Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările cu eticheta atmosfera. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta atmosfera. Afișați toate postările

miercuri, 5 februarie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Santorini, Grecia ar putea fi inceputul unei eruptii vulcanice.


Imaginea este din reteaua shakenet

Peste 500 de cutremure de la 1 februarie si pina astazi in Santorini, Grecia. Cumva, un fenomen mai putin obisnuit. Studiez indeaproape daca se intimpla ceva in atmosfera, daca apar modificari de temperatura, poluanti, semne de orice fel daca sursa ar putea fi inceputul unei eruptii vulcanice. Deocamdata nu e cazul, nu sunt date. Dar, voi reveni continuu, astazi si in urmatoarea perioada cu update-uri. Sunt in Parlament, in sedinta de plen ale camerelor reunite. Mi-am propus sa iau cuvintul sa pot sustine amendamentul AUR pt infrastructura de mediu, pentru Iasi, in valoare de 4 milioane de euro.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

sâmbătă, 4 ianuarie 2025

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - O precizare fenomene distincte!

O precizare
În spațiul public, în acest început de an au apărut foarte multe poze spectaculoase care surprind culoarea cerului, în general, roșiatică sau alte nuanțe apropiate. Am menționat ca noaptea (NOAPTEA) în condițiile activității solare intense, a unor perturbații din atmosfera, ionosferă, de câmp magnetic , etc, particulele încărcate proiectil au încă suficienta energie sa producă efectele luminoase la altitudini joase și mai ales, cel mai important, și la latitudini joase, adică observabile și in Europa de Sud. Deci, imaginile văzute noaptea, asa se explica. Sunt aurore boreale.
Ulterior, dimineață sau pe seara, adică la răsărit și la asfințit, din nou au fost observate culori rosiatice/portocalii, etc pe cer, înspre acele direcții. Acestea sunt cauzate de împrăștierea luminii solare pe microparticulele și moleculele din atmosfera. Se mai numește difuzie. În acest caz, din întreaga lumina de la Soare, cele mai împrăștiate sunt radiațiile cu lungimi de unda mici. Adică, din spectrul vizibil, acestea care impresionează ochiul omenesc, culorile albastru/violet sunt cele mai împrăștiate, ele nu mai ajung la ochiul nostru. Cele care ajung spre noi sunt cele de lungime de unda mari : roșu, portocaliu, etc. Noi putem sa vedem asa spectacol în condiții specifice ale atmosferei, în funcție de încărcarea atmosferei cu poluanți, de înălțimea straturilor de microparticule/nori, etc.
Am vrut sa se înțeleagă limpede ca avem doua fenomene distincte. Ambele spectaculoase, ambele reflecta o interacțiune a radiațiilor sau particulelor care vin de la Soare și interacționează cu minunata noastră atmosfera.

luni, 26 august 2024

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Cum ne protejăm de meteori sau deșeurile spatiale?


Am acordat un interviu la postul de televiziune KanalD. Am vorbit despre corpul luminos care a străbătut atmosfera peste vestul tarii.

Din imaginile ieșite în spațiul public, forma tipica a corpului luminos în dezintegrare observat ieri noapte, dinspre Timișoara, Craiova, etc, corelat cu prognozata căderii unui satelit din rețeaua StarLink, creste probabilitatea ca cele doua fenomene sa fie legate.
Instrumentele de diagnoza în timp real sunt puține, ineficiente. Sigur, ar trebui o pinza laser peste o suprafață data, un scut terestru sa avem imediat un feedback de siguranță.
💥👉Am încercat sa construiesc o așa instalație la Iași, cu un laser asa puternic, cu doua telescoape care sa urmărească fenomenul, la înălțime mare, prin triangulatie, însă pentru evaluatori, asa ceva nu era de actualitate, nu prezenta interes.💥👈 Asa instalație poate "gidili" deșeurile cosmice, sa le schimbam traiectoria, sa le topim parțial, sa le induce un microimpuls, cit sa o ia pe alte direcții, sa nu producă pagube în spațiu, sau în cădere, pe Pământ. Stau și acum mărturie instalațiile electrice ramase nefolosite, mustatile alea de cabluri din pardoseala, din sala Laserilor, sala de forta electrica din intreaga cladire, de la Observatorul Astronomic. Am pregătit clădirea dar restul nu s-a mai putut.
Totuși, riscul sa fim loviți de un deșeu cosmic, de un fragment, este de 65000 de ori mai mic decât sa fim loviți de un fulger.
În atmosferă întra zilnic din Cosmos, peste 40 de tone de piatră, meteoriți/meteoriți, praf cosmic. Fiecare, poate produce, potentiale daune, funcție de natura lor, etc. Totuși, acestea au probabilitate mica, de asemenea, sa ne lovească.
Totuși, numărul deșeurilor cosmice ajunge la valori uriașe. Sunt zeci de mii de obiecte deșeuri, câteva mii de obiecte de dimensiuni mari. Funcție de orbita lor, au șansa mai mare sa cada în atmosferă (550-600 km). În cădere, prin frecarea cu aerul, temperatura creste foarte mult, iar aceste corpuri, în cea mai mare parte se topesc și se evapora. Se distrug.
Deoarece aceste deșeuri sunt tot mai multe, căci sunt tot mai mulți sateliți , este util sa ne gândim la o strategie națională extinsa la nivel european sa venim cu masuri de securitate. Astăzi doar se constata. Constatam după ce s-a consumat evenimentul. Și nu e suficient.