Lecționar - Săptămâna XXV după Rusalii: Marți:2 Tes 1, 10-12;2,1-2; Lc 12,42-48.

 

Lecționar - Săptămâna XXV după Rusalii: Marți:2 Tes 1, 10-12;2,1-2;

Noul Testament

Epistola a Doua către Tesaloniceni

Cap. 1 Salutare. Judecata de la venirea lui Hristos.

10 când în ziua aceea va veni să Se preamărească întru sfinţii Săi şi cu uimire să fie privit de toţi cei ce au crezut, pentru că mărturia noastră către voi a fost crezută.

Ps 67:35 Ps 88:7 Is 49:3 1Co 3:13 Col 3:4 1Tes 3:13

11 Pentru aceasta ne şi rugăm întotdeauna pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă facă vrednici de chemarea Sa şi cu putere să'mplinească toată bunăvrerea voastră de a face binele şi toată lucrarea credinţei voastre,

Col 1:9 1Tes 1:2

12 ca numele Domnului nostru Iisus să se preamărească'ntru voi şi voi întru El, după harul Dumnezeului nostru şi al Domnului Iisus Hristos.

Is 24:15 Is 66:5 Mal 1:11

Noul Testament

Epistola a Doua către Tesaloniceni

Cap. 2 Venirea Domnului. Cei aleşi pentru mântuire.

1 În ceea ce priveşte venirea Domnului nostru Iisus Hristos şi adunarea noastră împreună cu El, vă rugăm, fraţilor,

Mt 24:27 Mt 24:37 Mt 24:39 1Tes 4:13-17

2 ca nu degrab să vă pierdeţi cumpătul a şi nici să vă'nspăimântaţi, nici de vreun duh b, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă ca pornită de la noi c, cum că ziua Domnului a şi sosit.

Lecționar - Săptămâna XXV după Rusalii: Marți: Lc 12,42-48.

Noul Testament

Evanghelia după Luca

Cap. 12 Mărturisirea deschisă şi fără frică a Evangheliei. Păcatul împotriva Duhului Sfânt. Parabola bogatului nesăbuit. Încrederea în bunătatea lui Dumnezeu. Semnele vremii. Slugile veghetoare. Iisus, pricină de dezbinare.

42 Şi a zis Domnul: „Cine este iconomul credincios şi înţelept pe care stăpânul îl va pune peste slugile sale, ca să le dea la vreme măsura lor de grâu?

Mt 24:45-51 1Co 4:2

43 Fericit este servul acela a pe care, când vine stăpânul său, îl va găsi făcând aşa.

Mt 24:45-51

44 Adevăr vă spun că peste toate avuţiile sale îl va pune.

Mt 24:45-51 Mt 25:21 Mt 25:23

45 Dar dacă servul acela va zice în inima sa: Stăpânul meu întârzie să vină!, şi va începe să-i bată pe slujitori şi pe slujnice şi să mănânce şi să bea şi să se îmbete,

Mt 24:45-51

46 veni-va stăpânul acelui serv în ziua în care el nu gândeşte şi în ceasul în care el nu ştie şi-l va tăia în două, iar partea lui o va pune cu cei necredincioşi.

Mt 24:45-51

47 Şi servul acela care a ştiut voia stăpânului şi n'a pregătit nimic, nici n'a făcut după voia lui, mult va fi bătut.

Am 3:2 Mt 24:45-51 Iac 4:17 2Ptr 2:21

48 Iar cel care n'a ştiut, dar a făcut lucruri vrednice de bătaie, puţin va fi bătut. De la cel căruia i s'a dat mult, mult se va cere; şi de la cel căruia i s'a încredinţat mult, mai mult se va cere.

Lv 5:17 Mt 24:45-51 1Tim 1:13 2Ptr 2:21

Biblia Ortodoxă

Lecționar - Săptămâna XXV după Rusalii: Luni:1 Tes 1, 1-10; Lc 12, 13-15, 22-31.

Lecționar - Săptămâna XXV după Rusalii: Luni:1 Tes 1, 1-10;

Noul Testament

Epistola Întâi către Tesaloniceni

Cap. 1 Salutare. Credinţa şi exemplul Tesalonicenilor.

1 Pavel şi Silvan şi Timotei, Bisericii Tesalonicenilor întru Dumnezeu-Tatăl şi Domnul Iisus Hristos: Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Iisus Hristos!

FA 17:1 Ga 1:3 2Tes 1:1

2 Întotdeauna Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru voi toţi, pomenindu-vă în rugăciunile noastre,

Ef 1:16 Flp 1:3-4 Col 1:3 2Tes 1:3 2Tes 1:11 2Tes 2:13 Flm 1:4

3 ne'ncetat aducându-ne aminte în faţa lui Dumnezeu şi Tatăl nostru de lucrarea credinţei voastre şi de osteneala iubirii voastre şi de stăruinţa nădejdii voastre în Domnul nostru Iisus Hristos, a

1Co 13:13 Flp 1:6 Col 1:4-5

4 ştiind noi, fraţilor iubiţi de Dumnezeu, că El v'a ales,

5 că Evanghelia noastră n'a fost la voi doar în cuvânt, ci şi'n putere b şi'n Duhul Sfânt c şi'n multă deplinătate d, aşa cum voi ştiţi bine felul în care de dragul vostru am fost între voi.

Rm 15:19 1Co 2:4-5 1Co 4:20 1Tes 2:1

6 Şi voi v'aţi făcut următorii noştri şi ai Domnului, întru mult necaz primind Cuvântul cu bucuria Duhului Sfânt,

FA 17:5-9 1Co 4:16 2Co 6:10 Flp 3:17 2Tes 3:7 2Tes 3:9

7 aşa că pildă v'aţi făcut tuturor credincioşilor din Macedonia şi din Ahaia.

Flp 3:17 1Ptr 5:3

8 Că de la voi a răsunat cuvântul Domnului nu numai în Macedonia şi în Ahaia, ci'n tot locul a pătruns credinţa voastră în Dumnezeu; aşa că nu-i nevoie să mai spunem noi ceva,

Rm 1:8

9 de vreme ce asupra noastră ei înşişi povestesc despre ce fel de primire am avut la voi şi cum v'aţi întors voi la Dumnezeu de la idoli, ca să-I slujiţi Dumnezeului-Celui-Viu şi adevărat

In 17:3 FA 14:15 1Tes 2:1

10 şi să-L aşteptaţi pe Fiul Său din ceruri e, pe Care El L-a înviat din morţi, pe Iisus Cel ce ne izbăveşte din mânia ce va să vină.

Os 13:14 Mt 3:7 FA 17:31 Rm 5:9 2Co 4:14 1Tes 4:16 1Tes 5:9 Tit 2:13 Evr 13:20

Lecționar - Săptămâna XXV după Rusalii: Luni: Lc 12, 13-15, 22-31.

Noul Testament

Evanghelia după Luca

Cap. 12 Mărturisirea deschisă şi fără frică a Evangheliei. Păcatul împotriva Duhului Sfânt. Parabola bogatului nesăbuit. Încrederea în bunătatea lui Dumnezeu. Semnele vremii. Slugile veghetoare. Iisus, pricină de dezbinare.

13 Zisu-I-a cineva din mulţime: „Învăţătorule, spune-i fratelui meu să împartă moştenirea cu mine“.

14 Iar El i-a zis: „Omule, cine M'a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?“

Ies 2:14 FA 7:27

15 Şi a zis către ei: „Luaţi seama şi păziţi-vă de toată lăcomia, căci viaţa cuiva nu stă în prisosul avuţiilor sale“.

Mt 4:1 1Tim 6:9-10 1Tim 6:17

22 Şi a zis către ucenicii Săi: „De aceea vă spun: Nu purtaţi grijă pentru viaţa voastră ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca.

Ps 54:22 Mt 6:25 Flp 4:6 1Ptr 5:7

23 Viaţa este mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea.

Mt 6:25

24 Priviţi la corbi, că nici nu seamănă, nici nu seceră; ei n'au cămară, nici hambar, şi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu mult altceva sunteţi voi decât păsările!

Iov 38:41 Ps 103:27 Ps 146:9 Mt 6:26-33 Mt 12:12 Lc 12:7

25 Şi cine dintre voi, purtându-şi de grijă, poate să-i adauge staturii sale un cot?

Ecc 9:11 Mt 6:26-33

26 Deci, dacă nici cel mai mic lucru nu-l puteţi face, de ce duceţi voi grijă de celelalte?

Mt 6:26-33

27 Priviţi crinii cum cresc; nu torc, nici nu ţes, dar vă spun Eu vouă că nici Solomon, în toată slava lui, nu s'a îmbrăcat ca unul din ei.

3Rg 10:47 2Par 9:3-6 Mt 6:26-33

28 Iar dacă iarba, care azi e pe câmp iar mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu aşa o îmbracă, cu cât mai mult pe voi, puţin-credincioşilor?

Mt 6:26-33

29 Şi să nu căutaţi voi ce veţi mânca şi ce veţi bea, şi nu fiţi îngrijoraţi,

Mt 6:26-33

30 că pe toate acestea păgânii lumii le caută; dar Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de ele;

Mt 6:8 Mt 6:26-33 1Ptr 5:7

31 ci căutaţi mai întâi împărăţia Lui, şi toate acestea vi se vor adăuga.

3Rg 3:13-14 Mt 6:26-33 Mc 10:29-30

Biblia Ortodoxă

Avocat Elena Radu - Pericol! Lege care nu trebuie să treacă! Să faca bine MAI să-si retraga proiectul!

 Pericol!

Lege care nu trebuie să treacă!

Să faca bine MAI să-si retraga proiectul!

Canalizandu-va atentia pe subiecte cu mare impact emotional, în tăcere, ”digitalizarea” Romaniei continua sau mai bine zis, introducerea identitatii digitale, aia cu care te si identifici, te si autentifici in orice sistem public sau privat, online sau offline, ca sa poti să fii monitorizat, controlat și constrâns să faci ce îți impun niște unii cocoțați pe niște funcții în tirania instaurată sub redefinirea democrației.

Pe site-ul MAI s-a postat in consultare ”Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate”.

Ce fac vor să facă prin proiectul ăsta?

Să elimine pașaportul simplu, să fie numai pașaportul electronic ca document de călătorie.

Așa scrie în expunerea de motive, nu o zic eu.

Pasaportul ala simplu, va fi NUMAI TEMPORAR SI NUMAI PENTRU SITUATII EXCEPTIONALE. In rest, totul electronic.

Dacă nu sesizați, încet, încet, legislativ se schimbă semnificatia actelor emise de autoritati: nu te mai identifici cu ele (iti constata, stabilesc identitatea), ci te autentifici cu ele.

Și ce să vedeți?

Praf în ochi v-o bagă pe aia cu eliminarea vizelor de SUA (nu-i asa ca vreti sa renuntati la orice pentru asta, ca aveati chef sa va plimbati prin SUA), dar vă spun și de perioada C-19, aia cu certificatul și QR-ul. V-a plăcut? A fost doar o mostră de ce va urma, dacă stați și dormiți în ghete.

Banii cash, mai spre deloc așa ... că a scăzut Ciolacu plafonul mai spre deloc. Așa că odată cu scăderea plafonului limitelor de plăți cash, veți vedea cum nu veți mai gasi bani prin bancomate si va vor impune si bancile un plafon de retragere de cash lunar de 2 lei.

Puteti sa sustineti voi ca veti plati cash cat veti vrea, ca il veti gasi pe nicaieri si va va primi nimeni cash -ul ca plata.

Facturile emise pe format de hartie? La revedere!

Tot prin legea lui Ciolacu, de modificare a Codului fiscal: la revedere facturi pe hartie, numai alea electronice. Insa, nu de acum, ci de la 01 iulie 2024, asa ... sa nu simtiti imediat si sa va obisnuiti cu ideea. Aveti vreo 7 luni la dispozitie.

Si uite asa, incet incet, prin legi de care nu va pasa si care se adopta, incet incet vom deveni captivii ”digitalizarii” si identitatii digitale, moment in care vom face numai ce ni se permite si cum ni se permite, vrand - nevrand, supunandu-ne ca nu avem incolo.

Asa ca lumea pe care o visati voi, in care nu va veti supune, va fi numai in capul vostru, daca nu va veti opune la adoptarea legilor astora care mai au doar putintel si vor inchide cercul, oferindu-va ”marele confort” de a nu mai gandi nimic si nu a mai lua nicio decizie cu privire la propria persoana.

Proiectul de lege il gasiti aici: Publicat în data de - 03.11.2023 - 12:10 Proiectul Hotărârii Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1025/2022 pentru stabilirea aspectelor tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem-pilot, precum și a celor privind operaționalizarea Sistemului informatic de monitorizare electronică [...]

Vedeti si Expunerea de motive, ca scriu in ea ce inseamna proiectul acesta.

Atasez foto cu niste ”mostre” din ea.

Pun si art din Codul Fiscal - asa cum va fi in vigoare din iulie 2024, ca sa intelegeti, daca nu v-ati prins pana acum.

PS: aia cu functii, cu pasapoarte diplomatice, etc vedeti ca la voi e grosul. Voi numai electronic. Cand va mananca si criticati vreo strategie din asta de oferire a confortului absolut, stati acasa, nu mai plecati nicaieri, ca dintr-un click suntei pa.

Cei care lucrati prin strainatati cu acte de Romanaia: vedeti ca ori treceti la electronic ori pa pa munca prin strainataturi.

Avocat Elena Radu - Cronica de citit la cafea PL-x nr. 418/2023 - Ne poate fi restrâns dreptul la munca și sa ni se spună ca putem munci numai în aria aia de 15 min?

Cronica de citit la cafea

PL-x nr. 418/2023

Proiect de Lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor

Am primit multe mesaje cu privire la acest proiect de lege, sa ma uit pe el.

460 pagini. Chiar nu am chef sa le citesc și sa le analizez. Pe de o parte pentru ca nu practic în domeniul asta, pe de alta parte pentru ca nu am de gând sa ma apuc de construit.

In plus, chiar dacă stau și scriu amănunțit, sa explic pe înțelesul tuturor, puțin va pasa. Pierd timpul de pomana.

Însă, dacă ai de gând sa îți construiești vreodată o casa în oraș sau la sat, la mare sau la munte, sau ai de gând sa faci vreo modificare la locuința pe care o ai, ar cam fi cazul sa citești proiectul de lege ca să știi ce te așteaptă.

Ma uitai in dunga. Sunt prevazute și infracțiuni peste infracțiuni, amenzi peste amenzi.

In plus, am văzut ca unii comentează ca acest Cod dacă se adoptă, fata de ce scrie în el, va genera niște costuri imense cu obținerea autorizatiilor de construcție, aproape cât costul casei.

Ma uitai tot în dunga după "orașul de 15 min".

Da, ala despre care ziceați ca e conspirație când va ziceam de legea mobilitatii urbane durabile. Nu scria în ea, dar scria în expunerea de motive de orașul de 20 min, care era de fapt de vreo 15, ca in toată lumea unde se implementează strategii.

Îl găsii de vreo 3 ori (probabil sa mai fie).

Definește proiectul asta de lege și conceptul de oraș de 15 min ca fiind orașul în care în 15 min de mers pe jos sau cu bicicleta poți sa accesezi 6 funcții sociale urbane esențiale pentru a susține o viata urbana decenta: locuință, munca, comerțul, asistenta medicala, educația și divertismentul.

(normal, pentru binele nostru).

In alte timpuri poate chiar am fi crezut ca e spre binele nostru, ca ajungi repede la ce ai nevoie. Însă, in ultimii ani am văzut ca tot ce s-a invocat a fi spre binele nostru a fost folosit în contra noastră de către guvern și autorități.

Cu alte cuvinte, ni s-a făcut binele cu forța și noi niște nerecunoscători ne-am opus și am criticat binele oferit.

Asa ca problema care se pune este următoarea: poate fi ea folosita aceasta noua concepție de organizare urbanistica în contra noastră la un moment dat?

După ce ni se oferă totul la 15 min distanta, poate fi folosit ca pretext sa ne fie îngrădita libertatea de circulație și sa fim limitați sa circulam în aria de 15 min?

Ne poate fi restrâns dreptul la munca și sa ni se spună ca putem munci numai în aria aia de 15 min?

Eu zic ca exista pericolul asta pentru ca vor susține ca nu e mare intruziune în drepturile noastre pentru ca vom avea totul la 15 min distanta. Asa cum ni se vând acum gogoși cu digitalizarea ca vom avea totul la un click distanta.

Asta cu atât mai mult cu cât avem definit în proiectul asta și un oraș polarizator, adică un oraș pe la margine care ne oferă de toate: și aprovizionare cu produse agroalimentare și chestii pentru odihna, recreere și turism.

Binenteles, totul pentru a salva planeta, ca să reducem poluarea, respectiv emisiile de gaze cu efect de sera, adică emisiile de CO2.

Ce cred eu gândindu-mă la toate proiectele de legi pe care le-am citit și fata de ce legi s-au adoptat pana acum?

Scopul final al tuturor legilor ăstora adoptate cu taraita, care reglementează fiecare câte o părticică din viata noastră este acela de a introduce o cota de emisii de carbon unica pentru fiecare om (sărac sau bogat n-are importanta). Normal, in numele salvării planetei, ca doar e criza climei (trecurăm de pandemie).

Adică orice activitate, orice achiziție de bunuri și servicii (de la haine la combustibil), orice consum de orice (alimente, etc) sa fie transformat în CO2 emis pentru producerea lor.

Bineînțeles ca aceasta monitorizare nu se poate face simplu și de aceea zbaterea sa se introducă identitatea digitala (portofelul digital). Când te și identifici, te și autentifici sa faci orice numai cu el, de la a arata ce studii ai, dosarul medical, pana la a accesa contul bancar și a îți cumpăra alimente și orice altceva, este foarte simplu sa se cuantifice tot CO2-ul "emis" de tine aferent oricărei activități, oricărei achiziții și oricărui consum.

Asa ca și identitatea digitala este tot un instrument, nu un scop în sine.

Tot atât de bine, vac și certif au fost tot instrumente, nu scopuri în sine. V-au pregătit și v-au obișnuit numai pentru ce urmează și v-au scăzut vigilența lăsându-vă sa credeți ca va veți putea fofila, ca găsiți voi soluții.

Ca vac ala nu era testat și habar nu aveau ce efecte va avea, puțin le-a pasat, era un instrument pentru introducerea altui instrument, certificatul.

Revenind la scopul în sine, introducerea cotei unice de CO2 emis pe cap de vita furajera (omul): când îți consumi mare parte din cota de CO2 alocata, portofelul ala digital va face bip bip și vei mai putea achiziționa nimic.

Binenteles, odată cu asta vor apărea și sancțiunile și penalitățile care se aplica celor care nu se conformează, consuma prea mult, prea repede, sunt rai și încearcă sa se fofileze, se opun politicii publice, etc, portofelul digital făcând tot bip bip.

Asa ca ori ești cetățean bun și joci pe sârmă cum ți se cânta, ori bip, bip. Normal, pentru salvarea planetei.

Riscul sa se întâmple asta este destul de mare, iar timpul estimat pentru implementare nu este atât de îndelungat precum cred unii, fiind la maxim 2-3 ani distanta, deoarece foarte multe legi românești și europene care formează imaginea de ansamblu sunt deja adoptate și în vigoare însă nu a început aplicarea lor în forță, ci asa... treptat, puțin câte puțin, sa nu simțiți și sa va obișnuiți.

Știți proiectele alea de care v-am tot scris eu pericol, pericol, nu trebuie sa devina lege, dar puțin v-a pasat?

O sa vedeți când vi se vor aplica toate care este consecinta lipsei voastre de reacție de la momentul oportun.

Însă, asta e. Suportam consecințele propriilor noastre decizii.

Conspirație, nu?

Timpul va trece repede și vom vedea cât de reala va deveni conspirația.

 Avocat Elena Radu

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Acolo unde economia merge cu două viteze: încet și foarte încet. Sau cu trei viteze, ca la Oradia, orașul Crișului Repede: încet, foarte încet și stând pe loc (I)

Acolo unde economia merge cu două viteze: încet și foarte încet. Sau cu trei viteze, ca la Oradia, orașul Crișului Repede: încet, foarte încet și stând pe loc

(I)

Capitala țării, București, nu este un simplu oraș mare, este un oraș – națiune. Aici locuiesc, permanent sau cu statut de flotant, între 2 și 4 milioane de oameni care provin din toată țara. Deasemenea, aici sunt foarte mulți „expați”, studenții străini și emigranți veniți la muncă, pe o piață unde nu numai că nu există șomaj, dar chiar suferă de penurie de forță de muncă.

București este nu numai capitala culturală și politică a țării, dar și principalul creator al PIB -ului și cel mai mare contributor la buget*.

Consumul, deasemenea, este cel mai voluminos, deci încasările de tva sunt cele mai mari.

Fără aportul bucureștenilor, practic nu ar exista turism românesc și nici dezvoltare rurală (atâta cât mai este).

Foarte interesant este că, în timp ce toate celelalte orașe, municipii și județe se finanțează în principal din impozitul pe venit, pe care statul îl virează lunar, în proporție de 100% la bugetele locale, pe principiul impozitării plusvalorii acolo unde se produce, capitala nu beneficiază de aceeași mărinimie din partea statului. Impozitul pe venit generat de bucureșteni nu se virează decât în proporție de 71,5% la bugetele locale ale sectoarelor și ale primăriei generale. Restul de 28,5% este utilizat de stat cu tot felul de destinații, inclusiv aceea de a „echilibra” bugetele altor primării sau consilii județene. Mai mult chiar, din aceste bugete locale se creează rezerve care, la nevoie, se utilizează pentru ajutorarea altor primării din țară și, culmea, chiar a unor comunități locale de peste graniță.

Presupunând că există un milion de plătitori de impozit pe venit care realizează lunar venituri de 5000 de lei brut și trebuie să suporte un impozit de 10%, adică de 500 de lei, înseamnă că numai acest impozit este de 500 de milioane de lei lunar și, deci, de 6 miliarde de lei anual. Din aceste 6 miliarde, doar cca 2,5 miliarde se întorc la bugetul primăriei generale și doar 1,2 miliarde se întorc la bugetele primăriilor de sector. Restul de cca 2,3 miliarde de lei este utilizat de stat cum crede de cuviință.

În privința tva-ului, care ar trebui să contribuie cel puțin în parte la finanțarea UAT – urilor, trebuie spus că acesta este consumat integral de stat. Vorbim de un nimim de 50 de miliarde de lei anual**. Dacă s-ar fi permis dezvoltarea Bucureștilor, mai ales pe orizontală, pe partea imobiliară și pe partea de tehnologie, precum și în zona de cercetare aplicată și de produse și servicii cu plusvaloare ridicată, aceste cifre ar fi putut fi triple. Dar orașul – națiune București este un vehicul care merge cu frâna pusă, în stilul actualului primar „dă driapta” și progresist.

Cele două viteze ale Bucureștilor, încet și foarte încet, fac o adevărată politică națională. Mai mult chiar, se cultivă impresia sau „știința” elitistă din care ar rezulta că aici, în București, totul merge prost, e urât și e corupt, iar în marile orașe, mai ales cele din vest, e progresul și e modernitatea întruchipată. Chit că, dacă a existat dezvoltare în acele insule de bogăție plasate într-un ocean de sărăcie***, aceasta se datorează măcar un piculuț și faptului că a existat contribuție din partea Bucureștilor și pentru că deseori s-au făcut și se fac cadouri politico-economice pentru marile orașe din „provincie”.

*mai mult de 25% din cifra de afaceri la nivel național se realizează aici; foarte probabil, bugetul național se alimentează majoritar din București, căci marea majoritate a companiilor mari au sediul central aici și sedii secundare în țară

**la o cifră de afaceri estimativă la nivel național de 2 mii de miliarde de lei, în București se produc cca 500 de miliarde; considerând că tva-ul generat este, în medie, de cca 100 de miliarde de lei, iar rata de recuperare a tva – ului este de 50%, ne rezultă cifra estimativă de 50 de miliarde de lei anual din tva de București care alimentează bugetul

***cu o treime din populație aflată în sărăcie sau în pragul sărăciei, România este pe ultimul loc la indicele de dezvoltare umană și pe primul loc la gradul de pauperizare a populației

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - A dat faliment o altă bancă din SUA. A șasea pe anul 2023.

A dat faliment o altă bancă din SUA. A șasea pe anul 2023

Iar noi limităm sau eliminăm circulația banilor în numerar fizic, ca să combatem evaziunea fiscală, cică. Consecința - băncile devin inevitabile. Nu mai există alternativă :

(i) plătim comisioane bancare: la o retragere/depunere de 100 de lei din/în “româneasca” bancă BT, comisionul minimal este de 10 lei… și

(ii) ținem banii în depozite bancare.

Ne încredem, desigur, în minciuna garantării depozitelor bancare, dar uităm de riscul de faliment bancar. Am avut, avem, vom avea bănci falite, pe față sau sub camuflajul unor achiziții/fuziuni impuse de BNR.

Așa cum am uitat de riscul de faliment în asigurări - dacă nu ați văzut cât de garantată e plata despăgubirilor plătibile de către falitele City Insurance și Euroins*, vă zic eu. Plățile de la Fondul de “garantate” se fac cu întârzieri de 18 luni, iar cei aflați la coada listei au “șansa” să rămână fără, căci fondul și-a cam epuizat rezervele de lichidități.

*aceste două societăți de asigurare sunt lichidate de același lichidator, în ciuda conflictului de interese, apropo; și be, niciun patron, acționar sau membru al AST (salariu de 38 de mii de euro/lună) nu e la pușcărie pentru aceste falimente frauduloase, de 2 miliarde de euro, pe care le achităm noi, “asigurații” și contribuabilii

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Lecționar - Săptămâna XXIV după Rusalii: Duminică:la Utrenie – Mt 16, 1-8, iar la Liturghie – Ef 2, 14-22; Lc 8, 41-56.

Lecționar - Săptămâna XXIV după Rusalii: Duminică:la Utrenie – Mt 16, 1-8.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 16 Semnul lui Iona. Aluatul fariseilor. Mărturisirea lui Petru. Cea dintâi vestire a Patimilor. Urmarea lui Hristos.

1 Şi apropiindu-se fariseii şi saducheii şi, ispitindu-L, I-au cerut să le arate semn din cer.

Mt 12:38 Mt 19:3 Mc 8:11 Lc 11:16 In 2:18 In 4:48 In 6:30 1Co 1:22

2 Iar El, răspunzând, le-a zis: „Când se face seară, voi ziceţi: Va fi timp frumos, că e cerul roşu.

Lc 12:54-56 In 4:48

3 Iar dimineaţa ziceţi: Cerul e roşu-posomorât, aşa că azi va fi furtună. Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi s'o tălmăciţi, dar semnele vremilor a nu puteţi.

Ir 8:7 Lc 12:54-56 In 4:48

4 Neam viclean şi desfrânat cere semn, şi semn nu i se va da, fără numai semnul lui Iona“. Şi, lăsându-i, a plecat.

Iona 1:3 Iona 2:1 Mt 12:39 Mc 8:12-13 Lc 11:29 In 4:48

5 Şi mergând ucenicii pe celălalt ţărm, uitaseră să ia pâine.

Mc 8:13-21

6 Iar Iisus le-a zis: „Luaţi aminte şi feriţi-vă de aluatul fariseilor şi al saducheilor“.

Mc 8:13-21 Lc 12:1

7 Iar ei cugetau în sinea lor, zicând: „N'am luat pâine!...“.

Mc 8:13-21

8 Dar Iisus, cunoscându-le gândul, le-a zis: „Ce cugetaţi în voi înşivă, puţin-credincioşilor, că n'aţi luat pâine?

Mc 2:8 Mc 8:13-21 Lc 5:22

Lecționar - Săptămâna XXIV după Rusalii: Duminică:la Liturghie – Ef 2, 14-22;

Noul Testament

Epistola către Efeseni

Cap. 2 De la moarte la viaţă. Una întru Hristos.

14 Căci El este pacea noastră, El, Care'n trupul Său a făcut din cele două [lumi] g una, adică a surpat peretele cel din mijloc al despărţirii – ura –,

Ps 71:3 Is 9:5 Mi 5:4 Za 6:13 In 16:33 1Co 12:13 Ga 3:28 Col 1:22 Col 2:14

15 desfiinţând legea poruncilor în opreliştile h ei, pentru ca să-i clădească'ntru Sine pe cei doi într'un singur om nou, făcând pace,

Za 6:13 2Co 5:17 Col 2:14

16 şi prin cruce, omorând în ea ura, să-i împace cu Dumnezeu pe amândoi, uniţi într'un singur trup.

Rm 5:1 2Co 5:18 Ef 4:4 Col 1:20 Col 1:22 Col 2:14 Rm 11:17

17 Şi, venind, a binevestit pace vouă celor de departe şi pace celor de aproape;

Is 57:19 Za 9:10 Lc 2:14 FA 10:36 Rm 11:17

18 că prin El şi unii şi alţii într'un singur Duh avem calea deschisă spre Tatăl i.

In 14:6 Rm 5:2 Rm 11:17 Ef 3:6 Ef 3:12 Ef 4:4 1Ptr 3:18

19 Prin urmare, voi nu mai sunteţi străini, şi nici venetici, ci sunteţi concetăţeni ai sfinţilor şi casnici ai lui Dumnezeu,

Is 56:3 Ef 3:6 Flp 3:20 Evr 12:22-23 Rm 11:17 1Tim 3:15

20 zidiţi pe temelia apostolilor şi a profeţilor, piatra cea din capul unghiului fiind Însuşi Iisus Hristos,

Is 28:16 Za 9:16 Mt 16:18 1Co 3:9 Col 2:7 1Ptr 2:4 1Ptr 2:6 1Tim 3:15 Ap 21:14

21 întru Care toată zidirea, bine'ncheiată laolaltă, creşte spre a fi locaş sfânt întru Domnul;

1Co 3:16 2Co 6:16 Ef 4:15-16 Col 2:19 1Ptr 2:5 1Tim 3:15

22 întru El sunteţi şi voi zidiţi împreună, spre a fi locaş al lui Dumnezeu întru Duhul.

2Co 6:16 Col 2:7 1Ptr 2:5 1Tim 3:15

Lecționar - Săptămâna XXIV după Rusalii: Duminică: la Liturghie – Lc 8, 41-56.

Noul Testament

Evanghelia după Luca

Cap. 8 Femei slujitoare ale lui Iisus. Parabola semănătorului. Făclia'n sfeşnic. Mama şi fraţii lui Iisus. Potolirea furtunii. Vindecarea demonizatului din ţinutul Gherghesenilor. Vindecarea femeii cu scurgere de sânge; învierea fiicei lui Iair.

41 Şi iată că a venit un bărbat, al cărui nume era Iair; şi acesta era mai-marele sinagogii. Şi căzând la picioarele lui Iisus, Îl ruga să vină e în casa lui.

Mt 9:18-22 Mc 5:21-43

42 Că numai o fiică avea, ca de doisprezece ani, şi aceea era pe moarte. Şi pe când Se ducea El, mulţimile Îl îmbulzeau.

Mt 9:18-22 Mc 5:21-43 Lc 7:12

43 Şi o femeie, care de doisprezece ani avea scurgere de sânge şi-şi cheltuise toată averea cu doctorii şi de nici unul nu putuse să fie vindecată,

Mt 9:18-22 Mc 5:21-43

44 s'a apropiat de El prin spate, s'a atins de poala hainei Lui şi îndată i s'a oprit scurgerea sângelui.

Mt 9:18-22 Mt 14:36 Mc 5:21-43 Mc 6:56

45 Şi a zis Iisus: „Cine este cel ce s'a atins de Mine?“ Dar cum toţi tăgăduiau, Petru şi ceilalţi care erau cu El au zis: „Învăţătorule, mulţimile Te îmbulzesc şi Te strâmtorează şi Tu zici: Cine s'a atins de Mine?...“.

Mt 9:18-22 Mc 5:21-43 Lc 6:19

46 Iar Iisus a zis: „S'a atins de Mine cineva. Căci Eu am simţit puterea care a ieşit din Mine“.

Mt 9:18-22 Mc 5:21-43 Lc 6:19

47 Atunci femeia, văzând că n'a rămas tăinuită, a venit tremurând şi, căzând înaintea Lui, a spus în faţa întregului popor din ce pricină s'a atins de El şi cum de'ndată s'a tămăduit.

Mt 9:18-22 Mc 5:21-43

48 Iar El i-a zis: „Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace!“

Mt 9:18-22 Mc 5:21-43 Mc 10:52 Lc 7:50 Lc 17:19 Lc 18:42

49 Şi pe când El încă vorbea, a venit cineva de la mai-marele sinagogii, zicând: „Fiica ta a murit; nu-L mai supăra pe Învăţător“.

Mc 5:21-43

50 Iar Iisus, auzind, i-a răspuns: „Nu te teme; tu crede numai, şi ea se va mântui“.

Mc 5:21-43

51 Şi venind în casă, n'a lăsat pe nimeni să intre cu El, decât numai pe Petru şi pe Ioan şi pe Iacob şi pe tatăl copilei şi pe mamă.

Mt 9:23-25 Mt 26:37 Mc 5:21-43 Mc 9:2 Mc 10:35 Mc 14:33

52 Şi toţi plângeau şi se tânguiau din pricina ei. Iar El a zis: „Nu plângeţi; n'a murit, ci doarme“.

Mt 9:23-25 Mc 5:21-43 Lc 7:13 In 11:11

53 Şi ei Îl luau în râs, ştiind că ea a murit.

Mt 9:23-25 Mc 5:21-43

54 Iar El, apucând-o de mână, a strigat, zicând: „Copilă, scoală-te!“

Mt 9:23-25 Mc 1:31 Mc 5:21-43 Mc 9:27 Lc 7:14 In 5:25 In 11:43

55 Şi s'a întors duhul ei, şi ea în chiar clipa aceea a înviat; şi El a poruncit să i se dea să mănânce.

Mc 5:21-43

56 Şi părinţii ei au rămas încremeniţi. Iar El le-a poruncit să nu spună nimănui ceea ce s'a petrecut.

Mt 8:4 Mc 5:21-43 Mc 7:36 Lc 5:14

Biblia Ortodoxă