Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Cum pastram cel mai bine alimentele in congelator

 

Ca sa inchei capitolul cu gheata si pastrarea alimentelor in conditii dintre cele mai bune. Spuneam ca este cel mai bine ca alimentele (carne, fructe, legume, etc) puse la congelat sa formeze cristale de gheata cit mai fine pentru a nu distruge textura si "suculenta" produselor, dupa dezghetare. Asta se face cu o racire foarte abrupta, la temperaturi foarte joase. Dar ce facem ca in situatii uzuale, congelatoarele din casa nu ajung la temperaturi asa joase si nu au capacitatea de a raci foarte repede, asa cum se face in mod industrial, in situatii particulare?

Exista citeva solutii practice.

1. Punem produsele in pungi si le vidam. Exista masini de vidat, cu pungi speciale, deja la costuri destul de accesibile. Prin vidare, transferul termic devine mai eficient, se reduce procesul de evaporare (control al umiditatii), se limiteaza numarul centrelor de nucleatie (aerul contine particule si impuritati care actioneaza ca centre de cristalizare iar prin vidare se reduce acest numar favorizind formarea cristalelor mici), se modifica usor punctul de inghet (prin modificarea presiunii).

2. Prin utilizarea unor ultrasunete, la frecvente de 40-50 KHz.

Ultrasunetele sunt utilizate în industria alimentară și în cercetare pentru a îmbunătăți procesele de congelare prin accelerarea nucleației cristalelor de gheață și reducerea dimensiunii acestora. Din pacate, din ce stiu, nu sunt congelatoarele "casnice" care sa aiba un asa dispozitiv, desi, costurile n-ar fi exagerat de mari.

La dezghetare, pentru a pastra calitatea produselor, sunt doua solutii mai practice.

A. Dezghețare în frigider (cea mai sigură, dar lentă)

Avantaje: Păstrează calitatea și textura alimentului. Evită riscul dezvoltării bacteriilor, deoarece temperatura rămâne sub 5°C.

Dezavantaje: Este lentă: poate dura 12-24 de ore

B. Dezghețare în apă rece (mai rapidă, dar necesită atenție)

Avantaje: Mult mai rapidă: o bucată de carne de 500g se dezgheață în 30-60 de minute. Păstrează bine textura, dacă este făcută corect.

Dezavantaje: Necesită schimbarea apei la fiecare 30 de minute pentru a menține temperatura sub 5°C. Dacă ambalajul vidat nu este sigilat perfect, apa poate intra și afecta alimentele. Nu este recomandată pentru perioade lungi (peste 2 ore), deoarece temperatura poate deveni periculoasă (>5°C).

NU folosim apă caldă sau sa dezghețam la temperatura camerei, deoarece acestea cresc riscul de contaminare bacteriană!

Daca se alege solutia de dezghetare la microunde sa nu se foloseasca pungi, ambalaj, diferite plastice, pentru ca e risc de contaminare.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - “termeni și condiții” clauză obligatorie de mediere și arbitraj raporturi juridice - nu ai voie să dai corporațiile în judecată la tine în țară, ci trebuie să te duci la ei, la mediere, cu jalba în proțap, sau la arbitrajul care, de regulă, le dă lor dreptate (sau îi obligă la despăgubiri de 25 de cenți).

 

Am renunțat la abonamentul la canalul de streaming Disney +. Nu numai pentru că are filme pentru copii de 7 ani cu propagandă cu un acronim și cu alt +, ci și pentru că francizele lor sunt plicticoase, ci și pentru că este deseori vomitiv de woke și candel culture să te uiți la filmele de pe Disney +.

Există, însă, un motiv mai important.

Acum două luni a fost mediatizat cu juma’ de gură un caz judiciar incredibil.

Un cuplu american, el și ea, au fost la Disneyland. Ea a murit în urma unui tragic accident petrecut în roller coaster, adică în chestia cu care mai toată lumea se distrează în acele parcuri de povești.

El a dat în judecată Disneyland pentru a cere despăgubiri ce ar fi urmat să fie acordate de un juriu de oameni obișnuiți. Cam cum se întâmplă în filmele holiudiene.

Avocații Disneyland au pretins că procesul nu se poate judecat de o curte cu jurați, ci de către arbitri specializați, dar numai după o procedură confidențială de mediere.

Ce temei au invocat pricepuții avocați?

Cuplul nenorocit de roller coaster - ul de la Disneyland era abonat la Disney +, iar în “termenii și condițiile” impuse de corporația Disney odată cu acordarea accesului la canalul de streaming scrie că pentru orice dispută cu ei, supremii, consumatorul amărăștean trebuie să urmeze calea medierii și a arbitrajului, iar nu calea curții cu juri. Cale care, în America, poate duce la despăgubiri de zeci sau chiar sute de milioane de dolari.

Evident, cuplul format din el și ea nu cunoștea această clauză. Nici măcar 0,1% dintre abonații Disney + nu știu asta. Nici măcar 0,1% dintre abonații tuturor canalelor de streaming nu știu asta.

Mai șocant este că nici măcar 0,001% din populația de miliarde de abonați la canalele de streaming nu știu că, dacă oamenii sunt supuși acestor “termeni și condiții” în privința Netflix, HBO (Max), Disney +, Amazon Prime, Rakuten etc., respectiva clauză obligatorie de mediere și arbitraj este by default aplicabilă și restului raporturilor juridice cu alte companii din grup. De exemplu, poți face un atac de panică la un film de groază foarte prost al Disney Cinema sau poți face urticarie de la o țoală proastă și scumpă de pe Amazon - nu ai voie să dai corporațiile în judecată la tine în țară, ci trebuie să te duci la ei, la mediere, cu jalba în proțap, sau la arbitrajul care, de regulă, le dă lor dreptate (sau îi obligă la despăgubiri de 25 de cenți).

Acesta este unul dintre cele mai grave și cele mai bine ascunse riscuri ale digitalizării generalizate. Iar lumea este în mod insidios determinată să creadă că, dacă te opui digitalizării, ești un conspiraționist medieval…

Acesta este și motivul pentru care s-au scris DMA (Digital Market Act) și DSA (Digital Services Act) și pentru care reglementările UE sunt făcute pentru a fi încălcate de către marile corporații. Căci, dacă ar fi făcute pentru a fi respectate, pentru o astfel de clauză Disney + și Disneyland ar fi trebuit să fie amendate de CE cu 10% din cifra de afaceri.

PS 1: În România, o asemenea clauză este considerată nescrisă de art. 1203 Cciv.

PS 2: Mai nou, marile evenimente sportive migrează pe canalele de streaming. Nu le mai poți urmări pe canalele furnizate orin cablu și, cu atât mai puțin, nu le mai poți “prinde” pe antenă, gratuit, ca acum 25 de ani. Nu doar că asta costă. Asta determină și aplicabilitatea clauzei respective, fără ca microbiștii să realizeze că, dacă au pierdut transmisia live din motiv de lipsă de semnal, tre’ să meargă pentru o mediere sau un arbitraj cu HBO (Max) la San Francisco.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Stibiul din pet-uri, ferodouri si placutele de frina.

Stibiul din pet-uri, ferodouri si placutele de frina.

Domnul Profesor Silviu Gurlui - la RealitateaTv. Am stat afara 40 minute, de la ora 22, sa pot intra video. Ploua si sunt 16 grade afara. Conditiile din studiou nu au facut posibila interventia skype, asa ca am intrat prin telefon. Am prezentat intr-un super rezumat subiectul poluantilor din pet-uri.

Ce am reusit sa spun:

- stibiul creste in apa din pet-uri cu pina la 10 ori in primele 2 luni daca temperatura de depozitare este de peste 40 de grade 

- stibiul creste mai mult in sticlele mici

- stibiul din apa creste mai mult in sticlele cu apa carbogazoasa sau in sucurile acidulate (carbogazoase)

- pet-urile pot contine microparticule, cam 10/ litru de apa. Asta inseamna ca, intr-o luna, am putea inghiti peste 500 de microparticule

- microparticulele se gasesc si in aer, citeva sute de kg peste marile aglomerari urbane, concentratia lor fiind dependenta de conditiile meteo, etc

- microparticulele din aer, din apa de consum sau din/ de pe alimente SE GASESC SI IN SINGE

- cercetarile arata ca singele le transporta spre varii organe

Ce nu am reusit sa spun:

- noi absorbim toxine atit din apa, din hrana dar si din aer. Adica, efectul asupra noastra este cumulativ. 

- stibiul produce afectiuni respiratorii, cardio, digestive, malformatii, modificari de natura celulara si, in conditii extreme, cancer.

- in aer, o sursa de stibiu provine de la sistemul de frinare al automobilelor, de la placutele de frina, de la ferodouri. Fiecare frinare contine, din totalul "prafului" rezultat, aproximativp 0.1% stibiu, adica, fiecare frinare, poate elibera in aer cam 30 micrograme stibiu!!! "Praful" rezultat e acel PM2.5 sau PM10 pe care il consideram praf obusnuit (asa il masuram, la un loc cu praful de pe strada, de pe cimp, din arderi, etc)

- pet-urile se descompun greu iar reciclarea lor se face cu mare atentie. 

- fiecare om "consuma" intr-o viata cam 1000 de kg  de pet-uri. Fiecare 1000 de kg de pet-uri reciclate salveaza 700 kg de petrol pentru a se folosi in alte pet-uri, etc

- 30% din totalul plasticilor la nivel mondial este dat de pet-uri

- subiectul este mult mai delicat decit o simpla masuratoare, in apa, in aer sau ale unor straturi de praf depuse pe legume sau fructe, daca se fac...

Trebuie atentie la compozitia chimica, la dispersia spatio-temporala, la temperatura, la expunerea noastra in raport cu alti compusi chimici cu care suntem bombardati, simultan. Peste toate astea, conditiile meteo care pot amplifica expunerea noastra. Inclusiv in timpul unor ploi torentiale cind o parte dintre acesti compusi sunt smulsi de la sol si reactivati in aer

Asta am dorit sa spun. Nu a fost timp. Nu am nici o inregistrare de la expunerea mea. Am dorit sa stiti, pentru cei care nu m-ati urmarit, ce am spus si cum se poate dezvolta subiectul, nai departe. Sunt inca foarte multe de spus. Poate la o alta emisiune.

Va multumesc.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui