Responsabilitatea administratorilor
(II)
Potrivit art. 13 din Legea nr.411/2004, contractul de administrare (indiferent dacă e perfectat cu participantul sau în urmarea „aderării” automate la fond, prin repartizare aleatorie) conține, în mod obligatoriu principalele drepturi şi obligaţii ale părţilor contractante şi modalitatea de aplicare, răspunderea contractuală a părţilor, incluzând şi sancţiunile ce pot fi aplicate, precum și durata contractului de administrare și modalităţile de modificare şi încetare a contractului de administrare.
Deci, contractul de administrare a fondului de pensii nu este perpetuu, iar administratorul nu este scutit de răspunderi pentru pierderi.
De altfel, principiul răspunderii este enunțat și de art. 140 alin.2-3 din aceeași lege, conform căruia administratorul răspunde (alături de auditorul financiar) faţă de participanţi şi beneficiari, după caz, pentru prejudiciile cauzate prin neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor care le revin, cu excepţia cazurilor de forţă majoră. Orice persoană care se consideră vătămată ca urmare a neaplicării sau a aplicării necorespunzătoare a legii are dreptul de a se adresa instanţelor judecătoreşti competente, în contencios administrativ (notă – decizia legiuitorului de a face aplicabilă legea contenciosului administrativ în disputele dintre doi particulari - participant versus administrator – iar nu legea de drept comun e oarecum bizară, dar conferă un avantaj participantului, viitor pensionar, întrucât taxa de timbru în contencios este fixă și este modică).
Sanțiunile pe care le poate primi un administrator incompetent sau fraudulos nu se rezumă la daunele-interese.
Potrivit art. 81 alin. (1) litera b), c) și h) din Legea nr. 411/2004, constituie cazuri de retragere a autorizației de administrare: (i) situația în care rentabilitatea fondului de pensii s-a situat sub rentabilitatea minimă a tuturor fondurilor de pensii din România în 4 trimestre consecutive, (ii) situația în care administratorul nu își execute necorespunzător obligațiile, (iii) situația în care administratorul nu asigură apărarea corespunzătoare a intereselor participanților și beneficiarilor.
Când un administrator privat de fonduri de pensii se lansează în operațiuni riscante (emitenți obscuri de instrumente financiare, bănci – depozitar nesigure, produse periculoase ale pieței de capital, investiții cu riscuri ridicate în perioade de criză), trebuie să ia urgent măsuri pentru redresare, în raport cu rezultatele negative ale strategiei investiționale și să mențină permanent compatibilitatea gradului de risc ridicat al fondului cu prevederile art. 23 din Legea 411/2004, care stabilesc că investițiile trebuie să se facă în interesul participanților și beneficiarilor și într-un mod care să asigure securitatea, calitatea și profitabilitatea lor. În caz contrar, administratorii sunt pasibili chiar și de sancțiuni penale.
Din perspectiva legii civile, aplicabile în completarea regulilor referitoare la răspunderea administratorilor privați de fonduri de pensii, nu se vor putea achiziționa acțiuni sau obligațiuni emise de o societate comercială care nu și-a îndeplinit obligația de plată a dividendelor sau a dobânzilor (art.832 alin.2 Cciv). Câte dintre societățile în care fondurile au plasamente au plătit dividende în ultimii 10 ani? Cum s-a respectat această dispoziție în cazul obligațiunilor emise de Banca Internațională de Investiții, deținută de Rusia, obligațiuni cumpărate de 3 dintre cele 7 fonduri de pensii administrate privat?
Potrivit art.833 Cciv, banii din fonduri pot fi depozitați la bănci numai dacă sunt rambursabili la vedere (pe loc) sau cu un preaviz de maxim 30 de zile. Depozite pe termen lungi pot fi efectuate numai dacă sunt garantate integral de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar sau de un Fond al asiguraților. În caz contrar, asemenea depozite pot fi efectuate doar dacă sunt prealabil autorizate de un judecător. Nici măcar depozitele persoanelor fizice nu sunt garantate integral, ci numai în limita sumei de 100 de mii de euro … Oare cele 88 de miliarde de lei care sunt „proprietatea” noastră or fi fiind garantate integral? Dacă dau faliment în același timp una sau două bănci, plus unul sau doi administratori de fonduri de pensii, de unde se vor putea furniza aceste garanții? Este posibil un asemenea scenariu? Evident că da. Avem un război pe care propagandiștii și-l doresc lung (cel puțin 10 ani, ca în Afganistan), o pandemie care este reșapată, tot pe ideea alungirii („specialiștii” vorbesc tot mai des de sindromul cou_veed-ului lung), o foamete programată pentru la toamnă, o sărăcire accentaută a clasei de mijloc, plus un green deal care va determina penuria și privarea energetică globală. Chiar ar fi un mare noroc al României dacă nu am avea parte de un faliment sistemic în asemenea circumstanțe.
Potrivit art. 835 Cciv, administratorul care efectuează alte plasamente decât cele prezumate sigure și, respectiv, plasamente ne-autorizate în prealabil de beneficiar (în speță, participantul la fondul de pensii administrat privat) va fi ținut să repare prejudiciul cauzat, fără a se ține seama de existența vreunei culpe. Iată un tip special de răspundere, obiectivă, incidentă chiar și în caz de lipsă a vinovăției sau de caz fortuit ori de conjuncturi economice nefavorabile.
Așadar, administratorii fondurilor de pensii nu pot invoca în favoarea lor inflația, războiul, căderea burselor, grindina sau faptul că plouă vara, adică în perioada în care oamenii se așteaptă să se agraveze încălzirea globală, dar vremea nu și nu …
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu