O hartă a ipoteticei Rumânii (România), datată 1855, realizată de Cezar Bolliac
Una bucata teritoriu de 238.397 km² al Statului român.
Pe acest teritoriu regulile se stabilesc conform Constituției României, pornind de la principiile statului de drept, democrației, garantării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, separația și echilibrul puterilor în stat.
Pentru ca acestea sa existe în realitate, în Constituție sunt prevăzute mai multe puteri în stat:
- parlamentul ca să facă legile conforme cu Constituție și care sa garanteze drepturile și libertățile fundamentale,
- guvernul care să pună în executare legile, ministerele care trebuie că prin subunitățile lor sa garanteze drepturile si libertățile fundamentale conform Constituției și legilor adoptate de parlament,
- președintele care sa promulge legile date de parlament și să le trimită la reexaminare in Parlament, daca este cazul, care are atribuții în politica externă împreună cu parlamentul și este și comandantul forțelor armate și CSAT,
- ministerul public (parchetele) care ar trebui sa reprezinte interesele generale ale societăţii, să apere ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor,
- instanțele care ar trebui să înfăptuiască justiția în numele legii și să efectueze și controlul judecătoresc al actelor administrative,
- forțele armate care ar trebui sa garanteze și democrația constituțională,
- serviciile secrete care ar trebui să asigure securitatea națională a României definita ca fiind "starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului național român ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție."
- CCR care ar trebui sa fie garantul SUPREMATIEI Constituției și sa își exercite atribuțiile expres prevăzute de constituției,
- și multe altele.
Chiar daca ddin punct de vedere constituțional sunt numai 3 puteri în stat: legislativă, executivă și judecătorească, fiecare dintre cei enumerați mai sus reprezintă o putere de stat, luată individual, raportat la rolul constituțional care i-a fost stabilit.
Toți cei mai de sus înseamnă un imens aparat de stat platit de la bugetul de stat, buget deficitar, motiv pentru care au supraindatorat Romania și românii vor fi buni de plată niste multe generații de acum încolo.
Cu toate acestea, după primul mandat, Iohannis, ca președinte, ne-a spus că România este un stat eșuat.
Și atât de eșuat l-a considerat încât a considerat că nu mai este necesar ca românii să își aleagă președintele, iar împreună cu reprezentanții serviciilor secrete a acționat pentru a determina CCR sa le spună românilor că procesul electoral este o poveste frumoasa care poate fi anulat oricând de CCR, că așa vrea mușchiul judecătorilor CCR cu al lui Iohannis și al serviciilor.
Ceilalți care trebuiau să restabilească ordinea de drept, sa garanteze democrația și statul de drept în România: îi doare direct la basca.
În litigiul care a fost la Curtea de Apel București nu este vorba numai de judecător, este vorba de toți ceilalți care au fost chemați ca și pârâți tocmai pentru a își exercită rolul constituțional.
Procuror, reprezentant SRI, reprezentant MApN și Stat Major al apărării?
Nu au nicio treabă nici cu Constituția, nici cu drepturile și libertățile fundamentale.
Am solicitat înregistrarea de ședință. Când o să intru în posesia ei, o voi face publică. Nu de alta, dar sa ascultați singuri ce s-a întâmplat la termen, nu să auziți numai frânturi mascate pe care vi le spun unii.
Vor fi vreo 6-7 ore. E mult, dar ar cam trebui sa le ascultați.
Eu ascultam și mă gândeam ce căuta aia acolo? Care e rolul lor? În niciun caz nu era vreun rol care sa aibă treabă cu cel pe care li l-a conferit Constituția Romaniei.
Adevărul este că toți reprezentanții puterilor prezente au dovedit că sunt niște puteri de stat eșuate.
