Dacă tot s-a umplut internetul cu zapada care se topeste "ciudat", haideți sa vedem și alte curiozități. De pilda, cum e mai eficient, sa congelăm alimentele, mai lent sau mai rapid? -ca sa le păstrăm textura si calitatea cit mai bune.
Cu cât cristalele de gheață sunt mai mici, cu atât daunele asupra structurii celulare sunt mai reduse.
Cristalele mari sunt formate prin congelare lentă si provoacă rupturi în pereții celulari, determinând pierderi de apă și modificarea texturii produsului la decongelare. La congelarea lentă cristalele de gheață cresc foarte mult și deteriorează structurile celulare ale alimentelor prin perforație. Asadar, intr-un timp mai îndelungat (la -5°C până la -18°C, în congelatoarele casnice) avem induse ceva modificări! Apoi, la decongelare, apa rezultată din topirea cristalelor mari se poate scurge din produs, ceea ce duce la o pierdere a suculenței și a texturii originale, în special la carne, fructe și legume, care pot deveni moi sau apoase după decongelare.
Cristalele mici se formeaza prin congelarea rapidă si afectează mai puțin structura celulară!!! Se face la temperaturi mai scăzute și într-un timp mai scurt. Deci, la o răcire rapida și la temperaturi (-30°C până la -40°C, utilizată în industria alimentară) calitatea produselor se păstrează mult mai bine! La decongelare, alimentele își păstrează mai bine textura și aspectul inițial.
Decongelarea lentă în frigider (peste mai multe ore) este recomandată pentru a minimiza pierderile de umiditate, în comparație cu decongelarea rapidă la temperatura camerei.
Așadar, congelarea rapidă este superioară pentru păstrarea calității alimentelor, iar modul în care acestea sunt topite influențează, de asemenea, rezultatul final.
Revenind la zapada căzută și proprietățile ei modificate de natura poluanților (de silicați, sulfati), textura, culoarea, consistenta, depind de proprietățile fizico-chimice ale atmosferei, de temperatura (-5 |-12 gr. C, de umiditate >80 %, de mișcarea maselor de aer. O zapada mai consistenta care s-a format prin nucleatie pe asa poluanți are nevoie de o atmosfera cu temperatura nu foarte joasa, dar de multa umiditate și de o atmosfera relativ liniștită. Apoi, acești poluanți pot avea un efect de reducere a transportului de energie/radiativ/termic de la o sursa de caldura, minimalizind eficienta topirii, reducând, uneori, timpul de topire de pina la 4 ori! / încetinesc procesul de sublimare si de evaporare a apei rezultate sub forma de vapori sau măresc capacitatea izolării termice, etc
Iată de ce, un banal subiect ridicat de internauți (apoi blamat si rostogolit de atita lume/si cu atitea jigniri rostogolite) poate fi un bun prilej de a mai răscoli capitole de fizica și lecții de laborator care NU SE MAI FAC prin scoli de cind cu laboratoarele virtuale, etc. Si un bun prilej de a ști cum sa avem legume și alimente păstrate mai bine. Deci, de a invata.
Aceste observații le-am dezvoltat la indemnul domnului Paul Ioana ! Va multumesc pentru discuțiile pe care le purtam, mereu, extrem de riguroase științific!
