Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările cu eticheta Produse. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Produse. Afișați toate postările

duminică, 2 martie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Cum pastram cel mai bine alimentele in congelator

 

Ca sa inchei capitolul cu gheata si pastrarea alimentelor in conditii dintre cele mai bune. Spuneam ca este cel mai bine ca alimentele (carne, fructe, legume, etc) puse la congelat sa formeze cristale de gheata cit mai fine pentru a nu distruge textura si "suculenta" produselor, dupa dezghetare. Asta se face cu o racire foarte abrupta, la temperaturi foarte joase. Dar ce facem ca in situatii uzuale, congelatoarele din casa nu ajung la temperaturi asa joase si nu au capacitatea de a raci foarte repede, asa cum se face in mod industrial, in situatii particulare?

Exista citeva solutii practice.
1. Punem produsele in pungi si le vidam. Exista masini de vidat, cu pungi speciale, deja la costuri destul de accesibile. Prin vidare, transferul termic devine mai eficient, se reduce procesul de evaporare (control al umiditatii), se limiteaza numarul centrelor de nucleatie (aerul contine particule si impuritati care actioneaza ca centre de cristalizare iar prin vidare se reduce acest numar favorizind formarea cristalelor mici), se modifica usor punctul de inghet (prin modificarea presiunii).
2. Prin utilizarea unor ultrasunete, la frecvente de 40-50 KHz.
Ultrasunetele sunt utilizate în industria alimentară și în cercetare pentru a îmbunătăți procesele de congelare prin accelerarea nucleației cristalelor de gheață și reducerea dimensiunii acestora. Din pacate, din ce stiu, nu sunt congelatoarele "casnice" care sa aiba un asa dispozitiv, desi, costurile n-ar fi exagerat de mari.
La dezghetare, pentru a pastra calitatea produselor, sunt doua solutii mai practice.
A. Dezghețare în frigider (cea mai sigură, dar lentă)
Avantaje: Păstrează calitatea și textura alimentului. Evită riscul dezvoltării bacteriilor, deoarece temperatura rămâne sub 5°C.
Dezavantaje: Este lentă: poate dura 12-24 de ore
B. Dezghețare în apă rece (mai rapidă, dar necesită atenție)
Avantaje: Mult mai rapidă: o bucată de carne de 500g se dezgheață în 30-60 de minute. Păstrează bine textura, dacă este făcută corect.
Dezavantaje: Necesită schimbarea apei la fiecare 30 de minute pentru a menține temperatura sub 5°C. Dacă ambalajul vidat nu este sigilat perfect, apa poate intra și afecta alimentele. Nu este recomandată pentru perioade lungi (peste 2 ore), deoarece temperatura poate deveni periculoasă (>5°C).
NU folosim apă caldă sau sa dezghețam la temperatura camerei, deoarece acestea cresc riscul de contaminare bacteriană!
Daca se alege solutia de dezghetare la microunde sa nu se foloseasca pungi, ambalaj, diferite plastice, pentru ca e risc de contaminare.

sâmbătă, 22 februarie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Congelare & Efect

 

Dacă tot s-a umplut internetul cu zapada care se topeste "ciudat", haideți sa vedem și alte curiozități. De pilda, cum e mai eficient, sa congelăm alimentele, mai lent sau mai rapid? -ca sa le păstrăm textura si calitatea cit mai bune.

Cu cât cristalele de gheață sunt mai mici, cu atât daunele asupra structurii celulare sunt mai reduse.
Cristalele mari sunt formate prin congelare lentă si provoacă rupturi în pereții celulari, determinând pierderi de apă și modificarea texturii produsului la decongelare. La congelarea lentă cristalele de gheață cresc foarte mult și deteriorează structurile celulare ale alimentelor prin perforație. Asadar, intr-un timp mai îndelungat (la -5°C până la -18°C, în congelatoarele casnice) avem induse ceva modificări! Apoi, la decongelare, apa rezultată din topirea cristalelor mari se poate scurge din produs, ceea ce duce la o pierdere a suculenței și a texturii originale, în special la carne, fructe și legume, care pot deveni moi sau apoase după decongelare.
Cristalele mici se formeaza prin congelarea rapidă si afectează mai puțin structura celulară!!! Se face la temperaturi mai scăzute și într-un timp mai scurt. Deci, la o răcire rapida și la temperaturi (-30°C până la -40°C, utilizată în industria alimentară) calitatea produselor se păstrează mult mai bine! La decongelare, alimentele își păstrează mai bine textura și aspectul inițial.
Decongelarea lentă în frigider (peste mai multe ore) este recomandată pentru a minimiza pierderile de umiditate, în comparație cu decongelarea rapidă la temperatura camerei.
Așadar, congelarea rapidă este superioară pentru păstrarea calității alimentelor, iar modul în care acestea sunt topite influențează, de asemenea, rezultatul final.
Revenind la zapada căzută și proprietățile ei modificate de natura poluanților (de silicați, sulfati), textura, culoarea, consistenta, depind de proprietățile fizico-chimice ale atmosferei, de temperatura (-5 |-12 gr. C, de umiditate >80 %, de mișcarea maselor de aer. O zapada mai consistenta care s-a format prin nucleatie pe asa poluanți are nevoie de o atmosfera cu temperatura nu foarte joasa, dar de multa umiditate și de o atmosfera relativ liniștită. Apoi, acești poluanți pot avea un efect de reducere a transportului de energie/radiativ/termic de la o sursa de caldura, minimalizind eficienta topirii, reducând, uneori, timpul de topire de pina la 4 ori! / încetinesc procesul de sublimare si de evaporare a apei rezultate sub forma de vapori sau măresc capacitatea izolării termice, etc
Iată de ce, un banal subiect ridicat de internauți (apoi blamat si rostogolit de atita lume/si cu atitea jigniri rostogolite) poate fi un bun prilej de a mai răscoli capitole de fizica și lecții de laborator care NU SE MAI FAC prin scoli de cind cu laboratoarele virtuale, etc. Si un bun prilej de a ști cum sa avem legume și alimente păstrate mai bine. Deci, de a invata.

Aceste observații le-am dezvoltat la indemnul domnului Paul Ioana ! Va multumesc pentru discuțiile pe care le purtam, mereu, extrem de riguroase științific!