Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Calitatea apei din piscinele din România și capacitatea Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) de a controla și sprijini tehnic proprietarii de piscine, mai ales în zonele cu risc sanitar ridicat

Apa din piscine nu e doar o problemă de confort, ci de sănătate publică. Am adresat o interpelare oficială către Ministrul Sănătății, Prof. Alexandru Rafila, privind calitatea apei din piscinele din România și capacitatea Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) de a controla și sprijini tehnic proprietarii de piscine, mai ales în zonele cu risc sanitar ridicat.

Întrebările sunt clare:

-Avem suficiente laboratoare DSP capabile să analizeze apa?

-Există proceduri de intervenție rapidă în caz de contaminare?

-Cine sprijină, concret, proprietarii care vor să respecte legea?

-Ce se întâmplă în județele Moldovei – avem o imagine clară a riscurilor?

Piscinele sunt tot mai numeroase. Dar dacă nu avem apă sigură, putem ajunge la tragedii tăcute.

Cerem nu doar controale, ci sprijin real, dotări moderne și o rețea de prevenție, nu de sancțiune. România merită infrastructură sanitară de secol XXI, nu doar pe hârtie.

------

INTERPELARE PARLAMENTARĂ

Către:

Domnul Ministru al Sănătății, Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila

Subiect: Situația națională privind controlul sanitar și sprijinul tehnic pentru calitatea apei din piscine – rolul Direcțiilor de Sănătate Publică

Stimate Domnule Ministru,

În contextul creșterii numărului de piscine publice și private la nivel național, precum și al riscurilor medicale asociate unei ape neconforme din punct de vedere sanitar, vă solicit respectuos să ne furnizați o situație completă privind capacitatea actuală a Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) din România de a monitoriza, controla și sprijini operatorii în menținerea unor standarde igienico-sanitare adecvate.

Având în vedere următoarele:

- Necesitatea respectării permanente a parametrilor biologici și fizico-chimici ai apei din piscine, în conformitate cu reglementările sanitare;

- Posibilitatea apariției unor contaminări bacteriologice sau chimice cauzate de factori naturali, accidentali sau umani;

- Importanța existenței unor proceduri standard și a infrastructurii de sprijin pentru prevenirea riscurilor medicale și protejarea sănătății publice;

Vă rugăm să ne comunicați:

1. Care este situația la nivel național privind:

- numărul laboratoarelor DSP dotate pentru analiza apei din piscine;

- capacitatea infrastructurii DSP de a monitoriza constant calitatea apei în fiecare județ;

- existența unui sistem digitalizat sau a unor baze de date centralizate privind aceste monitorizări.

2. Care este frecvența controalelor efectuate de DSP în piscinele din România și care sunt mijloacele actuale prin care DSP oferă sprijin tehnic sau informare proprietarilor de piscine?

3. Există proceduri standardizate și sprijin instituțional continuu, inclusiv prin parteneri reglementați legal, pentru monitorizarea calității apei din piscine?

4. Existența sau posibilitatea accesării unor granturi naționale ori programe de finanțare, avizate de Minister, pentru dotarea DSP-urilor cu echipamente moderne de analiză și intervenție rapidă, în special în zonele cu risc crescut.

5. Dacă în cazul unor situații de urgență (inclusiv nocturne), proprietarii de piscine pot beneficia de sprijin profesional pentru identificarea și remedierea rapidă a unor posibile contaminări sau defecțiuni cu potențial periculos.

6. Care sunt județele din regiunea Moldova unde s-au înregistrat cele mai multe nereguli privind calitatea apei din piscine, riscuri medicale sau deficiențe de infrastructură sanitară?

În speranța unei colaborări constructive și a unui răspuns documentat care să sprijine îmbunătățirea cadrului de sănătate publică, vă mulțumesc anticipat.

Cu deosebită considerație,

Silviu-Octavian Gurlui

Deputat, Circumscripția Iași

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Congelare & Efect

 

Dacă tot s-a umplut internetul cu zapada care se topeste "ciudat", haideți sa vedem și alte curiozități. De pilda, cum e mai eficient, sa congelăm alimentele, mai lent sau mai rapid? -ca sa le păstrăm textura si calitatea cit mai bune.

Cu cât cristalele de gheață sunt mai mici, cu atât daunele asupra structurii celulare sunt mai reduse.

Cristalele mari sunt formate prin congelare lentă si provoacă rupturi în pereții celulari, determinând pierderi de apă și modificarea texturii produsului la decongelare. La congelarea lentă cristalele de gheață cresc foarte mult și deteriorează structurile celulare ale alimentelor prin perforație. Asadar, intr-un timp mai îndelungat (la -5°C până la -18°C, în congelatoarele casnice) avem induse ceva modificări! Apoi, la decongelare, apa rezultată din topirea cristalelor mari se poate scurge din produs, ceea ce duce la o pierdere a suculenței și a texturii originale, în special la carne, fructe și legume, care pot deveni moi sau apoase după decongelare.

Cristalele mici se formeaza prin congelarea rapidă si afectează mai puțin structura celulară!!! Se face la temperaturi mai scăzute și într-un timp mai scurt. Deci, la o răcire rapida și la temperaturi (-30°C până la -40°C, utilizată în industria alimentară) calitatea produselor se păstrează mult mai bine! La decongelare, alimentele își păstrează mai bine textura și aspectul inițial.

Decongelarea lentă în frigider (peste mai multe ore) este recomandată pentru a minimiza pierderile de umiditate, în comparație cu decongelarea rapidă la temperatura camerei.

Așadar, congelarea rapidă este superioară pentru păstrarea calității alimentelor, iar modul în care acestea sunt topite influențează, de asemenea, rezultatul final.

Revenind la zapada căzută și proprietățile ei modificate de natura poluanților (de silicați, sulfati), textura, culoarea, consistenta, depind de proprietățile fizico-chimice ale atmosferei, de temperatura (-5 |-12 gr. C, de umiditate >80 %, de mișcarea maselor de aer. O zapada mai consistenta care s-a format prin nucleatie pe asa poluanți are nevoie de o atmosfera cu temperatura nu foarte joasa, dar de multa umiditate și de o atmosfera relativ liniștită. Apoi, acești poluanți pot avea un efect de reducere a transportului de energie/radiativ/termic de la o sursa de caldura, minimalizind eficienta topirii, reducând, uneori, timpul de topire de pina la 4 ori! / încetinesc procesul de sublimare si de evaporare a apei rezultate sub forma de vapori sau măresc capacitatea izolării termice, etc

Iată de ce, un banal subiect ridicat de internauți (apoi blamat si rostogolit de atita lume/si cu atitea jigniri rostogolite) poate fi un bun prilej de a mai răscoli capitole de fizica și lecții de laborator care NU SE MAI FAC prin scoli de cind cu laboratoarele virtuale, etc. Si un bun prilej de a ști cum sa avem legume și alimente păstrate mai bine. Deci, de a invata.

Aceste observații le-am dezvoltat la indemnul domnului Paul Ioana ! Va multumesc pentru discuțiile pe care le purtam, mereu, extrem de riguroase științific!

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui