Șapte cutremure într-o singură zi în Marea Neagră.
Ce se întâmplă în largul Crimeei. Ba ar fi fost chiar 19, conform: unn.ua
În cursul zilei de ieri, în largul coastelor sudice ale Crimeei, în zona Sevastopol–Yalta, au fost înregistrate 6–7 cutremure succesive, cu magnitudini moderate și adâncimi cuprinse între aproximativ 10 și 33 km, formând ceea ce se numește în seismologie un roi seismic.
Toate evenimentele s-au produs offshore, adică în largul Mării Negre, pe versantul continental al Crimeei, acolo unde fundul mării coboară abrupt către bazinul profund al Mării Negre.
Această regiune nu este una oarecare. Sub fundul mării se află sedimente foarte groase, sisteme complexe de falii, acumulări importante de gaze naturale, seep-uri de metan și vulcani noroioși submarini. Tocmai această combinație face ca sudul Crimeei să fie una dintre cele mai interesante și complexe zone geologice ale bazinului pontic.
Marea Neagră găzduiește unele dintre cele mai importante rezerve de gaze naturale din regiune, atât pe șelful continental românesc și ucrainean, cât și în structurile sedimentare adânci ale bazinului pontic. În ultimii ani au fost identificate și exploatate zăcăminte importante în zona offshore a României, iar studiile geologice arată existența unor acumulări extinse de gaze și pe alte structuri submarine ale Mării Negre.
Aceste acumulări nu sunt distribuite uniform. În multe cazuri, gazele naturale se concentrează în apropierea structurilor tectonice, a faliilor și a zonelor fracturate, care au funcționat timp de milioane de ani ca adevărate canale de migrare pentru fluide și hidrocarburi. În zona sudică a Crimeei, dar și în alte sectoare ale Mării Negre, au fost identificate seep-uri naturale de metan, vulcani noroioși și emisii de gaze asociate sistemelor tectonice active.
Comunitatea științifică internațională studiază de decenii relația dintre falii, fluide și seismicitate. Deși gazele nu produc direct energia unui cutremur tectonic, modificările de presiune din rezervoarele naturale, migrarea fluidelor prin sistemele de fracturi și variațiile presiunii în porii rocilor pot influența comportamentul unor falii aflate deja aproape de pragul de rupere. Din acest motiv, în multe regiuni ale lumii sunt monitorizate simultan activitatea seismică, emisiile de gaze și dinamica fluidelor din subsol.
Zona sudică a Crimeei este cunoscută pentru activitatea sa seismică. Cutremure similare au fost raportate și în ultimii ani, inclusiv în 2023, 2024 și 2026, ceea ce arată că nu discutăm despre un fenomen nou, ci despre reactivarea unei provincii tectonice cunoscute.
Cel mai cunoscut exemplu rămâne anul 1927, când aceeași regiune offshore a Crimeei a traversat o perioadă de activitate seismică intensă.
La 26 iunie 1927 s-a produs un cutremur important, estimat la aproximativ magnitudinea 6. În primele 11 ore au fost raportate aproximativ 27 de replici, iar în zilele și săptămânile următoare au fost înregistrate peste 200 de evenimente seismice. Activitatea a continuat pe parcursul verii, fără să se stingă complet.
După aproximativ 77 de zile, în noaptea de 11 spre 12 septembrie 1927, s-a produs marele cutremur din Crimeea, cu o magnitudine estimată între 6,7 și 6,8. Au fost raportate distrugeri importante, valuri marine locale, degajări de gaze și chiar flăcări observate deasupra mării. Cercetările moderne asociază aceste fenomene cu eliberarea metanului și a altor gaze prin fracturile tectonice activate de seism.
Desigur, evenimentele actuale sunt mult mai mici decât cele din 1927 și nu există în prezent date care să indice că se repetă scenariul de atunci. Totuși, asemănarea constă în faptul că și acum observăm un roi seismic produs în aceeași provincie tectonică.
Un aspect deosebit de important îl reprezintă legătura dintre faliile active și degazările naturale de metan. În numeroase regiuni tectonice ale lumii, inclusiv în Marea Neagră, sistemele de falii și fracturi funcționează ca adevărate căi de migrare pentru fluide și gaze provenite din adâncime.
Atunci când se produce un cutremur, distribuția tensiunilor din scoarța terestră se modifică, iar unele fracturi se pot deschide sau reactiva. În aceste condiții, migrarea metanului și a altor gaze poate deveni mai intensă. De aceea, în multe cazuri, după producerea unor cutremure au fost observate creșteri ale degazărilor submarine sau modificări ale concentrațiilor de metan detectate în atmosferă.
În literatura de specialitate există studii care arată că astfel de anomalii pot fi identificate prin observații satelitare, prin monitorizarea seep-urilor submarine și prin măsurători atmosferice efectuate în zilele următoare unor evenimente seismice.
În cazul roiului seismic din largul Crimeei, una dintre întrebările importante este dacă în următoarele zile vor apărea semnale privind intensificarea degazărilor naturale sau modificări ale concentrațiilor de metan deasupra Mării Negre. Aceste fenomene nu ar demonstra că gazele au produs cutremurele, însă ar putea confirma existența unei conexiuni între sistemul de falii active și circulația fluidelor și gazelor din adâncime.
În contextul conflictului militar din regiune, au apărut și întrebări privind o posibilă influență a activităților militare. La acest moment, probabilitatea ca roiul seismic să fie efectul direct al unor explozii sau operațiuni militare pare redusă.
Argumentele sunt simple: adâncimile au fost cuprinse între aproximativ 10 și 33 km, evenimentele s-au succedat pe parcursul mai multor ore, zona este cunoscută pentru activitate seismică încă dinaintea conflictului actual, există antecedente similare documentate în aceeași regiune.
Teoretic, un factor extern poate reprezenta un declanșator pentru o falie aflată deja foarte aproape de pragul critic, însă datele disponibile în prezent nu susțin un asemenea scenariu.
Consider că această zonă trebuie monitorizată cu atenție în perioada următoare.
Pe lângă activitatea seismică propriu-zisă, merită urmărite eventualele emisii de metan, modificările proprietăților fizico-chimice ale apei, activitatea seep-urilor submarine, imaginile satelitare, concentrațiile atmosferice de metan, evoluția roiului seismic în zilele și săptămânile următoare.
Marea Neagră reprezintă un sistem geologic complex, iar înțelegerea relației dintre falii, fluide și acumulările de gaze poate oferi informații valoroase despre mecanismele care controlează aceste fenomene. Monitorizarea atentă a activității seismice, a emisiilor de gaze, a concentrațiilor atmosferice de metan și a eventualilor precursori geochimici poate contribui la o mai bună înțelegere a proceselor care au loc în adâncul bazinului pontic și la evaluarea evoluției viitoare a acestei regiuni geologice complexe.
