Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - “La pescuit de suflete”

 

În poză aveți un tablou expus la Rijksmuseum din Amsterdam, intitulat “La pescuit de suflete”, al cărui autor a fost Adriaen Pietersz van de Venne, realizat în anul 1614, în plină luptă religioasă între catolici și protestanți. Dincolo de detaliile incredibile ale tabloului (impresionante sunt îmbrăcămintea și chipurile reale ale personajelor), se observă că nordul, protestant, “prinde” mai multe suflete, în timp ce sudul, catolic, “prinde” mai puține, în ciuda eforturilor mai zeloase. Olanda și acum e astfel împărțită - bisericile și catedralele catolice, cu crucea în vârful turlei, sunt foarte rare, în timp ce catedralele austere protestante, cu cocoșul în vârful turlei, sunt peste tot.

Catolicii și protestanții utilizau, la pescuit de suflete, sancțiuni, indulgențe și propagandă. Tocmai apăruse tiparul, iar textele religioase în limba populară se răspândeau în defavoarea cărților canonice, în limba latină, rare și pe înțelesul unui număr mic de inițiați. Protestanții utilizau, în plus, tipărituri sau opere de artă cu mesaj anti - catolic, cu tâlc, cu distragerea atenției, cu … cenzură. Catolicii utilizau indulgențe (iertarea de păcate în schimbul unor donații) și afurisenii (excomunicări). Și unii, și alții, își obligau adepții la semnalizarea virtuții. Dacă vă uitați cu atenție pe detaliile tabloului, observații îmbrăcămintea diferită, semnele, uniformele, obiectele de cult, steagurile, atitudinea de pe chipurile popilor/pastorilor sau ale enoriașilor, și multe alte instrumente menite a certifica apartenența la un grup și atitudinea anti-alteritate, “noi contra ei”, maniheismul violent.

Au trecut 400 de ani de atunci și nimic nu s-a schimbat, exceptând numărul de 10 ori mai mare al oamenilor de azi și extensia globală a acestui maniheism și a acestui pescuit de suflete.

Vedeți peste tot oameni captivi și păcăliți care vă obligă să fiți ca ei, pentru “siguranța” lor.

Vedeți peste tot steaguri, afișe, mesaje de suport al echipei x și de condamnare a echipei y. Inclusiv pe chipurile reale sau virtuale, inclusiv pe avataruri sau jetoane ne-schimbabile (NFT) apar semnale ale “virtuții”, iar aceasta nu se încadrează la niciuna dintre cele 7 virtuți creștine, ci se reduce la adoptarea slugarnică a “corectitudinii” politice (ideologia impusă de stăpâni) și la violența entuziastă contra “negaționiștilor”.

Vedeți peste tot cenzură, obligarea la informarea dintr-o singură sursă, ocultarea informației factuale și a opiniei dizidente (ba chiar criminalizarea acesteia), propaganda deșănțată pentru ideologia sau religia grupului dominant.

Vedeți peste tot Evul Mediu.

Dar sunteți gâdilați la orgoliu, vi se alimentează amorul propriu, cumpărați cu entuziasm “narativul” că sunteți evoluați, elitiști, progresiști, științifici, raționali.

Și nu suntem.

PS Observați că, totuși, curcubeul de atunci nu arăta ca cel de azi… 

Profesor si Avocat Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Contravențiile vor putea fi contestate și la judecătoria domiciliului sau sediului contravenientului!

 

Contravențiile vor putea fi contestate și la judecătoria domiciliului sau sediului contravenientului!

Legea nr. 107/2022 (publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 391/2022) a instituit regula competenței alternative în materia contestării contravențiilor.

Astfel, cei care doresc să formuleze plângere contravențională, o vor putea depune:
• la judecătoria în circumscripția căreia s-a săvârșit contravenția sau
• la judecătoria de la domiciliul sau sediul contravenientului.

(postare și schiță realizate de Vlad Mustacă)

Profesor si Avocat Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - În timp ce era monitorizat și interceptat de DNA pentru fraudele pre- și post-plandemie, Arafat își trăgea proiect de oug de transfer al urgențelor sanitare

 

În timp ce era monitorizat și interceptat de DNA pentru fraudele pre- și post-plandemie, Arafat își trăgea proiect de oug de transfer al urgențelor sanitare de la Ministerul Sănătății, la Ministerul de Interne. În concepția acestui “vizionar”, de urgențele sanitare trebuie să se ocupe pompierii, polițiștii și jandarmii. Medicii devin simpli sub-contractanți sau auxiliari ai smurd. Serviciul de ambulanță dispare.

Este clar, smurdificarea țării continuă neabătută.

Cu toate acestea: unde sunt enoriașii cultului covidian, unde sunt “evoluații” care ne cereau violent să credem numai în specialiști, să lăsăm medicii să se ocupe de medicină? Sunt pompierii medici? Sunt soldații lui Arafat medici? Poți renunța ca tâmpitul la ambulanța finanțată din bani publici, adică din banii noștri?

Profesor si Avocat Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Excepționalism economic (II)

 

Excepționalism economic

(II)

Pe plan intern, dominația binomului servicii secrete – corporații Big Tech, Pharma sau Finance se asigură prin legi croite după chipul și asemănarea binomului. Aceste legi sunt emise ca urmare a lobby-ului agresiv, permanent, al corporațiilor globale, și cu „sprijinul” fluviilor de bani aruncați în campaniile electorale. Nu este de ignorat nici „principiul” ușii rotative (noul nume, progresist, al rotației comuniste a cadrelor) pe care Big Tech – Pharma - Finance îl practică în mod foarte lucrativ în parteneriat cu politicienii americani sau europeni - executivii sau specialișii corporatiști sunt angajați temporar în cadrul birocrației și invers.

Urgența medicală (care a suplimentat urgența teroristă, urgența bancară și urgența ecologică) a determinat smurdificarea economiei globale și a organizării politice și sociale planetare. Necesitatea instalării ”noii normalități” a permanentizat urgența și va face să emeargă mereu alte motive de panicare a populației. Din acest cerc vicios nu se va putea ieși curând. Excepționalismul economic este mult prea lucrativ pentru binomul servicii secrete – corporații Big Tech, Pharma sau Finance, care i-a cules în permanență roadele, permițându-și chiar, contrar principiilor democratice și complet în afara voinței noastre, să ne transforme în materii prime din care să își extragă ”produsele predictive”, adică estimările relative la comportamentul nostru, care acum au devenit certitudini, inclusiv pentru armată.

Utilizatorul obișnuit al acestor tehnologii „aproape magice” și „gratuite” trebuie să își pună gratuit la dispoziția binomului informațiile cu caracter personal (și să le actualizeze permanent), adică, părți consistente din identitatea individual, devenind purtători ai unei identități de turmă. Și se supune, pentru că i s-a inoculat certitudinea că este „pentru siguranța sa”.

Nu pare să mai avem scăpare din acest țarc – poate de aceea unii politicieni vorbesc (cu cinism sau cu inconștiență, după caz) de ”noua normalitate”, care este o realitate bazată de excepționalismul transformat în cutumă. Dar este o realitate totalitară. Este al patrulea Reich.

Profesor si Avocat Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Marxismul practic, acum difuz în societate, înseamnă (i) lupta de clasă, (ii) inevitabila cădere a capitalismului și (iii) dictatura proletariatului.

 

Marxismul practic, acum difuz în societate, înseamnă (i) lupta de clasă, (ii) inevitabila cădere a capitalismului și (iii) dictatura proletariatului.

(apud Manifestul Partidului Comunist, 1848, Marx și Engels)

Neo-marxismul înseamnă:

(i) uniformizarea/stereotipia omului „nou”, trăitor în comunități non-familiale, desprinse total de trecutul identitar și viitorul auto-definitoriu,

(ii) segregarea socială prin ratingul de cetățean, prin „corectitudinea” politică și prin “valorile/standardele comunității”, contrare naturii și spiritului uman ancestral,

(iii) exproprierea și legarea de locul de muncă a omului obișnuit, prin îndatorare și contracte adictive, anaționale, impuse dincolo de rațiune și conștiință,

(iv) dependența totală de stat a lucrătorilor stupului și a „inutililor social”, dublată de dependența statului de oligarhia economică globală și de serviciile secrete,

(v) dezrădăcinare și inutilitatea socială și prin

(vi) dictatura minorității asupra majorității.

Controlul prin frică (generată de crize artificial create, repetate), prin datorie, prin permanenta monitorizare și obligarea la semnalizarea virtuții și la transparența tuturor aspectelor vieții particularului (dublată de secretul absolut al acțiunii serviciilor secrete, al afacerilor și tehnologiilor marilor corporații, al patentelor, monopolurilor și exclusivităților lor) permite și dezvoltă exponențial capitalismul de supraveghere, care merge în tandem cu neo-marxismul.

Capitalismul de supraveghere este un neo-feudalism, o involuție galopantă a condiției umane și un regres cognitiv și democratic programatic urmărit, pentru a face saltul la transhumanism. Inutilii social, generați de “revoluția” tehnologică, vor deveni rapid inutili din punct de vedere vital, iar acest risc pune în pericol însăși condiția umană, așa cum ea a dăunuit în ultimii 70 de mii de ani.

Nu e o teorie, ci un adevăr faptic al conspirației - de aceea trebuie să luptăm pentru prezervarea condiției umane.

Profesor si Avocat Gheorghe Piperea

Avocat Elena Radu - Digitalizarea lui pește, în anumite privințe, ne pune în pericol.

 

Digitalizarea lui pește, în anumite privințe, ne pune în pericol.

Vor identitate digitala unica (identificare și autentificare cu un dispozitiv unic - au introdus deja în legislația națională),

Vor ca actele de stare civila sa fie emise digital (au modificat deja legislația),

Vor crearea unei baze de date unice care sa aibă profilul fiecărui cetățean (vezi art 28 din OUG 19/2020 cu recensământul),

Vor cloud guvernamental

...

Si câte nu mai vor.

Dar ei nu sunt în stare sa protejeze de atacurile cibernetice un amarat de site al MAPN.

Avocat Elena Radu

Avocat Elena Radu - In curand începe nebunia cu restricțiile pe motiv de schimbări climatice

 

In curand începe nebunia cu restricțiile pe motiv de schimbări climatice

În Montoul Oficial nr 415 din 29.04.2022 a fost publicata HG nr 563 din 28.04.2022 privind pentru constituirea, organizarea și funcționarea Comitetului interministerial privind schimbările climatice.

Ce obiective are acest Comitet?

a) analizează și propune soluții în vederea asigurării concordanței politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice, propuse de ministerele de resort, cu angajamentele luate la nivel național, față de:

- Uniunea Europeană,

- Organizația Națiunilor Unite și

- alte organizații internaționale la care România este parte,

și monitorizează progresele înregistrate de instituțiile din România în implementarea acestora;

b) analizează, monitorizează și propune politicile prioritare anuale în domeniul schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele luate la nivel național, față de

- Uniunea Europeană, inclusiv prin Planul național de redresare și reziliență al României,

- Organizația Națiunilor Unite și

- alte organizații internaționale la care România este parte sau în curs de a accede, care vor fi supuse anual aprobării Guvernului, în condițiile legii;

c) analizează, monitorizează și evaluează gradul de îndeplinire a măsurilor ce revin autorităților și instituțiilor responsabile cu implementarea politicilor prevăzute în Planul național integrat pentru energie și schimbări climatice, denumit în continuare PNIESC, cu scopul îndeplinirii angajamentelor asumate de România, în ceea ce privește contribuția țării noastre la îndeplinirea țintelor europene stabilite în domeniul energiei și climei, în conformitate cu prevederile

Regulamentului (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului,

a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului,

a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2018/1.999, inclusiv în ceea ce privește asigurarea finanțării necesare pentru implementarea politicilor și măsurilor prevăzute în PNIESC;

d) analizează, monitorizează și evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor Strategiei naționale pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și propune soluții pentru atingerea acestor obiective, inclusiv a țintelor intermediare, în conformitate cu prevederile art. 15 al Regulamentului (UE) nr. 2018/1999;

e) analizează și monitorizează aplicarea metodologiei pentru bugetarea inițiativelor în domeniul schimbărilor climatice, elaborată de către Secretariatul General al Guvernului în colaborare cu Ministerul Finanțelor, conform obligațiilor asumate în Planul național de redresare și reziliență al României și acordurilor internaționale la care România este parte;

f) analizează și propune indicatorii de măsurare a angajamentelor climatice ale României, pornind de la indicatorii existenți, recunoscuți la nivel internațional, prin raportarea la cerințele Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice și ale Acordului de la Paris, precum și la alte inițiative în domeniu,

precum Agenda O.N.U. 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre;

g) propune comunicarea unui mesaj unitar și coerent pe tema schimbărilor climatice bazat pe date științifice, în linie cu studiile și recomandările

Panelului internațional pentru schimbările climatice,

Organizației Meteorologice Mondiale și Administrației Naționale de Meteorologie și ale altor structuri relevante, de către instituțiile publice din România care elaborează politici cu impact în domeniul combaterii schimbărilor climatice.

Printre atribuții are:

a) propune orientările strategice rezultate în urma discuțiilor și deciziilor luate în cadrul proceselor internaționale în domeniul schimbărilor climatice la care România este parte;

b) propune liniile de poziționare pe baza cărora să fie elaborate mandatele de participare ale diferitelor instituții în domeniul schimbărilor climatice pentru a fi prezentate în cadrul negocierilor de la nivelul Uniunii Europene, Organizației Națiunilor Unite, precum și în cadrul discuțiilor, negocierilor din cadrul altor structuri internaționale;

c) analizează oportunitatea aderării României la diferite inițiative privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și combaterea schimbărilor climatice;

i) identifică indicatorii de măsurare a angajamentelor climatice ale României.

Nu vi se pare mare lucru acum.

Mai vorbim peste maxim 6 luni.

CNSU a fost minciuna pe lângă Comitetul asta, părerea mea.

Avocat Elena Radu