Doamne. Ia-mi vălul de pe ochi
şi voi înţelege minunatele lucruri din legea Ta.
Doamne arată-mi mie cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale!
Rareori, în dezbaterile parlamentare asupra unei inițiative legislative, se vorbește cu adevărat despre nevoia de cercetare și despre rolul esențial al mediului academic în fundamentarea deciziilor publice. Astăzi am remarcat acest lucru și l-am evidențiat în intervenția mea.
Din păcate, de multe ori auzim discursuri despre inovare, cunoaștere și expertiză, însă în practică rigoarea științifică și fundamentarea bazată pe cercetare sunt mai puțin prezente decât se afirmă. Cercetarea nu trebuie invocată doar ca slogan, ci integrată real în procesul de elaborare a politicilor publice.
În domenii sensibile, precum securitatea cibernetică, consultarea și implicarea mediului academic, a institutelor de cercetare și a specialiștilor reprezintă un câștig pentru întreaga societate. Universitățile și cercetătorii pot aduce expertiză, analize independente și soluții validate științific, contribuind la adoptarea unor măsuri mai eficiente și mai bine adaptate realității.
Este, de altfel, un lucru firesc în multe state cu tradiție în cercetare și inovare, unde colaborarea dintre autorități, mediul academic și sectorul privat constituie o practică obișnuită și un factor important al dezvoltării.
Cred că România are nevoie de mai multă încredere în propriile universități, în cercetătorii săi și în capacitatea acestora de a contribui la rezolvarea problemelor reale ale societății. Atunci când deciziile sunt construite pe cunoaștere, expertiză și dialog, rezultatele sunt aproape întotdeauna mai bune. Deocamdată nu e cazul!
Am avut bucuria de a participa, la invitația organizatorilor, la Liceul Agricol din Huși, unde am susținut conferința „Rolul cercetării în industria satelitară și de apărare națională”, în fața unui public numeros format din elevi, profesori, părinți, bunici, cercetători și cadre universitare.
Am discutat despre lumină și radiație, despre fenomenele naturii, sateliți și planete, observatoare terestre și spațiale, rachete, sisteme de propulsie, laseri și aplicațiile acestora în tehnologiile moderne, despre cercetarea spațiului și a Terrei, despre structuri geologice, viața acvatică, monitorizarea mediului și importanța cunoașterii științifice în dezvoltarea societății.
Mesajul principal a fost că viitorul aparține celor care înțeleg, cercetează și creează. Educația, știința și cercetarea reprezintă fundamentul progresului unei națiuni și cheia independenței sale tehnologice.
M-a impresionat în mod deosebit școala pe care am vizitat-o. Am găsit săli de clasă îngrijite, o bibliotecă frumoasă și un mediu educațional care inspiră respect pentru învățătură și performanță. Am fost primit cu multă căldură de doamna director, de cadrele didactice și de întregul colectiv al școlii, cărora le mulțumesc pentru ospitalitate și pentru atmosfera deosebită.
Felicitări domnului profesor Vicu Merlan pentru dedicarea și efortul depus în organizarea acestor întâlniri care apropie tinerii de știință, cercetare și marile provocări ale viitorului. Astfel de evenimente demonstrează că pasiunea pentru cunoaștere este vie și că România are tineri capabili să ducă mai departe performanța în educație, cercetare și tehnologie.
Se taie bursele elevilor, inclusiv ale olimpicilor. Se reduc posturi în educație, profesorii vor preda mai mult, pe același salariu înghețat.
Pentru copiii din familii modeste, bursele erau singurul sprijin real. Pentru profesorii deja epuizați, această „reformă” e o palmă în plus.
În paralel, cercetarea – coloana vertebrală a oricărei economii și garanție de securitate națională – este ignorată și împinsă în margine. Fără educație și fără cercetare, România nu poate avea nici viitor, nici apărare reală în fața crizelor care vin.
În timp ce miniștrii își dublează consilierii, școala pierde tot: oameni, resurse, speranță.
Educația și cercetarea nu sunt costuri. Sunt investiții strategice în siguranța și demnitatea României. Iar viitorul nu se taie
Bugetul educatiei si al cercetarii a trecut ca TGV-ul pe linga noi. Amendamente pledate 30 secunde/grup parlamentar, raspunsuri vagi si superficiale. Pe scurt, nici un amendament AUR si nici alte amendamente ale altor colegi parlamentari aici de fata, nu au fost votate/prinse in buget. Nu este cazul sa visam la investitii serioase, la profunzime si la echilibru in tot ce investim in copii, in studenti, in cercetatori, in profesori, in mediul didactic sau cel tehnic, in mediul celor care lucreaza in diferite sectoare de invatamint, al bibliotecilor, al laboratoarelor, al cercetarii. Nu mai auzi nimic, acum, de laboratoare pentru elevi in sensul experimentelor, altele decit calculatoare sau informatice. Ne indepartam tot mai mult de ce trebuie pentru ca Romania sa creasca calitatea sistemului de invatamint. Dupa cum sunt organizate si bifate formal munca noastra, a acestor comisii de experti care evalueaza ministerele si bugetele, proiectele si viziunea, asa si viitorul acestei tari.
Amendamentul meu, ale noastre sustinute de AUR, amendamentele de resuscitare a infrastructurii de calitate, de cercetare, cu resurse pentru oamenii din sistemul de protejare si securitate MEDIU, pentru a creste VALOAREA si CALITATEA au fost RESPINSE! Ca toata tara sa stie cu ce ne confruntam aici. Unul dintre amendamente a fost pentru Iasi, o infrastructura noua in valoare de 4 mil euro, care sa raspunda nevoilor acestui judet. Sa rezolve problemele. Si acesta a fost respins. Raminem mai departe cu ce avem. "Merge si asa!!!" Ca ne-am obisnuit, de peste 30 de ani.
Proiect, amendament AUR, Deputat Silviu Gurlui
"Se suplimentează cu suma de 20000 mii lei pentru realizarea unei infrastructuri noi de monitorizare si cercetare a caliatii apei si a aerului la sol si in altitudine in judetul Iasi.
Finanțarea de urgenta este necesară pentru rezolvarea unor probleme grave ale Iasului, acumulate de zeci de ani, practic- de securitate regionala a Romanie, privind poluarea severa cu consecinte negative asupra sanatatii oamenilor si asupra unor fenomene atmosferice extreme (caderi de grindina, seceta, precipitatii extreme, inversiuni termice) peste judetul Iasi. Iasul este unul dintre cele mai afectate judete ale tarii iar APM si reteaua de mediu din Iasi nu are si nu aloca resursele necesare pentru a rezolva o problema de maxima securitate pentru cetatenii Iasului, pentru atmosfera, pentru vietuitoarele din mediul acvatic. Sunt necesare echipamente care sa deceleze amprenta chimica complexa a poluantilor din Iasi sau ajunsi din vecinatatea Iasului, din aer, din aer, din apa potabila de la fintini sau din apele curgatoare. Infrastructura trebuie sa fie capabila sa avertizeze populatia din timp, sa identifice sursele de poluare, proportia lor, solutiile de diminuare reale, optime, credibile, fiind un pilot pentru toate celelalte regiuni ale tarii. Infrastructura trebuie sa cuprinda instalatiii de analiza a aerosolilor atmosferici pe verticala, a profilului de temperatura pe verticala, instalatii de teledetectie lidar pentru monitorizarea 3D a poluantilor Pm2.5, ozon, oxizi, etc, instalatii de spectrometrie de masa pentru investigatii ale urmelor toxinelor din aer, instalatii pentru detectia si monitorizarea elementelor grele din praful respirabil (spectroscopie de absorbtie atomica), din apa sau din culturile agricole, sisteme de avertizare si de modelare in timp real, etc. Bugetul propus include mentenanta, salarizarea personalului calificat."
