Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Stibiul din pet-uri, ferodouri si placutele de frina.

Stibiul din pet-uri, ferodouri si placutele de frina.

Domnul Profesor Silviu Gurlui - la RealitateaTv. Am stat afara 40 minute, de la ora 22, sa pot intra video. Ploua si sunt 16 grade afara. Conditiile din studiou nu au facut posibila interventia skype, asa ca am intrat prin telefon. Am prezentat intr-un super rezumat subiectul poluantilor din pet-uri.

Ce am reusit sa spun:

- stibiul creste in apa din pet-uri cu pina la 10 ori in primele 2 luni daca temperatura de depozitare este de peste 40 de grade 

- stibiul creste mai mult in sticlele mici

- stibiul din apa creste mai mult in sticlele cu apa carbogazoasa sau in sucurile acidulate (carbogazoase)

- pet-urile pot contine microparticule, cam 10/ litru de apa. Asta inseamna ca, intr-o luna, am putea inghiti peste 500 de microparticule

- microparticulele se gasesc si in aer, citeva sute de kg peste marile aglomerari urbane, concentratia lor fiind dependenta de conditiile meteo, etc

- microparticulele din aer, din apa de consum sau din/ de pe alimente SE GASESC SI IN SINGE

- cercetarile arata ca singele le transporta spre varii organe

Ce nu am reusit sa spun:

- noi absorbim toxine atit din apa, din hrana dar si din aer. Adica, efectul asupra noastra este cumulativ. 

- stibiul produce afectiuni respiratorii, cardio, digestive, malformatii, modificari de natura celulara si, in conditii extreme, cancer.

- in aer, o sursa de stibiu provine de la sistemul de frinare al automobilelor, de la placutele de frina, de la ferodouri. Fiecare frinare contine, din totalul "prafului" rezultat, aproximativp 0.1% stibiu, adica, fiecare frinare, poate elibera in aer cam 30 micrograme stibiu!!! "Praful" rezultat e acel PM2.5 sau PM10 pe care il consideram praf obusnuit (asa il masuram, la un loc cu praful de pe strada, de pe cimp, din arderi, etc)

- pet-urile se descompun greu iar reciclarea lor se face cu mare atentie. 

- fiecare om "consuma" intr-o viata cam 1000 de kg  de pet-uri. Fiecare 1000 de kg de pet-uri reciclate salveaza 700 kg de petrol pentru a se folosi in alte pet-uri, etc

- 30% din totalul plasticilor la nivel mondial este dat de pet-uri

- subiectul este mult mai delicat decit o simpla masuratoare, in apa, in aer sau ale unor straturi de praf depuse pe legume sau fructe, daca se fac...

Trebuie atentie la compozitia chimica, la dispersia spatio-temporala, la temperatura, la expunerea noastra in raport cu alti compusi chimici cu care suntem bombardati, simultan. Peste toate astea, conditiile meteo care pot amplifica expunerea noastra. Inclusiv in timpul unor ploi torentiale cind o parte dintre acesti compusi sunt smulsi de la sol si reactivati in aer

Asta am dorit sa spun. Nu a fost timp. Nu am nici o inregistrare de la expunerea mea. Am dorit sa stiti, pentru cei care nu m-ati urmarit, ce am spus si cum se poate dezvolta subiectul, nai departe. Sunt inca foarte multe de spus. Poate la o alta emisiune.

Va multumesc.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Cit este de util un purificator de aer in casa?

Efectul unui filtru de aer, complex, de calitate, in casa! Mai mult de atit, nu mai e nevoie 🙂. E aproape comparabil "cu aerul de munte" daca n-ar mai ramine citeva urme ale unor sortimente de gaze "neidentificate/chimic complexe" si lipseste si ceva mai mult oxigen. Desi diferentele in zecimi de procente, sunt mici, ele sunt foarte importante! In oras, oxigenul e consumat mai mult, vegetatie este mai redusa, tipurile de poluantii sunt mai numerosi.

❗Pre-filtru, filtru de carbon, filtru fotocatalitic TiO2, filtru HEPA, ionizator, lampa UV-C (253.7 nm)

⏫Pentru ionizare aer, reducere concentratie particule micrometrice si submicrometrice si anihilare toluen, xilen, benzen si formaldehida. Daca nu se mai masoara in Iasi, deloc, nicaieri, de peste un an de zile, preventiv, e bine sa ne luam singuri masuri de siguranta! 

Legat de oxigen. Am facut un test, spre exemplu, in perioada asta, cind explodeaza vegetatia. In oras concentratia de oxigen era 20.8% iar in Valea Lupului, sus, spre nord, la 1.5 km de bulevard, unde aerul era foarte curat, intr-un mediu cu foarte multi copaci in jur, intr-o livada, concentratia oxigenului era mult mai mare, de 21.2%!!! 

❗Restul "bazaconiilor" la filtrul de aer: senzor temperatura, senzor pm2.5, senzor umiditate, wifi, programare de la distanta via internet, sunt bune si ele, dar nu atit de relevante (de notat UV 253.7 nm, filtru@TiO2, filtru@carbon & hepa )

Purificator de aer Tesla Smart Air Purifier Pro XL, CADR 510 m3/h, Filtru HEPA, Mod noapte, Smart Home, Lumina UV, PHT15515, Alb

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui 

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Rezerva de apa din aer

 

Am fost luat cu asalt, legat de subiectul celor prezentate în postarea cu apa câștigată (extrasă din aer). Mi-ați cerut să vă prezint date. Eu nu vreau să fac reclamă gratuită unor companii. Aș dezavantaja pe alții și aș da idei altora. Gândurile mele se îndreptă spre ce trebuie făcut bine aici în țară și să dezvoltam aici tehnologie și mai bună.

Functionarea se bazează pe un principiu simplu: o bucată de material răcit suficient, condensează apa din aer (ne amintim de apa condensată pe o sticlă de bere, scoasă din frigider).

Apa este colectată și folosită, fie în agricultură fie pentru a fi consumată.

Pentru asta, funcție de regimul de functionare, este nevoie de: pompă de vid (de aspirație aer din atmosfera), grup de răcire (se răcește un radiator cu o configurație specială, radiator ce poate fi asimilat cu un schimbator de căldură), un circuit de recuperare a apei, o pompă de apă și un bazin.

Pentru obtinerea apei potabile, se mai includ urmatoarele: filtru de particule plasat la întrarea pompei de vid, filtre de particule din apa obținută după condensare, si surse UV pentru curățarea apei de microbi.

După cum se vede, e necesară o sursă de energie electrică. Se poate folosi o centrală eoliană, solară, sau alte surse disponibile.

Randamentul și fluxurile de gaz, temperatura schimbătorului de căldură și caracteristicile filtrelor se configurează funcție de condiții de mediu, de poluare, de randament, de viteza de conversie a apei, etc. Pe piață, o instalație poate scoate cam 20 000 litri de apă/zi.

Ca și schimbător de căldură, sunt cunoscute mai multe tehnologii. Unele includ capacități mari de racire/compresoare care condensează un volum mare de apa (acestea sunt așadar construite să rămână într-o zona data, ramin fixe). Altele folosesc elemente Peltier de genul celor folosite la frigiderele auto (o matrice de asemenea elemente) care folosesc energia electrică să răcească una din suprafete). Aceste matrici Peltier fac ca astfel de generatoare de apă să fie portabile (pot ocupa spatii mici, au masă mai mică).

Mai sunt și alte tehnologii care pot fi îmbunătățite sau total schimbate. Asta înseamnă cercetare...Spre asta vreau să mergem. Să finanțăm cercetarea și companiile din România să le realizeze și să le punem la treabă.

Ne plângeam că nu știm cum să stocăm energia de la celulele solare și de la turbinele eoliene? Ne mai plângeam de secetă? Iată o soluție! Faceți apă!

Pentru stocarea energiei pentru vremuri grele, evident ca mai sunt soluții. Important sa vrem sa facem ceva!

În imagini prezint, nimic deosebit. Condensul vaporilor de apă pe o placă rece. Am folosit două elemente Peltier, suprapuse. Un element din asta are 16 cm2 (4x4) și costa cam 20 de lei.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui