor acustice, gravitationale (atmosferice), a unor radiatii cu lungimi de unda mari in atmosfera- detectate de sateliti (infrarosu) si modificari ale temperaturii din vecinatatea solului, cu pina la 9 zile inainte de a se produce cutremurul. Au fost inregistrate perurbatii ale particulelor din ionosfera (densitate, fluctuatii). Aceste perturbatii induse ne arata limpede un cuplaj dintre litosfera, atmosfera si ionosfera. Putem decela, deocamdata, aceste perturbatii, doar in cazl cutremurelor care elibereaza cantitati mari de energie, prin aceste semnaturi in atmosfera si in ionosfera. Marimea "socului" atmosferic sau in ionosfera, viteza de propagare, viteza de dispersie, depind de calmul atmosferic, de temperatura, de activitatea solara (pentru a decela cu acuratete fluctuatiile induse de cutremur de cele induse de alte fenomene, inclusiv rad. solara, furtuni magnetice, turbulente ale miscarii maselor de aer, etc).

Am putea vorbi de asa numitii precursori, in numar chiar mai mare decit cei enumerati mai sus, adaugind anumite tipuri de gaze in concentratii mai mari, atumite fenomene fizico-chimice la sol, perturbatii ale cimpurilor electrice, magnetice, etc.

Lucrurile pot avansa sa intelegem mai bine aceste mecanisme complexe din acest cuplaj prin cercetari la sol, in altitudine, sau satelitare, prin diversificarea tehnologiilor si senzorilor de masurare temperatura, radiatie, cimp, gaze, spectrometrie de masa, spectroscopie raman, etc. Deci e nevoie de investitii, cumulate, inca si mai importante, mai departe pentru intelegere, pentru securitatea noastra.

#Earthquake recorded on the #RaspberryShake #CitizenScience seismic network. See what's shaking near you with the @raspishake #ShakeNet mobile app

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - De de ce nu au putut fi detectate precipitațiile din Valencia la adevarata lor amploare

Subiectul precipitațiilor catastrofale din Valencia ridica încă probleme.👉💥 Am prezentat în postările anterioare ca avem o amplificare puternica a creșterii picăturilor fine de precipitații, nucleație pe particule fine de praf, sub 0.01 mm, în atmosferă, acumularea lor pe seama unei atmosfere umede, etc și, apoi, o ruptura a echilibrului prin unirea picăturilor si căderea lor, masiv, violent, spre sol.

Am fost întrebat, de ce nu s-au prevazut asa cantități mari? Pentru ca "DANA" ...era previzibila. De ce nu s-au semnalat cu radarele? Răspunsurile par sa nu fie date suficient de precis în spatiul public și, de aici, sa avem teorii care mai de care mai futuriste.

Lucrurile stau asa. 💥Radarul meteo care acoperă Valencia este unul de tip 👉"banda C"👈, lucrează la o frecventa tipica in jur de 5 GHz și poate monitoriza picăturile de ploaie de peste 0.5 mm, nu mai mici!💥 In atmosfera umeda și pentru picături sub 0.2 mm, specifice celor create prin intruziune de praf saharian, aceste picături, acest front, era greu de apreciat!💥

Din aceste motiv, în opinia mea, dezastrul ce urma sa se contureze nu a putut fi evaluat la adevărată intensitate! 💥Intruziunile de particule💥 pot induce în atmosferă umeda, in condiții de turbulente atmosferice, temperatura sol, mase de aer cu 💥gradienti variații de temperatura,💥 fenomene termodinamice greu de prognozat!

Este limpede ca, din punct de vedere tehnologic suntem depășiți în condiții extreme! Nu ne rămâne, deocamdată, ca și la cutremure de pamint, sa analizam efectele doar după producerea lor. Asta nu înseamnă că trebuie să nu intensificam cercetările și sa nu investim în aceasta, ba chiar înzecit!!!. Este vorba de protejarea noastră!💥E o problema de securitate !!💥

În cazul atmosferei, lucrurile vor putea încă mai bine prognozate cind echipamentele vor lucra în tehnologie cu radiație de frecventa mai înaltă, la puteri mai mari, pentru a estima cu mai mare precizie spațială și temporala compoziția și dinamica atmosferei. Gratie inteligenței artificiale, modelele vor răspunde cu mult mai mare acuratețe ca să evitam consecințele.

Nu putem și nici nu trebuie sa intervenim cu nimic în atmosferă. Pentru că, se vede, nu înțelegem prea bine ce se întâmplă, mai ales când perturbațiile pot fi mai complicate.

💥Se vehiculează în presa despre fenomene meteo "controlate" sau inginerii climatice.💥 Refuz sa cred ca exista măcar o așa intenție la acest moment, acolo, controlind fluxul de microparticule!💥

La Valencia este clar, foarte clar, o arata măsurătorile satelitare și modelele pina și culoarea roșiatică a apei, aspectele de evoluție ale precipitațiilor ca au fost mari intruziune de praf saharian exact in zonele cu precipitatii masive!!! cit și ceva poluare cu particule de sulfat. Nu a apărut din senin. Erau vizibile ca se îndreaptă din nordul saharei cu 1-2 zile în urma!

Voi urmări cu atenție aceste fenomene și voi dezvolta în țară o așa infrastructura cit sa prevenim din timp așa catastrofe care pot duce la pierderea de vieți omenești, la pierderea animalelor sau care sa nu producă decât pierderi limitate materiale.

Exclud în România sa se dezvolte tacit, in viitor, orice încercare de a "cuminti" fenomenele atmosferice care sa "imblinzeasca" clima, efectele ei. Am toate pârghiile, cunoștințele și backgroundul profesional sa înlătur aceste confuzii. Însă, trebuie sa nu ascundem mizeria sub preș. Poluarea în atmosferă este una pestriță. O bănuim, o simțim, o respiram sau ne uimesc fenomenele din atmosfera tot mai spectaculoase. Aceste trebuie investigate, acestea trebuie cunoscute și luate masuri pentru a fi rezolvate, adica sa știm sa ne protejam. Acestea nu pot fi "rezolvate" cu jucării la sol, precum cele actuale de monitorizare a poluării!! și cu rapoarte formale care ne arata ca e ok, gen "analize perfecte, pacient mort". . 💥Știm la ce ne referim cu toții.💥

______

Miercuri, 30 octombrie 2024, satelitul NOAA-20 a capturat o imagine uimitoare a unui furtuni puternice asupra Spaniei care a adus în țară ploi record. Satelitul a capturat, de asemenea, praful saharian care era măturat din Africa și înfășurat în sistemul de vârtej.

Storm Brings Devastating Flooding to Spain

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Despre cele și cei care au impartit lumea: schimbări climatice, inginerii climatice.

Despre cele și cei care au impartit lumea: schimbări climatice, inginerii climatice. Ca suntem într-o transformare, ca natura evoluează, ca exista modificări și turbulente în atmosferă, ca se încearcă inginerii climatice menite sa "potoleasca" diferite fenomene, astea sunt cunoscute, cu toții suntem de acord, observam, vedem singuri, suntem martori.

Ca iureșul climatic a produs în ultimele decenii adevărate tragedii economice, masuri de forță, programe interguvernamentale, știm. Știm despre scenarii și evoluții care sunt prezentate pe termen lung, știm despre "urgență climatica". Urgență climatica vânturată prin diferite medii de influenta sau de forță.

As fi vrut sa aflu ce inseamna "urgență climatica" în România, sau ce semnificație are într-o tara europeana "ministerul schimbării climatice". Inutil sa arat ca, atunci când vorbim de clima, e un nonsens sa vorbim de clima dintr-un punct cit vârful acului aflat într-un ocean, sau sa studiem clima în timp, înseamnă în multe sute sau mii de ani. În fine, asta e o alta tema.

1. Clima suferă modificări. Tradus, avem modificări în diferite fenomene din atmosfera și la sol. Altfel tradus, modificări în tip și volum precipitații, turbulente atmosferice, mișcări ale maselor de aer, modificări ale distribuției aerosolilor, formațiunilor noroase, etc.

Energiile implicate sunt uriașe. Echilibrul e influențat de câteva procese relativ simple. Radiația solară care ajunge pe sol și radiația reflectata de sol, de apă, de aerosoli, de nori, de poluanții din atmosferă (funingine).

În ultimii 100 de ani, cantitatea de energie absorbita de sol a crescut cu aproximativ 1%. Adică Pamintul (aerul) s-a încălzit cu aproximativ 1 grad C - EXCLUSIV DIN CAUZA ALBEDOULUI. Altfel spus, albedoul Pământului s-a micșorat, mai multa căldură a rămas la sol sau în vecinătatea Pământului. Asa explicam căldură în exces. Influenta cantității de CO2 este una minora! Fără scăderea albedoului, nu aveam aceasta creștere de temperatura! Deci, CO2 este o tema greșită!

Scăderea albedoului este cauzata de:

- acumularea de funingine (carbon negru) pe ghețari. Aceasta a dus la o scădere foarte mare a albedoului și la o creștere foarte mare a temperaturii gheții. Adică topire. Topirea implică ca lumina de la Soare poate "descoperi" alte straturi, din adâncime, cu alte proprietăți, sol, fragmente, etc care se încălzesc și mai mult. Din acest motiv, creșterea temperaturii gheții este măcar dubla decât creșterea temperaturii la nivel global! Din cauza albedoului. Funingine provine de la incendii, arderi, etc!

- defrișările. Tăierea pădurilor a crescut substanțial modificarea albedoului. A scăzut albedoul, a crescut temperatura solului, creste temperatura aerului.

- poluarea cu funingine a atmosferei. Aceasta poluare duce la o supraîncălzire a atmosferei, la o modificare a formarii formațiunilor noroase care reflecta în mod diferit lumina solara, direct pe sol!

- diferite activități umane, construcții, sectoare de drumuri, etc- toate contribuie la scăderea albedoului, adică la o creștere a temperaturii.

Acestea sunt câteva surse, mai adăugăm cenușă vulcanica, praful din meteoriți (20 mii tone/an), etc.

Așadar, nu clima în sine (CO2 de combatere a creșterii temperaturii) trebuie sa ne preocupe într-un punct al tarii sau într-o regiune a Europei pe cit masurile pe care sa le luam sa ne adaptam în deplina securitate și sa știm ce sa facem eficient ca, local, repet (LOCAL), să reducem efectele în timp.

Nu-mi fac nici o grija legat de CO2 ci de sol: de cele de mai sus prezentate. Incendii, defrișări, particule de funingine, particule care vor schimba foarte puternic fenomenele din atmosfera cu intensificarea turbulentelor, a descărcărilor de electrice, precipitațiilor lichide și solide, etc.

Masurile alarmiste "de urgente climatice" privind CO2 nu au decât o importanta minora, atâta timp cit problemele majore sunt de fapt solul, pădurile, incendiile, arderile foarte poluante (funingine).

E clar ca trebuie sa "vedem" cum reducem incendiile, cum gândim filtre eficiente pentru reducerea carbonului negru și acestui tip de poluare, funingine, etc. Sa "vedem" ce tipuri de vopsele sa acoperim suprafețele expuse sau ce materiale trebuie folosite care sunt expuse direct razelor solare care supraincalzesc orașele, zonele aglomerate. Pentru confort local și pentru diminuarea perturbatiilor atmosferice in acea zona- sursa potențială de turbulente, anomalii de precipitații, furtuni, etc. Și mai sunt și alte masuri care rezulta din cercetare. Se risipesc mulți bani, acum, cu aceasta urgență climatica în loc să se folosească fix pe ce trebuie sa fie eficient.

2. În spațiul public, măcar cu titlu de experiment sau cercetări punctuale, sunt intervenții de la sol sau din aer, prin injectare de particule sau energie, cu scop de a controlata sau de a ameliora niște fenomene sau parametri (temperatura, precipitații, etc). Sunt atitia poluanți în atmosferă care creează atâtea fenomene care nu sunt pe deplin înțelese nici măcar in condiții de laborator. Iar noi mai încercăm sa vedem rezultatele, cu alți compuși "care ajuta"? Ma tem ca nu am înțeles pe deplin ce fenomene complexe sunt în atmosferă, desi pretindem ca avem tot: modele climatice, meteo, măsurători satelitare, la sol, etc. Nu, pot fi lucruri mai delicate. Pina sa fim siguri ca măcar în condiții de laborator, sunt stăpânite fenomenele fizico-chimice, transformările induse de poluanți exotici, consider ca trebuie sa fim atenți, prudenți, foarte prudenți. Sa nu ne ia iureșul climatic și, de dragul urgențelor sa ne apucam sa plimbam avioane care sa adune apă sa stropeasca pe unii sau sa răcească alt petic de pamint, după voia celor care-și doresc "confort" local și spațial.

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Poluarea și furtunile violente însoțite de trăsnete și de descărcări electrice puternice.

Acum, se leagă, totul. Am observat in ultima perioadă, în special noaptea, asa descărcări electrice, cu așa forta și asa precipitații. La Olimp, la Pechea, etc.  Și am spus, de fiecare data ca par fenomene mai puțin întâlnite, cel puțin de mine. Particulele de sulfat care au fost în norii de precipitații, în așa cantități de mari, au fost exact acel ingredient care a crescut forța radiativa (pe plus, noaptea!) adică acea energie injectata în atmosferă care a dus la formarea de nori cu încărcare electrică și la descărcări electrice violente!

Uitați ce spuneam pe 17 septembrie, la Olimp.

" În ultima perioadă, dincolo de aceste precipitații foarte mari, s-au observat descărcări electrice de o violenta extrema, chiar și după miezul nopții, pina dimineața. Aceasta reclama o energie cinetica a maselor de aer, a particulelor, a aerosolilor, la extrem, noaptea, nu ziua, fără ca Soarele sa alimenteze energetic acest scenariu!  Temerea mea este ca, dincolo de conjunctura interacțiunii maselor de aer încărcate cu apă și a celor reci, dincolo de gradientii de presiune care iau naștere suplimentar, și în urma fenomenelor fizico-chimice din atmosfera, atmosfera este încărcată cu poluanți exotici care fărâmițează picăturile de apă, care înlesnesc dispersia de energie, prin ciocniri, care influențează concentrația aerosolilor, procesele de condensare/nucleatie,  care induc transformari termodinamice majore.

Violenta descărcărilor electrice la care eu personal am asistat la Olimp, în noaptea/dimineața de 30/31august îmi sugerează ca peste fenomenele bănuite și măsurabile/satelit se suprapun poluanți în atmosferă care reprezinta catalizatori pentru modificarea/amplificarea turbulentelor atmosferice. 

Am sa revin cu detalii și completări."

Despre celebrul "ciclon" s-au spus multe. Dar iată ca avem ceva și mai interesant. Frontul atmosferic cu precipitații se suprapune peste un front de particule cu sulfați. Aceste particule sunt rezultatul unei poluări masive cu SO2 care suferă transformări fizico-chimice in atmosfera. Aceste particule pot modifica substanțial cantitatea de precipitații, pentru ca sunt centre de condensare și nucleatie suplimentare pentru picături de apa sau pentru cristale de gheata (picăturile devin mai fine și pot urma mai ușor mișcările maselor de aer, etc). Mai mult, induc transformări termodinamice pe coloana atmosferica.

Aceleași particule contribuie la răcirea accentuată a solului pentru ca radiația solară este reflectata de acești nori cu sulfați. Sulfați pot forma mai departe ploi acide. Ca și poluant forte, ne influențează sănătatea (cei cu afecțiuni de respirație, etc) calitatea apei, calitatea apei potabile, calitatea apei din lacuri, etc. Posibil ca vietățile din apă sa fie afectate, depinde de cantitatea de apă căzută, etc.

Sigur, și cealaltă furtuna Boris care a produs atâtea pierderi de vieți omenești, atâtea distrugeri, atâtea pagube, în mod evident și nu e nici o surpriza, și atunci, peste frontul îmbogățit cu atâtea precipitații s-au suprapus asa cantități de particule de sulfați.

Și uite asa, putem răspunde la câteva întrebări. Unele care mi-au fost adresate recent. De ce ne simțim mai rău? Si de ce, mai ales în România??? Ca e simplu, pleci în alta tara, și, brusc, îți revine energia și cheful de viata.

De ce mai mor peștii, aparent nefiind cauze directe? De ce apar asa furtuni, aparent de o violenta mai neobișnuită.

E clar, dincolo de o supraîncălzire a solului, dar mai ales a unor suprafețe de apa din Marea Adriatica și Marea Neagra, a interacțiunii maselor de aer reci și calde, poluarea joaca un rol pivotant. Aici am vorbit de anumiti poluanți dar lista e mai lunga. Și cine sa o investigheze în România?

De unde poluare?

Aceste particule au o durata de viata în atmosferă de pina la o săptămână. Astfel, trebuie căutate sursele clasice sau exotice: incendiile, erupțiile vulcanice, arderile și, de ce nu, prin est, prin zona războiului, transporturile aeriene, exploziile, etc. E o suma de surse, la sol sau din atmosfera, purtate pe mii de km.

Fisia de mai jos, are 200 km lățime și aproximativ 2000 km lungime, înainte de a matura, parțial, tara noastră. Și atunci, pe 14, și acum, pe 29, în zona de sud si sud-est, concentrațiile de sulfați au fost mari, suprapunindu-se peste zonele cu precipitatii mari.

💥👉Morala: dacă vrem sa fim sănătoși și sa trăim în siguranță, nu în teroare, si alarme fara numar, autoritățile sa facă bine și sa investească în cercetare. Echipamente serioase de sondare a atmosferei, infrastructura de cercetare atmosferica. Nu e suficient ce primim de la sateliți, modelele actuale trebuie îmbunătățite cu componenta de poluare locala, cu întreg profilul rezolvat spatio-temporal.💥👈

În prima imagine sunt zonele cu precipitatii, în a doua e sulfatul, la o anumita ora (12), pe 29 septembrie. Urmariti conturul Marii Negre și Delta Dunării pentru o localizare mai ușoară.

Sursa hartilor

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - O noua explozie solara de foarte mare magnitudine

 

Astăzi a mai avut loc o explozie solara încă și mai violenta, catalogata la nivelul X8.7 (s-a produs la ora 12:51 pm ET). Totul e monitorizat, si din statia spatiala SOHO (situata între Soare și Pamint, la 1.5 mil km de noi), fluxului de particule, radiatia, densitatea, spectrul de energie, funcțiile de distribuție.

Totuși, in ciuda fortei acestei noi explozii solare, datorita pozitionarii sale, impactul direct asupra Pamintului, de aceasta data, va fi unul mai redus. Citeva rețele de telecomunicații de înaltă frecventa pot suferi perturbații (exemplu telecomunicații satelitare, GPS, etc).

Sunt fenomene naturale. Impactul lor, uneori, produce urme importante asupra atmosferei terestre, reflectate prin modificări fizico-chimice, prin modificări in densitatea sarcinilor încărcate, prin modificări locale ale cimpurilor magnetice, electrice, etc. Am văzut, efectele secundare de producere și a aurorelor boreala asa extinsa in toată Europa.

Ce trebuie sa facem? Simplu, asa cum suntem expusi atâtor altor fenomene naturale, unele chiar extreme, ce țin de modificări in straturile atmosferice sau la adincime, in Pamint, trebuie sa cunoastem, sa înțelegem și sa știm sa constientizam ca trebuie sa ne adaptam. Sa ne adaptam ca să fim in siguranță. Cind vorbim de clima, de fenomene meteo extreme de fenomene induse de căderea unor corpuri din spațiul extraterestru, cind vorbim de zecile de mii de tone de praf meteoric, care, prin depunere pe ghetari, modifica albedoul și temperatura ghetii, de fenomene care apar spontan sau chiar induse de om, trebuie sa știm cum să ne adaptam. Atit. E gresit sa intervenim asupra naturii (cu exceptia necesitatii vitale pentru dezvoltarea accelerata a vegetatiei, a cresterii tehnice a albedoului suprafetelor construite din marile infrastructuri urbane sau rutiere si a reducerii poluarii exotice din mari si oceane) fara sa fie facute uz de asa metode tehnologice asa barbare, cum se incearca sa se "corijeze" stihiile sau fenomenele meteo care sunt cum sunt. Nu facem nimic decit sa aminam o stare de fapt sau, chiar sa ne facem încă și mai mult rău.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui